Timpul, octombrie 1899 (nr. 220-244)

1899-10-24 / nr. 239

No. 239 Cu toată această asemănare de fond, sunt unele particularități ce nu vor dispare de­cât odată cu dialectul. Ast­fel sunt cuvintele : auă, struguri , neauă, zăpadă , mei, lună , flambară, steag ; dlămăndare, cerere, comandare; păreatinî, sau mvrșăneață, zi de post; apoi expresii ca : s’țî Inchirdășești, ce se urează unul mire; și la capiu atăît, ce se urează unul flăcău ca să se în­soare ; și di inimă-si, ce se urează celor însurați ca să aibă parte de în­surătoarea copiilor ; in graiulu mare, pentru înviere ; frăngi­ ți sverca, cară-te; soarele arcăpită, soarele a apus­ și un număr infinit de alte locuțiuni și ex­presii dialectale ; apoi proverbele, ter­menii din viața familiară, ce nu vor dispare de­cât poate după sute de ani, sunt atâtea dovezi de cari trebue să ție seamă toți aceia cari se gândesc și se îngrijesc de educația și de viitorul poporului român din Macedonia. Din considerațiunile expuse mai sus rezultă că dialectul poate fi întrebuin­țat în scrierile și publicațiile destinate pentru popor, în discursurile ocazionale ca și în cele școlare anuale, care au un scop național, pentru a fi ascultate și înțelese de popor. Dialectul poate fi în­trebuințat și in cărțile bisericești, mai ales in explicarea Evangeliei, in Viața Apostolilor și în câte­va rugăciuni mai importante. Dialectul poate fi întrebuin­țat și în compoziții literare originale, cu singura condiție ca limba și stilul să fie cât se poate de simple și de na­turale, să cuprindă cele mai frumoase și mai perfecte forme ce există în dia­lect, iar nu construcții și forme copiate după firea altei limbi. Dialectul fiind un puternic element de educație națio­nală, trebue întrebuințat așa cum este, iar nu cum trebue să fie. El trebue să fie întrebuințat, iar nu cultivat, lăsând timpului și școalei sarcina înlocuirea pe nesimțite și gradat a dialectului prin limba română. De aci importanța cea mare ce este a se da limbei române in școalele din Macedonia. Pentru a împăca interesele pedago­gice care cer ca viața de la școală să fie o continuitate a vieței de la casa părintească, cu interesele naționale care cer cât mai multă apropiere și dacă se poate deplină contopire a dialectului cu limba română, credem că procedarea de a face începutul învățământului pri­mar mai mult in dialect și de a sfârși acel învățământ mai mult în limba ro­mână, pare a fi cea mai nimerită. Și pentru a tărmui mai bine sfera de extensiune a dialectului, vom zice că în clasa I a se pot învăța pe lângă dialect și un număr însemnat de cu­vinte și expresii din limba română. In anul întâi, institutorul are o sarcină importantă : aceea de a combate în in­fluența locuțiunilor vițioase și incorecte ce le aud copiii acasă și in afară de școală, precum și pronunțarea greșită a cuvintelor. Un remediu pentru a­­ceasta ar fi ca să se imprime un ma­nual care să arate locuțiunile și cuvin­tele rău­ pronunțate sub toate formele ce există, alăturându-se formele corecte și întrebuințate din limba română. Ele­vii se pot folosi de el înainte de a a­­junge la școală. Are să cuprindă nu numai regulele propriu zise, ci și exem­ple foarte numeroase, pentru a se în­tipări mai bine în minte formele ade­vărate și corecte. In clasa II-a cursurile pe jumătate și anume cartea de citire să cuprindă bu­căți in limba română și în dialect; geo­grafia în limba română din cauza no­menclaturei , aritmetica în dialect ; nu­­merile, tabla înmulțire! regulele, ter­menii teh­nici, în limba română ; pro­blemele puse în dialect, pentru ca a­­tenția elevului să fie concentrată mai mult asu­pra operațiunii. Istoria, întru­cât se mărginește la anecdote și nara­țiuni ușoare, in dialect. In clasa III-a numai o parte din ci­tire și la operațiunile aritmetice în dia­lect; restul în limba română. In clasa IV-a numai în limba română, afară de unele poesii macedo-române, cum sunt poesiile de Belimace și George Murnu, mai ales ale acestuia din urmă, care pot sta alăturea cu cele mai per­fecte creațiuni poetice. Un absolvent de școală primară tre­bue să cunoască un vocabular de cel puțin 2000 de cuvinte și expresiuni ro­mânești și să nu învețe nimic fără ca să nu înțeleagă ceea ce citește și reci­­tează. In învățământul secundar dialectul tre­bue să fie cu totul suprimat. In clasa IV-a se pot preda noțiuni generale des­pre cronicarii macedo-români din seco­lul trecut, făcându-se un studiu mai de­taliat in clasa VII. Pentru mai bună învățare a limbei române, un mijloc ni­merit ar fi interzicerea la internare a intrebuințărei dialectului in vorbirea de toate zilele. Intr’un alt articol vom arăta impor­tanța introducere! istoriei naționale în programul școalelor din Macedonia. I. Arginteanu. D. Mihail Laptev, fost locotenent cu școală militară, fost sub-prefect timp de peste doui ani. In funcțiunea de sub-prefect la plasa Câmpu-Târgșor, în locul d-lui Victor Bilciurescu, trans­ferat. D. Ștefan Steriu, cu un serviciu de peste patru ani în funcțiuni echiva­lente, a fost numit în funcțiunea de ajutor de sub­prefect la plasa Ialo­mița, județul Dâmbovița, în locul d-lui Nicolae G­ Câmpeanu, trecut în alt post. * * Agenția de publicitate D- Adania s’a mutat în bulevardul Maria 26. « * * ULTIM CUVÂNT — De ce nu ’ți-ai visat pașaportul la sosirea d-tale ? întreabă polițaiul. — Spre a evita oare­care bănueți, răspunde pungașul , voiam să visitez orașul incognito. -----------------------****---------------------­ * # * Moș­ Neagu. ȘTIRILE ZILEI _ __________________________ Au fost transferați și numiți In ad­ministrația județului Prahova : D. Victor Bilciurescu, actual sub­prefect al plășei Câmpu-Telgșor, cu consimțământul seu, în aceeași cali­tate, la plasa Cricovu-Podgoria. In lo­cul d-lui G. Cărbunescu, demisionat. TIMPUL CRONICA AGRICOLA Situațiunea agricolă e mai aceeași pe care am descris-o acum 15 zile, în acest loc. Ploaia a început a fi mult dorită mai ales de acei cultivatori cari și-au se­mănat grâul și secara în Octombre și n’au răsărit, sau încolțesc neregulat. Grânele puse în Septembre sunt de toată frumusețea și cum răceala și brumele au cu­mpărat insectele stricătoare, în­frățesc mereu și dau cele mai mari spe­ranțe,—scrie Gaseta Săteanului. Porumburile mai toate s’au cules. Cele de fel timpurii, ca varietățile cu bobul mărunt, sunt perfect uscate, mai vârtos Roșul mărunt la bob ce e o selecțiune a Portocaliului italienesc cu Alesuterul­ roșu. Cele alte mai puțin grele ca acestea, dar d’o mare rodni­cie în câmpiile țării, precum porum­bul de Canada roșu și Dintele de cal uriaș, au dat recolte mult superioare varietăților obicinuite, căci s’a înve­derat și în acest an de secetă mare cum aceste două varietăți resistă mai mult la secetă. Am mai spus că Po­rumbul roșu de Canada, cu lungii săi știuleți ce se ivesc și pe numeroșii frați, ce dă, e porumbul viitorului pen­tru am­bele câmpii ale României, pre­cum Părîngul uriaș de California (Molia verde) e cel mai nemerit nu­treț anual ce se poate semăna din Aprilie până în Iulie. Cei ce au cultivat această mănoasă plantă chiar in Iulie, în locul grânelor pierite,­­și au fânăriile pline de cel mai bun nutreț. Timpul neploios din Octombre a în­lesnit și căratul și așezatul tuturor nu­trețurilor în clăi, iar vitele vor avea, în multe regiuni ale țărei, hrană bună și inbelșugătoare la iarnă. Până atunci ele pasc prin miriști și porumbiști și sunt destul de în putere. Și cum timpul semănăturilor de toamnă a trecut, ele au destulă putere pentru a face adânci întorsuri pentru semănătu­rile de primăvară. Aceasta e o îndeletnicire foarte de seamă pentru agricultori. Tot ast­fel e și cu plantatul de toamnă al arborilor roditori și umbritori. Ia un cuvânt până ce zăpada și înghețul vor întrerupe lu­crările de la câmp, câmpeanul harnic ’și va găsi destul de lucru afară din sat. « * * O greșită confusiune fac unele ziare zilnice care, în interesul obținerei fireș­­telor îngăduiri pentru comercianții din orașe, spun că «agricultorilor li s’au făcut prin legi amânări de plăți de a­­renzi». E foarte adevărat că la câți­va agri­cultori, adică arendașii Statului, li s’au adus această favoare. Din nefericire numai puțini din acești arendași sunt români. Numărul cel mai mare al aren­dașilor din țară, azi, fi formează aren­dașii moșiilor particulare și dacă câți­va proprietari de inimă ’i-au păsuit pentru arenzi ba chiar le-au dat mijloace d'a face înainte plugărie, celor mai mulți și, fără discuțiune, celor m ’ in­teresanți din marii agricultori nu.... li s’au făcut nici o înlesnire. Aceștia sunt cei ce ’șî caută singuri de mica lor răzeșie sau de moșiile lor, adică proprietarul rural, iubiți contrați, pentru care ați putea cere, cel puțin ca și pentru negustorii din orașe, mari so­licitudini din partea legiuitorilor și gu­vernelor. El, împreună cu sătenii mici proprie­tari de la țară, merită cea mai mare îngrijire din partea Statului. Ei duc toate greutățile­­ lor de le merge bine, merge bine tuturor celor alte clase sociale și dacă sunt prigoniți, cel dintâiu ce se re­simte e Statul. Dar în această privință colecțiile «Ga­zetei Săteanului» sunt pline de amănun­țite studiuri și nu de puține ori am cerut, In decursul acestor 16 ani, for­marea de «grupuri agricole în parla­mente». * * * In precedenta cronică am descris foarte amănunțit insectele care au stri­cat unele holde de grâu din țară. Acea cronică, ca mai toate cronicele agricole ce publică Gaseta Săteanului de atâția ani, a fost reprodusă în Vo­ința Națională, Drapelul, Timpul, Uni­versul, etc. Aceste insecte stricătoare n’au nimic de comun cu «buretele paiului de grâu» ce a nimicit, la începutul lunei Iunie, grânele din comitatele ungare Békés și Csongrád, și despre care un cetitor ne întreabă, dacă nu ne-a venit din Un­­garia. Geoydomii destructoare. Noctuelele semănăturilor de toamnă ca și Puriceii Aphis cerealis și Elateris au fost și sunt și peste graniță, dar și în România sunt de mult. «Buretele paiului grâului» care strică și paiul și spicul, pentru noi e o boală necunoscută, precum e nouă în acele comitate. Nu cred să ne viziteze, de­oare­ce e o boală specială grânelor că­zute de prea multe ploi primăvara și la noi tocmai de obicinuit nu sunt prea ploioase primăverile. In Ungaria autoritățile recomandă în contra acestui părăsit «arderea miriști­lor și arătura cât de adîncă», adică toc­mai ceea­ ce Gaseta Săteanului reco­mandă de atâția ani, nu numai în ve­derea acestei nioi boli, care nu va vi­zita nici o dată câmpiile noastre, ci toc­mai suferă de lipsa de multe ploi. Ba dacă cu rodnicele noastre pă­mânturi și cu soarele României, am a­­vea ploi când vrem, recoltele ar fi așa de mari în­cât Statul și toți n’am suferi atâta de criză, precum suferim așa de nepomenit de mult acum. * * * Dar nu numai la noi insectele au fă­cut de s’a vorbit de ele. Aiurea pare că e mai râu , ast­fel se telegrafiază de «Biuroul telegramelor comerciale» din New-York : „ O mare parte a semănăturilor de toamnă au nevoe să fie arate din nou, constatân­­du-se în „Ilinois“ și „Missouri“, mari stri­căciuni cauzate de viermi.» In privința recoltei Semaphore spune : India.—Seceta continuă a bântui în păr­țile cele mai importante recoltei viitoare. Știrile primite din Bombay în privința a­­ceasta sunt în unanimitate defavorabile, semănăturile fiind compromise și recolta totală a grânelor și a semințelor în primej­die, dacă condițiunile atmosferice nu se vor schimba. In considerația acestei prevederi, speculațiunea redusă a vinde cerealele ve­chi, ținând la prețuri imaginare. Se crede că în ori­ce caz chiar, dacă situațiunea se va mai ameliora, totuși, recoltele vor fi in­ferioare. Rusia.­­ In guvernămintele centrale și vestice domnește un timp favorabil și se­mănăturile se fac cu mare activitate.­Mai la nord condițiunile atmosferice sunt însă în defavoarea agricultorilor, cea mai mare parte fiind în întârziere. Azovul­­ anunță friguri cu zăpadă și închiderea navigațiu­­nei pare iminentă. Starea câmpiilor din Azow e de asemenea nemulțumitoare. *­India.— Din Madras și Mysore­ni se a­­nunță telegrafic ploi care însă n’au fost suficiente.In districtele din Bombay,Punjab, Berar și Rajputana seceta continuă a bân­tui și aspectul recoltelor », devenit foarte îngrijitor, 40 la sută din recolta rapițelor fiind deja distrusă. Ar fi de dorit — zice tot Semaphore — ca aceste știri să se adeverească și ca re­colta rapiței din India să fie încă mai com­promisă, fiind în acest caz un mare avan­­tagiu pentru România, care având speran­țele unei recolte abundente, ar putea trage foloase colosale din această împrejurare, vânzând rapițele noastre cu ușurință și cu prețuri urcante. Argentina se bucură de o săptămână de un timp mai răcoros care împedică în­mulțirea și stricăciunile locustelor. Cu toate aceste, pagubele cauzate culturel până azi sunt destul de însemnate. Statele­ Unite.­După publicațiunea ziaru­lui oficial The Cincinatti Prices Current, starea actuală a semănăturilor nu e tocmai favorabilă , atmosfera fiind prea caldă, pro­duce o înmulțire a insectelor periculoase. Agricultorii sunt deci îngrijiți și de ase­menea mai puțin mulțumiți cu porumburi recoltate, calitatea lor necorespunzând aș­teptărilor avute, mai cu seamă în ceea ce privește uscăciunea.* * « Un număr însemnat de agricultori italieni s’au sindicat pentru a pune în practică procedeul descărcărilor de ar­tilerie pentru îndepărtarea... grindinei. Ba la 6—8 Noembre aceste sindicate se vor întruni la Casale-Montferrator în Piemont, când va avea loc și con­cursul de tunuri și alte aparate în contra grindinei. Vor veni aderenți și din Franța...! Am dori să știm dacă în România există vr'un sindicat pentru apărarea altor interese ale agricultorilor, necum sindicate pentru împrăștierea grindinei. Ast­fel, suferim mai vicios de uscă­­torul vânt Austru, care nimicește re­coltele mai reți ca lipsa de ploae. Or, în­potriva acestui vânt «sărăcită» toți recunosc că liniile de arbori sunt cei mai buni apărători. Asemenea stăvilare d. Alexandru Marghiloman, proprietarul moșiei Fun­deni jud. Buzeu, a și început a forma cu arțari Negundo, frasini excelsior și salcâmi, esențe ce-­i furnisează pepinie­­rile din Slobozia-Galbenu a directorului Gasetti Săteanului, mai oftin chiar ca în străinătate. De ce nu s’ar sindica și în România proprietarii rurali pentru a face plan­­tațiuni fie de arțari americani cari cu timpul vor da, ca în America, zahărul prin seva lor, iar până atunci cei mai buni haraci,’ cel mai bun lemn de foc și de lucru și cari ar mai îndulci clima și atrage ploile ? Sau de frasini excelsior cari feresc de friguri și epidemii și dau cel mai trebuincios lemn și cel mai bogat frunzar ? Sau cel puțin de salcâmi cari de­și nu se prind mai ușor ca acei arțari și frasini și nu cresc mai repede, dar tot sunt și ei buni împotriva Austrului și Crivățului? Nu e un motiv că la noi Statul, ju­dețele și comunele nu dau —ca aiurea —pilde. La noi era «o vorbă» că mi­nisterul lucrărilor publice a hotărît să planteze în astă toamnă la toate can­­toanele de la C. F. R. arbori roditori cum și pe lângă șosele ! Un ziar zilnic din București ne dă următoarea informațiune : „Se cunoaște în de ajuns efectul salu­tar al plantațiilor pentru ameliorarea sa­lubri­tății localităților. In locurile în care din cauza numeroa­selor ape stagnante se nasc infecțiunile pa­lustre, plantațiunea e o adevărată bine­fa­­cere pentru sănătatea publică. Acum fiind timpul cel mai nemerit pen­tru facerea plantațiilor, direcția sanitară a invitat, printr-o circulară, pe medicii pri­mari, pe prefecți și pe primarii orașelor de reședință ca să aibă în grijă facerea unor asemenea plantațiuni. «Ne întrec Bulgarii în astă privință» îmi spunea un bun patriot care a fost la Sofia.—Acolo vei vedea șoselele, ora­șele mai plantate ca în România ! A­­colo prefecții sunt cel mai mari propa­gatori pentru cumpărări de abori și o să ajungem a importa pere și mere din Bulgaria, în loc din Ungaria cum se face acum, căci... ne­ e rușine să imi­tăm pe Bulgari, cari au văzut mai bine ca noi lipsa plantațiilor și au știut a lua bunele pilde din occidentul Euro­pei, unde nu e de alt­fel așa urgentă nevoe, ca în România, de plantat. .. ---------------­-----------------------------------­INFORMAȚIUNI Consiliul de miniștri s’a întrunit erî după amiazi la ministerul de interne­ D. general I. Lahovari, ministrul de răsboiu, va pleca zilele acestea la Galați, pentru a inspecta trupele din garnizoană. 1899 trecut într’o condică, unde, de obiceiu, se trec toate sumarele ședințelor. I­. Dim. Petrescu cere respingerea de­­misiunei d-lui Assan. Pusă la vot, demisiunea este respinsă. D. Assan, reluându-și fotoliul președin­țial, mulțumește pentru încrederea ce i­ se arată, — și, orele fiind înaintate, declară ședința închisă­ inspecțiuni silvice in d­obrogea Dintr’un important raport al d-lui in­spector silvic N. G. Popovici, adresat d lui ministru al domeniilor, asupra inspecțiu­­nilor ocoalelor, pădurilor și plantațiunilor din Dobrogea, raport făcut în urma unei delegațiuni oficiale a d-lui ministru al do­meniilor, reese clar că administrațiunea acestei provincii din punctul de vedere silvico-domenial s’a făcut cu cea mai ne­săbuită destrăbălare sub regimul colecti­vist. Cete întregi de locuitori au reclamat d-lui Popovici abuzurile săvârșite în de­trimentul lor de unii din funcționarii sil­vici ai Statului. In urma constatărilor făcute, d. Popo­vici a destituit pe loc pe unii din funcțio­narii silvico-domeniali inferiori, iar pe alții i­a permutat. Se zice că d. ministru al domeniilor a rămas satisfăcut de rapoartele d-lui Po­­povici. S’a constatat încă de d. Popovici că ex­ploatarea pădurilor se urmează într’un chip cu totul nereglementat și în detri­mentul cultural al acelor păduri. Taxele impuse locuitorilor pentru lemnul de foc și de lucru sunt prea ridicate. D. inspector Popovici a propus ministe­rului ca să se facă în viitor de Stat ex­ploatări în regie, singurele care pot pune pădurile la adăpost de defrișare și pe lo­cuitori la adăpost de speculațiune și abu­­zuri. In privința plantațiunilor forestiere d. Popovici arată că sunt nule și că tot ce s’a cheltuit pentru ele sunt bani aruncați în vânt. Pepinierile silvice de asemenea sunt în stare de ruină. Cauzele acestei stări de lucruri sunt lip­sa complectă de control și desinteresarea desăvârșită a funcționarilor de banul public. De asemenea d. Popovici mai spune că nu s’au făcut studii suficiente când s’au întocmit devizele pentru începerea acestor lucrări. In special plantațiunile de la Caranasuf și Caracoium sunt într’o stare detestabilă. Se zice că d. ministru al domeniilor va lua cele mai severe măsuri pentru a se stabili responsabilitățile în privința neîn­­grijirei și risipirea banilor Statului pe de o parte, iar pe de alta va institui un serviciu special de plantațiuni încredințat unor oa­meni cunoscători ai meseriei. De altminterea, cestiunea plantațiunilor în Dobrogea este de cea mai mare impor­tanță pentru Stat, fără plantațiuni în a­­ceastă provincie, sărăcia va bate zilnic la ușa locuitorilor. Se speră că precum d. ministru al do­meniilor a pus la regulă într’un scurt timp multe din abuzurile săvârșite la departa­mentul său de vitrega administrație colec­tivistă, va lua de­ asemenea cele mai seri­oase măsuri ca să îndrepteze și relele constatate în serviciul pădurilor Statului. Lucrul de alt­fel este limpede ca lumina zilei; dacă se va cerceta de aproape ges­tiunea plantațiunilor din Dobrogea, se va constata că s’au cheltuit sute de mii de lei în vânt, fără registre și fără control. Ea se zice că unii din controlorii generali ar fi adresat chiar rapoarte false ministerului de inspecțiuni în Dobrogea. Prin acele rapoarte se arată că starea plantațiunilor este mul­țumitoare pe când în realitate este din cele mai rele. Inlrm­irea Camerei de comerciu Aseară, la orele 4, membrii Camerei de comerciu s’au întrunit spre a discuta asu­pra răspunsurilor date delegațiunei, care a fost primită de d. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino și de d. general G. Manu, mi­nistrul finanțelor. D. N. Procopescu, numit delegat al gu­vernului pe lângă Camera de comerciu, arătând importanța însărcinărei ce a pri­mit, făgăduește că-și va da toate silințele posibile pentru interesul comerciului. Se comunică apoi rezultatul audiențelor avute de delegațiune la d-nii miniștri Can­tacuzino și general Manu­­il D. Assan spune că trebue să recunoască larga și buna primire ce a făcut-o primul­­ministru delegațiunei Camerei de comerciu. Nimeni nu poate să se îndouiască, zice d. Assan, de bunele intențiuni și sentimente ale primului-ministru. In audiența ce am avut-o, spune d-sa, d. Cantacuzino a arătat că principala preocupare a guvernului este de a consolida datoria flotantă. D. Mirea Demetrescu, vice-președintele Camerei, deschide discuțiunea asupra vo­­tărei de către Cameră a unei adrese prin care se desminte știrea că unii comercianți au cerut moratoriu. Cu această ocazie d-sa spune că în ziare a apărut și o scrisoare a d-lui Assan, care nu era expresiunea vo­tului emis de Camera de comerciu. Declară și d-sa, ca delegat în comisiunea care s’a presentat d-lor miniștri de interne și finanțe, că guvernul are cea mai mare bună­ voință pentru a se preîntâmpina re­lele actualei stări de lucruri. Este de dorit ca lucrările Camerei de comerciu să fie străine de ori­ce preocu­pări politice și cu regret constată că scri­soarea d-lui Assan avea tendințe politice. D. Aslău propune o moțiune în care, re­zumând răspunsurile primite de la mi­niștri, de delegațiunea Camerei de co­merciu, Camera mulțumește delegațiunea de demersurile făcute și guvernului pentru răspunsul dat. D-sa mai propune ca moțiunea aceasta să fie publicată în ziarele în care s’a pu­blicat scrisoarea d-lui președinte al Camerei de comerciu. D. Procopescu, rezumând chestiunea, spune că răspunsul guvernului a lămurit Camera de comerciu, asupra chestiunei care o interesează, arătând că criza finan­ciară de care se plânge Camera nu poate fi atribuită necontractării împrumutului, iar circulara din 29 Septembre 1899 este făcută tocmai în vedere de a protege bunul nume al comercialui României, neputân­­du-i-se da o altă interpretare. D. Assan propune o altă moțiune. Camera de comerț, fără a proceda la dis­cutarea celor două moțiuni, numește o co­­misiune compusă din d-nii Ruse Rusescu, Gr. Alexandrescu, Luca Niculescu, Mirea Demetrescu și Astân, care să raporteze Ca­merei asupra acestor moțiuni. D. Assan își anunță demisiunea din dem­nitatea de președinte al Camerei. (D-sa pă­răsește scaunul președințial). D. Ruse Rusescu, aducând omagii d-lor Cantacuzino și general Manu, roagă Ca­mera de comerț să respingă demisiunea d-lui Assan, convins fiind că în Cameră nu se face politică. D. N. Procopescu constată că procesul verbal al ședinței trecute nu e în regulă. Sumarul unei ședințe trebue să fie în bună regulă, să constituiască un singur corp. Acest sumar e în foi volante și conține o mulțime de adăugiri. D. Safta răspunde că va fi transcris și Aseară a avut loc la d. Era. Porum­­baru acasă o consfătuire a Drapeliș­­tilor. Au luat parte dd-nii P. S. Aurelian, Emil Costinescu, I. Poenaru-Bordea, Costescu-Comăneanu, Vasile Lascar, V. A. Urechiă, Al. Băicoianu, C. Ver­­nescu, etc. Discuția a urmat până la orele 12 noaptea, mai ales asupra propunerei de împăcare făcută de Sturdzișt.­ Pă­rerea generală a fost că această pro­punere nu e nici sinceră, nici serioasă și că acum, în opoziție, chestia îm­­păcărea nu e grabnică. Un sturdzist in curent cu cele pe­trecute aseară la d. Porumbaru spunea azi dimineață că nu e adevărat cum că d. D. Sturdza ar fi făcut apel la Drapeliștî să se împace, contestatul șef al liberalilor considerând azi pe Dra­­peliștî ca o cantitate neglijabilă, înainte cu câte­va zile insă același sturdzist înfocat anunța cu emfază că zilele acestea va avea loc o întru­nire la clubul liberal, în care se va anunța «marele eveniment» al împă­­cărei sturdzisto-drapeliste. ----------------------wsdsw——--------------­ BURSA DE CEREALE — Serviciul telegrafic al ziarului Timpul — New­ York, 3 Noembre Qrău.—Deschiderea era susținută cu 737 pr. Decembre și nu variase la început însă cedase mai târziu rămânând slab toată ziua în urma știrilor noi din Europa.— Cererea pr. export moderată. Porumb.—S’a tratat la deschidere cu 38s/„ pr. Decembre. Operațiunile erau foarte re­strânse, lipsind influența specială din străi­­nătate. Prețurile dif­erențe Grâă pr. disponibil azi 757* eri 76— — 7,, » « Decembre « 74*/« » 757* — 7» » » Main 1900 » 787, » 78 ®/* — 7, Porumb » disponibil « 40"/» » 40"/« — "/» » » Decembre » 39’­» » 39V» — 7»

Next