Timpul, septembrie 1899 (nr. 196-219)

1899-09-19 / nr. 210

No. 210 Lista d-lui Mureș neavând o nuanță po­litică definită, și fiind compusă din diferiți paraponișiți, ca fostul primar Isaia Geor­­gescu, fostul ajutor de primar Păunescu, etc., am trebuit să o combatem cu toții și să scoatem lista d-lui Condeescu, pur con­servatoare. Parapanul lor este enorm, din cauza căderei ce­ au suferit. Vina însă este a loir, că de ședeam binișor, nu li se știa slăbiciunea. Amestecul meu în alegeri se explică prin drepturile ce are fie­care alegător. In sala de alegeri am fost delegatul d-lui Condeescu, după cum d-nii V. Mareș și Al. Gheorghiu au stat ca delegații listei opuse. Este adevărat că în atare calitate am observat că agenții candidaților opozanți, ca Isaia Măcelaru și alții se postaseră la intrare, luați de la alegători lista noastră și o hlocuiau cu a lor, pe care forțamente o votau, neavând alta. Asupra acestui fapt am atras atenția d-lui președinte al biu­­roului; în urmă agenții s’au depărtat de la ușă și apoi votarea s’a urmat în liniște până seara. E un neadevăr sfruntat când d. Gr. Con­stantinescu scrie că s’a retras, când este știut că d-sa a stat în sală până la fine. Numai d. Plutarc Mareș, presimțind căde­rea, a plecat de la orele II dimineața, lă­sând în sală pe fratele d-sale Vasile. A susține că am putut eu intimida un așa număr mare de alegători, e și copilăresc și ridicol. Mă miră faptul că un ziar conservator i-a publicat scrisoarea fără a ști din ce partid este autorul ei. Pot să-I spun însă d-lui Gr. Constantinescu că cunosc multe elemente streine care s’au bucurat de multe onoruri și fac politică în țara asta, fără drepturi politice. De acest lucru pro­mit că mă voi­ ocupa cu tot dinadinsul în viitor. Primiți, etc. I. Constantinescu. Mizil, 16 Septembre. ȘTIRILE ZILEI .______________________________ D-nii doctori în medicină notați mai jos au fost transferați și numiți în ur­mătoarele funcțiuni medicale, și a­­nume: D. dr. Leon Sarchi, actual medic comu­nal definitiv al orașului Tulcea, din jude­țul Tulcea, definitiv în postul de medic al spitalului rural Mozăceni, din județul Argeș. D. dr. Marin Radulian, actual medic de­finitiv al spitalului rural Mozăceni, din ju­dețul Argeș, definitiv în postul vacant de medic al orașului Drăgășani, din județul Vălcea. D. dr. Constantin Popescu, actual medic al comunei Predeal, din județul Prahova, în postul de medic comunal la orașul Tul­­cea, provisoriu până la concurs, în locul d-lui dr. Leon Sarchi, permutat; D. dr. Victor Crăsescu, în postul de me­dic la comuna Predeal, din județul Pra­hova, provizoriu până la concurs, în locul d-lui dr. C. Popescu, permutat; D. dr. Petre Petroianu, actual medic al plaiului Loviștea, din județul Argeș, în a­­semenea calitate la plasa vacantă Amara­­dia-Novacî, din județul Gorj , și D. dr. Andrei Iliescu, provizoriu până la concurs, în postul de medic secundar la spitalul comunal Filantropia, din orașul Craiova, în locul d-lui dr. I. Potârcă, de­misionar * * • D. inginer-șef clasa I, Emil Balaban, actual sub-director al serviciului pen­tru construcțiunea portului Constanța, a fost numit, pe ziua de 1 Octombre 1899, în postul de profesor, rămas va­cant la secțiunea conductorilor, de pe lângă școala națională de poduri și­­ șosele, prin trecerea d-lui inspector­eral Mihail M. Râmniceanu ca­pre­­r de drumuri de fer, construcțiuni și exploatare, la secțiunea inginerilor de pe lângă aceeași școală. • m * ULTIM CUVENT Cameristă sfârșit de veac. Cucoana. — Mario, știi să cureți și bicicleta ? Camerista.— Nu, cuconiță, pot insă sa-­­I daă adresa unde o curăț pe a mea. Moș­ Neagu. PAGINI STREINE Exerciții atletice pentru oameni politici. Intr’un articol publicat în North A­­merican Review, Charles Dilke dă niște sfaturi judicioase politicianilor din Sta­­tele­ Unite. Fostul ministru al Reginei Victoria este mirat de deosebirile pro­funde care există între obiceiurile par­lamentare ale Anglo-Saxonilor din Eu­ropa și ale celor din America. Exerci­țiile de gimnastică sunt aproape necu­noscute în lumea politică din Washington pe când la Westminster ar fi foarte greu de găsit pe băncile uneia sau celel­­­alte Adunări un legislator ales sau e­­reditar, care să nu fie un om de sport. Această pasiune rezistă influenței ani­lor și se manifestă cu o egală intensi­tate în guvern și în opoziție, în toate gradele ierarh­iei, fără deosebire de rang și importanță politică. D. Gladstone, zice scriitorul de la North American Review, după ce a exercitat vîs­­luirea în tinerețe în fie­care zi umbla că­lare timp de mulți ani și s’a făcut tăietor de lemne In ultimele sale zile.,D. Balfour, leaderul Camerei Comunelor, nu era robust din fire, dar aceasta nu­­ l-a împiedicat de a deveni un ciclist de primul ordin și de a câștiga un adevărat talent la întrecerile de buci. Cancelarul eșichierului și sub-se­­­cretarul de Stat la afacerile streine sunt intreprizi cavaleri; lordul-cancelar face seri­ TIMPUL că, attorney-ul general umblă cu bicicleta, solicitorul general și lordul-avocat se iau la întrecere cu bărcile. Pe băncile opoziției, atem cita pe sir Edward Grey, care este e prima forță la lawn­ tennis și care a scris cărți foarte remarcabile asupra pescui­tului. D. Hebert Gladstone umblă cu barca și este în același timp un remarcabil ci­clist ; d. John Burns se exercitează cu un succes egal în toate felurile de sport. Sa nu uităm pe d. Gathorne Hardy, care, în timpul bătrîneței sale, s’a resemnat a se numi lord Cranbrook, dar, care, schimbân­­du-­și numele, n’a renunțat la obiceiurile sale și este astă­zi încă admirat la vârsta de 85 de ani de către acel cari îl văd zil­nic trecând călare. Nu este tot așa în Statele­ Unite. Sunt foarte puțini membri ai Congresului cari știu să umble călare și cu bici­cleta , în lumea politică din Washing­ton nu se cunoaște de­cât tramvaiul și calea ferată. Această diferență, pe care Sir Charles Dilke o constată între gusturile politicienilor anglo-saxoni din vechiul și din noul continent, pare la prima vedere inexplicabilă cu atât mai mult că exercițiile atletice și sporturile nu sunt în mai mică onoare în marile universități americane de­cât la Cam­bridge și Oxford. După părerea noastră nu este greu de descoperit cauza aces­tei anomalii. Dacă membrii Congre­sului din Washington nu cunosc prin­cipiile cele mai elementare ale gim­nasticei, este că personalul politic al Statelor­ Unite nu se recrutează în cla­sele societăței care își cresc copii lor în stabilimentele de învâțământ supe­rior organizate după modelul universi­tăților engleze. Tinerii americani, cari în timpul șederei lor în colegiu au în­vățat călăria, «tennis»-ul, «cricket»-ul, «foot­bal», nu se gândesc nici o dată a solicita un mandat legislativ. In Parlamentul britanic, din contră, sunt prea puțini membri într’o Ca­meră sau­ alta, cari să nu fi fost cres­cuți în universități. Intr-un savant studiu de statistică și genealogie, publicat în Deutsche Rundschau, profesorul Asher a probat că, afară de un mic număr de excepțiuni, toți lorzii sunt veri ai Reginei Victoria și că aproape toate familiile din Gentry sunt unite cu familia re­gală prin legături de rudenie mai mult sau mai puțin depărtate. Cu toate că d. Gladstone fu de origină burgheză, bunicul său și bunică-sa descindeau și unul și altul prin femei din Regele Eduard al III. In Englitera clasa diri­gintă este în realitate o mare familie, al cărei copil sunt crescuți în aclași chip. La vârsta de 16 ani el știu­ să joace cricket și să umble călare ; la Eton sau la Harrow, el învață «foot­­bal-ul» și se exercitează cu vîslele ; apoi în timpul vacanțelor ei părăsesc lucră­rile universitare, vânând vulpi. Deveniți apoi pairi ai Regatului­ Unit prin drept de ereditate sau membri ai Camerei Comunelor grație unei alegeri care costă în general foarte scump, el nu renunță la exerciții violente, de care nu s-ar putea lipsi fără a-și pune sănă­tatea în pericol și rămân oameni de sport până la sfârșitul zilelor lor. In Anglia politica este o trecere de vreme a marilor seniori și a miliona­rilor, pe când în Statele­ Unite ea este o profesiune. In general, zice Sir Charles Dilke, poli­ticianul din Statele­ Unite n’are de­cât foarte vagi noțiuni de sport, de gimnastică și de exerciții in aer liber. El se apropie mai mult de tipul Americanului om de afaceri, de­cât de Americanul bogat care știe să profite de averea sa pentru a-și procura plăceri. Este de observat că Ame­ricanul băgat în afaceri nu găsește oca­­ziunea de a se odihni și crede că timpul este prea prețios pentru a-l pierde cu exer­ciții care nu costă nimic. Este adevărat că avantagiile gimnasticei nu se traduc sub forma beneficiilor înca­sate, dar bine­facerile pe care ea le pro­cură nu sunt mai puțin prețioase. Exerci­țiile corpului sunt o primă de asigurare contra obesității și maladiilor nervoase. Un om care exercitează o profesiune inte­lectuală și rămâne într-o stare de inacti­vitate fizică aproape absolută, este ame­nințat de a deveni enorm de gras și de a suferi mai târziu vre-o perturbațiune mai mult sau mai puțin gravă în echilibrul sistemului său nervos, dacă este slab și dacă se mulțumește cu o hrană neîndes­tulătoare. Sir Charles Dilke sfătuește pe poli­­ticianul din Statele­ Unite să evite acest îndouit pericol, executând cu ardoare exercițiile de gimnastică cele mai va­riate, fără a se preocupa de simptomele de declin, care încep a se manifesta la forțele unui om ajuns în deplină ma­turitate. Oamenii nu se pot deda indiferent la tot felul de exerciții. Nu se călărește bine de­cât cu condițiunea de a fi învățat aceasta de cu vreme și un veteran politic care a avut succese strălucite la tribună, riscă de a se face caraghios la o partidă de foot-bal sau de criket. De asemenea înotul, arta de a lopăta, alergările pe jos și saltul de obstacole sunt aproape interzise debutan­ților, cari au trecut peste 45 de ani. Pati­­nagiul pe ghiață naturală sau artificială îl expune la căderi, cari pentru adolescenți nu au în general consecințe grave, dar devin mai periculoase în timpul perioadei vieții când membrele pierd din agilitatea lor și când­ oasele sfărîmate sunt greu de vin­decat. Boxul este un exerciți foarte sa­lutar, care nu cere nici o agilitate excep­țională și ar fi bun pentru oamenii maturi, dacă n’ar avea inconvenientul de a lăsa urme de cari tinerii sunt mândri, dar cari ar da loc la comentarii supărătoare, dacă ele s’ar găsi pe fața unui legislator. Ce resursă rămâne deci nenorocitului po­litician care a lăsat să-i treacă tinerețea fără de a câștiga nici unul din aceste mici talente atletice de care o persoană ajunsă în apropierea celui de al cinci­zecilea an nu se poate lipsi dacă voiește să se apere contra invaziunei micilor infirmități, care sunt înainte mergătoare ale bătrâneței? Sir Charles Dilke recomandă foarte călduros confraților săi de peste ocean exercițiile de gimnastică de cameră. Se înțelege că trapezul, barele, paralelele, inelele și alte aparate, a căror insta­­lațiune cer un local prea vast și cos­tisitor, au încetat de mult de a fi ne­cesare pentru a activa circulațiunea sângelui și a crește elasticitatea muș­chilor. Arsenalul bătrânilor­­ gimnastici este astă­zi înlocuit printr-un mecanism foarte ingenios, care ține puțin loc și permite de a mări, după o metodă ra­țională, forțele unui om matur așa de bine ca și la un adolescent. Colaboratorul lui North American Review merge mai departe și nu se teme de a afirma că pentru a face gim­nastică trebuie mai bine să nu se în­trebuințeze nici un fel de aparat. Adresați-vă, zice el, unui sergent-in­­tructor obicinuit a învăța pe copil ceea­ ce se ch­lamă „mișcările de extensiune“. Printre cele trei­zeci sau patru­zeci exer­ciții ce învață, alegeți-vă două­spre­zece pe care le veți executa în toate diminețele cu o riguroasă punctualitate. Veți fi fermecați de rezultatele ce va produce acest regim. Am un adevărat entuziasm pentru gim­nastica fără aparate. Este imposibil de contestat bine­face­rile acestui fel de exerciții, dar nu sun­tem mai puțin obligați de a recunoaște că prea sunt puțin plăcute. Câte per­sonagii politice se va întâlni care să aibă curagiul de a face aceste mișcări de extensiune în timp de o oră după metoda prescrisă de către profesorii de gimnastică ? Pe politiciani cari n’au curagiul de a se supune acestui supliciu Sir Char­les Dilke îl sfătuește de a învăța bici­cleta. Este de­odată și un exercițiu sa­lutar și o petrecere plăcută, care nu este interzisă oamenilor maturi. Trebue adăugat că în America acest fel de sport are virtuți electorale pe care membrii Adunărilor legislative nu trebuie să le disprețuiască. «Liga cicliștilor ame­ricani» căruia Frank Leslie­­ Popular Monthly i-a făcut cunoscută organizația, este una din asociațiunile cele mai pu­ternice care există pe glob. Ea înumără mai mult de o sută de mii de membri, cari se supun unei ierarh­ii de consuli, vice-consuli, președinți, vice-președinți, casieri, secretari, și sunt reprezentați prin adunări locale și naționale, ale căror decizi­uni se impun puterilor publice de câte ori interesele corporațiunei sunt în joc. Un candidat care ar avea contra lui pe cicliști, este sigur că va cădea. In America vîslitul n’are virtuți elec­torale ca bicicleta, dar este un exercițiu plăcut și salutar și nu este interzis oamenilor maturi. Un membru al Con­gresului poate gusta acest fel de distrac­­țiune fără a compromite decorul le­gislativ. Lăsând la o parte incontestabilele avantaje pe care le prezintă bicicleta și vîslitul, Sir Charles Dilke le reproșează de a fi exerciții în plin ater, care nu sunt agreabile de­cât în timpul sezo­nului frumos, și nu ezită a declara că scrima cu sabia este petrecerea cea mai frumoasă pe care trebue să o prefere oamenii serioși. G. Labadie-Lagrave. ---------------------♦«*•*---------------------­INFORMAȚIUNI D. dr. C. Istrati, ministrul lucrări­lor publice, va pleca zilele acestea la Galați pentru a inspecta docurile. D. N. Filipescu, vice-președintele Camerei, s-a întors astă­zi de la Si­naia. Ministerul instrucțiunei publice a aprobat hotărîrea de la 2 August a consiliului comunal din Piatra-Neamț, pentru­ ca școala No. 1 de băeți să poarte pe viitor numele de «Școala primară de băeți Lascar Catargiu.» Aceasta în amintirea că regretatul Lascar Catargiu în calitate de is­pravnic (prefect) și președinte al co­mitetului școlar, la anul 1851, a pus prima piatră la clădirea acelei școale. D. C. V. Andrieș, primarul orașu­lui Piatra, cunoscând acest fapt, a propus la 31 Iulie consiliului comunal să aprobe a se da acestei școale nu­mirea de «Școala primară de băeți Lascar Catargiu». In zilele de 25, 26 și 27 Septembre vor avea loc In grădina Cișmegiului mari serbări populare pentru ajutorarea să­tenilor din județele bântuite de foa­mete. Un numeros comitet, in frunte cu d. Ionel Grădișteanu, lucrează pentru reușita acestor serbări, în vederea că­rora se organizează și o tombolă in­teresantă. Următoarele numiri s'au făcut în di­recția medicală a serviciului eforiei spitalelor civile : D. dr. G. Nanu, medic primar definitiv al serviciului II chirurgical de la spitalul Filantropia, a fost transferat în aceeași ca­litate la serviciul I chirurgical din acel­ spital în locul rămas vacant prin moartea d-rului Assaki; D. dr. N. Duma, medic secundar al ser­viciului II chirurgical din spitalul Filan­tropia, a fost înaintat provizoriu până la concurs, medic primar la serviciul boale­­lor genito-urinare din acel spital. D. dr. I. Mamulea a fost numit provi­zoriu până la concurs medic secundar la serviciul boalelor genito-urinare tot din acel spital; D. dr. Anastase Șunsa a fost angajat cu contract pe un an medic al plășel Medgi­­die din județul Constanța ; D. dr. C. Costăchescu Marinoiu, medic definitiv al orașului Alexandria, a fost tre­cut în aceeași calitate la Tulcea; D. dr. Mihail Theodoru, medic la Găești, a fost numit medic al orașului Alexandria. D. Dimitrie Moruzzi, prefectul ju­dețului Dorohoiu, care a fost eli­s în Capitală în afaceri de serviciu, a ple­cat aseară la postul său. Având în vedere diferitele mijloace frauduloase prin cari unii din debi­­tanții de băuturi spirtuoase se sustrag de la plata drepturilor de accize și pentru a se pune capăt acestei fraude, ministerul lucrărilor publice a dat or­din șefilor de stațiuni de pe la căile ferate române ca la primirea vaselor cu spirt, țuică, vin etc. să oblige pe destinatari a aduce de la prim­ria co­munei unde locuesc sau voesc să in­troducă băuturile o adresă formală că debitantul a înștiințat-o despre tran­sportul ce voește să facă după care numai să le libereze vasele. D. Victor Baranga, prefectul jude­țului Dâmbovița, a sosit în Capitală. Tirul de răsboiu la fortul Ghiu­la va începe la 26 Septembre. Până atunci trupele de artilerie din Capitală vor continua să facă exer­ciții. D. Fotin Tomescu, consulul Româ­niei la Rusciuk, a sosit aseară în Ca­pitală cu trenul de Giurgiu. In Monitorul Oficial de azi a apărut decizia ministerială prin care d. in­spector-general Mihail M. Râmniceanu, actual șef al serviciului lucrărilor noui din administrațiunea căilor fe­rate, este numit, pe ziua de 1 Oc­­tombre st. n. 1899, în postul de sub­director general al căilor ferate, ră­mânând însărcinat, fără o deosebită plată, și cu conducerea serviciului lucrărilor noui, până la terminarea liniei Râmnic-Rîul-Vadului. D-sa a mai fost numit în postul de profesor de drumuri de fer, construc­țiuni și exploatare, la școala națională de poduri și șosele, secțiunea ingine­rilor, în locul decedatului inspector­­general G. I. Duca Direcția serviciului sanitar superior, trimițând trei probe de apă din ora­șul Mizil spre a fi examinată la In­stitutul bacteriologic, după exami­nare s-a constatat că ea nu conține nici un germen de febră tifoidă. Cercetarea aceasta s’a făcut pentru că în Mizil se constatase câte­va ca­zuri de febră tifoidă și se credea că au provenit din apă. Ni se scrie din Galați că numirea d-lui Nicu Vlaicu ca poliram al ora­șului a făcut o bună impresie. Bucurându-se de multe simpatii și fiind un funcționar cinstit și energic, Gălățenii așteaptă de la noul lor po­liram o administrație cinstită și ne­părtinitoare. Mișcarea epidemiilor din Capitală pe ziua de 17 curent a fost cea ur­mătoare . Angină difterică 8 cazuri noui; în total 70 bolnavi; din aceștia 2 au murit și 9 s’au însănătoșit. Febra tifoidă 3 cazuri noui; în total 53 bolnavi; din aceștia 9 s’au însănătoșit. Comisarul Sburlea de la secția 48 a fost înlocuit. Această înlocuire s’a făcut din cauză că Sburlea lua bani de la negustori sub pretext de împrumut și nu-­i mai dedea înapoi , apoi și­ din cauza scan­dalurilor ce a provocat. ----------------------HW8SHN---------------------­ CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut: Manualul de Istoria Ro­mânilor pentru școalele secundare de am­­bele­ sexe, întocmit în conformitate cu noul program al învățământului de d. Gr. G. Tocilescu. * 9­9 La 1 Septembrie viitor redesch­inzân­­du-se școalele, reamintim părinților elevi­lor de cursul secundar și d-lor profesori respectivi, gramatica franceză-română de d. Gh. Argyropolu,profesor de limba fran­ceză. Se găsește de vânzare numai la editor, d. Carol Göbl, strada Doamnei No. 16. * * * A apărut: Volumul III din Manualul de agricultură rațională de dr. George Maior, intitulat Zooteh­nia sau Cultura generală și specială a vitelor cornute, 1899 dimpreună cu nutrițiunea, maladiile și foloasele lor—lânăria și lăptăria. Opul este de 779 pag. în­­ Octav mare, cu 225 fig. în text și costă numai 10 lei. Se poate procura "de la autor str. Tudor Mitu 25, București, și la principalele li­brării din țară. ---------------------------------------------------­ FELURIMI O descoperire rară.—­Zilele din ur­mă o descoperire extra­ordinară și care va revoluționa lumea științifică s-a făcut în California, de către niște ar­heologi. E vorba de descoperirea unei noui rase omenești. In o cavernă adâncă, astupată cu pietre enorme și mușchi­­, s’a găsit o femee mumifiată ținând un copil în brațe. Ea este de o talie gigantică, căci are înălțimea de 2 metri și 50 cm., și e înfășurată într’o stofă ce are aspectul pergamentului, care, după părerea unora, ar fi pielea unui ani­mal. Părul și dinții sunt foarte bine conservați. Această mumie nu apar­ține nici unei rase omenești cunos­cute până acum. Picioarele mai cu seamă au fost obiectul unei mari ne­dumeriri a arheologilor; sunt foarte mari și degetele toate egale, prezen­tând forma unui drept­unghiu. Se zice că ar fi existat odată o rasă de oameni cu picioarele pătrate, înalți ca elefanții, și cari locuiau pe mar­ginea Pacificului ; exemplarul ce s’a descoperit precizează acuma acea exis­tență care înflorea, după calculele fă­cute, acum 11.500 de ani! Vin de 246 ani.—Vin de 2 veacuri și jumătate, iată într’adever o bău­tură extra­ordinară! De aceea sunt foarte rari și privilegiați aceia cari pot gusta din el. Acest vin, a cărui aromă, cu toată bătrânețea lui, e de o fineță deli­cioasă, se află bine păstrat în pivni­țele primăriei din Brema. El datează din anul 1653 unul din anii cei mai favorabili pentru vinurile din Rü­des­­heim, de unde e originar. Numai bolnavii atinși de boale grele din ospiciul comunal din Brema au dreptul să bea 1—2 pahare din acest vin. Nimeni altul n’a gustat din el, afară de împărații Wilhelm I și Fri­­deric III și prințul de Bismarck. In anume împrejurări foarte rari s’au împărțit cantități foarte mici din acest vin săracilor orașului, dar de ani de zile aceste împărțiri nu se mai fac. Gheea pivniței e încredințată sin­dicului, care nu trebue să se slu­jească de ea de­cât în fața economu­lui ospiciului. Se crede că în marele butoiu se mai află 3—400 litri de Rüdesheim, al cărui preț,—dacă ar fi vreo­dată în vânzare,—ar înfățișa o avere. INTEMPLĂRI Incendiul din strada Bradului.—A­seară, pe la orele 8, un incediu a isbucnit în strada Bradului No. 10, la d-na Paulina Grünberg. Focul a provenit din imprudența d-lui Grünberg, care pusese pe masă două sfeșnice aprinse pe­­ care copil jucându-se le-au răsturnat. Au ars mai multe lucruri din casă. Accident.—Vasile Dimitriu, zis și Ghe­­boiu, membru marcant al partidului libe­ral din Roman, cu­­ ocazia întoarcerei sale în oraș de la Dimienești, caii de la tră­sură speriindu-se, a fost răsturnat în fuga lor și strivit oribil, așa că a încetat ime­diat din viață. Dimitriu lasă multe regrete printre par­tizanii săi, mai cu osebire că era casierul unei societăți pe acțiuni de împrumut și mulți depunători au să remâe acum pă­gubași (cu buzele umflate) fiind­că în casă se găsește un gol de mai multe mii de franci. Două minori spărgători.— Ein noapte, două elevi mecanici, Savu Constantinescu și Leonida Ionescu, au spart prăvălia cu­mitarului Stoianovici din calea Moșilor 7 Pungași­, cari sunt de 15 și 16 ani, au furat opt lacăte și 16 revolvere. Dânșii au fost arestați și au mărturisit faptul. Pungaș prins.­Poliția Capitalei a prins era seară pe individul Anastase Sachela­­nde, care furase mai multe lucruri de la d-na Mavrodi, din strada Pitar-Moșu 20 Pungașul este arestat la poliție. * Incendiul din Podul-Iloaeî. — Eri noapte, un incendiu puternic a isbucnit în comuna urbană Podu-Iloaeî. Focul se în­tinsese cu mare repeziciune și amenința să distrugă toată partea de "dincolo de Bahlui" a orășelului. Primarul telegrafiase chiar, la Iași, după ajutoare. Din fericire, focul a fost localizat la vreme și nu a mai fost nevoe de pompieri. Spre ziuă focul a fost stins. Cauzele acestui incendiu nu se cunosc. Revendicarea unui copil.­Evenimentul din Iași scrie că e­l s’a presentat la epi­­tropia spitalelor Sf. Spiridon din acel oraș, d-na Elena Neculau, născută Negură, de loc din București, și a cerut a i se da co­pila la Constanța ce a născut-o în insti­tutul Grigorian în anul 1885, 30 Maiü și pe care din lipsă de mijloace, o lăsase ins­titutului ca orfană.­Epitropia a dat pe acea copilă de mai mulți ani, spre creștere, soților Dumitru și Elisa Farcaș din localitate și cari sub nici un chip nevoiesc se dea acum copila. D-na Niculau, mama naturală a copilei Constanța, a cerut parchetului să­’i se dea copila, de­oare­ce legile țării nu prevăd împedicarea părinților de a-­și reclama copiii lor naturali.

Next