Timpul, octombrie 1899 (nr. 220-244)
1899-10-24 / nr. 239
No. 239 Cu toată această asemănare de fond, sunt unele particularități ce nu vor dispare decât odată cu dialectul. Astfel sunt cuvintele : auă, struguri , neauă, zăpadă , mei, lună , flambară, steag ; dlămăndare, cerere, comandare; păreatinî, sau mvrșăneață, zi de post; apoi expresii ca : s’țî Inchirdășești, ce se urează unul mire; și la capiu atăît, ce se urează unul flăcău ca să se însoare ; și di inimă-si, ce se urează celor însurați ca să aibă parte de însurătoarea copiilor ; in graiulu mare, pentru înviere ; frăngi ți sverca, cară-te; soarele arcăpită, soarele a apus și un număr infinit de alte locuțiuni și expresii dialectale ; apoi proverbele, termenii din viața familiară, ce nu vor dispare decât poate după sute de ani, sunt atâtea dovezi de cari trebue să ție seamă toți aceia cari se gândesc și se îngrijesc de educația și de viitorul poporului român din Macedonia. Din considerațiunile expuse mai sus rezultă că dialectul poate fi întrebuințat în scrierile și publicațiile destinate pentru popor, în discursurile ocazionale ca și în cele școlare anuale, care au un scop național, pentru a fi ascultate și înțelese de popor. Dialectul poate fi întrebuințat și in cărțile bisericești, mai ales in explicarea Evangeliei, in Viața Apostolilor și în câteva rugăciuni mai importante. Dialectul poate fi întrebuințat și în compoziții literare originale, cu singura condiție ca limba și stilul să fie cât se poate de simple și de naturale, să cuprindă cele mai frumoase și mai perfecte forme ce există în dialect, iar nu construcții și forme copiate după firea altei limbi. Dialectul fiind un puternic element de educație națională, trebue întrebuințat așa cum este, iar nu cum trebue să fie. El trebue să fie întrebuințat, iar nu cultivat, lăsând timpului și școalei sarcina înlocuirea pe nesimțite și gradat a dialectului prin limba română. De aci importanța cea mare ce este a se da limbei române in școalele din Macedonia. Pentru a împăca interesele pedagogice care cer ca viața de la școală să fie o continuitate a vieței de la casa părintească, cu interesele naționale care cer cât mai multă apropiere și dacă se poate deplină contopire a dialectului cu limba română, credem că procedarea de a face începutul învățământului primar mai mult in dialect și de a sfârși acel învățământ mai mult în limba română, pare a fi cea mai nimerită. Și pentru a tărmui mai bine sfera de extensiune a dialectului, vom zice că în clasa I a se pot învăța pe lângă dialect și un număr însemnat de cuvinte și expresii din limba română. In anul întâi, institutorul are o sarcină importantă : aceea de a combate în influența locuțiunilor vițioase și incorecte ce le aud copiii acasă și in afară de școală, precum și pronunțarea greșită a cuvintelor. Un remediu pentru aceasta ar fi ca să se imprime un manual care să arate locuțiunile și cuvintele rău pronunțate sub toate formele ce există, alăturându-se formele corecte și întrebuințate din limba română. Elevii se pot folosi de el înainte de a ajunge la școală. Are să cuprindă nu numai regulele propriu zise, ci și exemple foarte numeroase, pentru a se întipări mai bine în minte formele adevărate și corecte. In clasa II-a cursurile pe jumătate și anume cartea de citire să cuprindă bucăți in limba română și în dialect; geografia în limba română din cauza nomenclaturei , aritmetica în dialect ; numerile, tabla înmulțire! regulele, termenii tehnici, în limba română ; problemele puse în dialect, pentru ca atenția elevului să fie concentrată mai mult asupra operațiunii. Istoria, întrucât se mărginește la anecdote și narațiuni ușoare, in dialect. In clasa III-a numai o parte din citire și la operațiunile aritmetice în dialect; restul în limba română. In clasa IV-a numai în limba română, afară de unele poesii macedo-române, cum sunt poesiile de Belimace și George Murnu, mai ales ale acestuia din urmă, care pot sta alăturea cu cele mai perfecte creațiuni poetice. Un absolvent de școală primară trebue să cunoască un vocabular de cel puțin 2000 de cuvinte și expresiuni românești și să nu învețe nimic fără ca să nu înțeleagă ceea ce citește și recitează. In învățământul secundar dialectul trebue să fie cu totul suprimat. In clasa IV-a se pot preda noțiuni generale despre cronicarii macedo-români din secolul trecut, făcându-se un studiu mai detaliat in clasa VII. Pentru mai bună învățare a limbei române, un mijloc nimerit ar fi interzicerea la internare a intrebuințărei dialectului in vorbirea de toate zilele. Intr’un alt articol vom arăta importanța introducere! istoriei naționale în programul școalelor din Macedonia. I. Arginteanu. D. Mihail Laptev, fost locotenent cu școală militară, fost sub-prefect timp de peste doui ani. In funcțiunea de sub-prefect la plasa Câmpu-Târgșor, în locul d-lui Victor Bilciurescu, transferat. D. Ștefan Steriu, cu un serviciu de peste patru ani în funcțiuni echivalente, a fost numit în funcțiunea de ajutor de subprefect la plasa Ialomița, județul Dâmbovița, în locul d-lui Nicolae G Câmpeanu, trecut în alt post. * * Agenția de publicitate D- Adania s’a mutat în bulevardul Maria 26. « * * ULTIM CUVÂNT — De ce nu ’ți-ai visat pașaportul la sosirea d-tale ? întreabă polițaiul. — Spre a evita oarecare bănueți, răspunde pungașul , voiam să visitez orașul incognito. -----------------------****--------------------- * # * Moș Neagu. ȘTIRILE ZILEI _ __________________________ Au fost transferați și numiți In administrația județului Prahova : D. Victor Bilciurescu, actual subprefect al plășei Câmpu-Telgșor, cu consimțământul seu, în aceeași calitate, la plasa Cricovu-Podgoria. In locul d-lui G. Cărbunescu, demisionat. TIMPUL CRONICA AGRICOLA Situațiunea agricolă e mai aceeași pe care am descris-o acum 15 zile, în acest loc. Ploaia a început a fi mult dorită mai ales de acei cultivatori cari și-au semănat grâul și secara în Octombre și n’au răsărit, sau încolțesc neregulat. Grânele puse în Septembre sunt de toată frumusețea și cum răceala și brumele au cumpărat insectele stricătoare, înfrățesc mereu și dau cele mai mari speranțe,—scrie Gaseta Săteanului. Porumburile mai toate s’au cules. Cele de fel timpurii, ca varietățile cu bobul mărunt, sunt perfect uscate, mai vârtos Roșul mărunt la bob ce e o selecțiune a Portocaliului italienesc cu Alesuterul roșu. Cele alte mai puțin grele ca acestea, dar d’o mare rodnicie în câmpiile țării, precum porumbul de Canada roșu și Dintele de cal uriaș, au dat recolte mult superioare varietăților obicinuite, căci s’a învederat și în acest an de secetă mare cum aceste două varietăți resistă mai mult la secetă. Am mai spus că Porumbul roșu de Canada, cu lungii săi știuleți ce se ivesc și pe numeroșii frați, ce dă, e porumbul viitorului pentru ambele câmpii ale României, precum Părîngul uriaș de California (Molia verde) e cel mai nemerit nutreț anual ce se poate semăna din Aprilie până în Iulie. Cei ce au cultivat această mănoasă plantă chiar in Iulie, în locul grânelor pierite,și au fânăriile pline de cel mai bun nutreț. Timpul neploios din Octombre a înlesnit și căratul și așezatul tuturor nutrețurilor în clăi, iar vitele vor avea, în multe regiuni ale țărei, hrană bună și inbelșugătoare la iarnă. Până atunci ele pasc prin miriști și porumbiști și sunt destul de în putere. Și cum timpul semănăturilor de toamnă a trecut, ele au destulă putere pentru a face adânci întorsuri pentru semănăturile de primăvară. Aceasta e o îndeletnicire foarte de seamă pentru agricultori. Tot astfel e și cu plantatul de toamnă al arborilor roditori și umbritori. Ia un cuvânt până ce zăpada și înghețul vor întrerupe lucrările de la câmp, câmpeanul harnic ’și va găsi destul de lucru afară din sat. « * * O greșită confusiune fac unele ziare zilnice care, în interesul obținerei fireștelor îngăduiri pentru comercianții din orașe, spun că «agricultorilor li s’au făcut prin legi amânări de plăți de arenzi». E foarte adevărat că la câțiva agricultori, adică arendașii Statului, li s’au adus această favoare. Din nefericire numai puțini din acești arendași sunt români. Numărul cel mai mare al arendașilor din țară, azi, fi formează arendașii moșiilor particulare și dacă câțiva proprietari de inimă ’i-au păsuit pentru arenzi ba chiar le-au dat mijloace d'a face înainte plugărie, celor mai mulți și, fără discuțiune, celor m ’ interesanți din marii agricultori nu.... li s’au făcut nici o înlesnire. Aceștia sunt cei ce ’șî caută singuri de mica lor răzeșie sau de moșiile lor, adică proprietarul rural, iubiți contrați, pentru care ați putea cere, cel puțin ca și pentru negustorii din orașe, mari solicitudini din partea legiuitorilor și guvernelor. El, împreună cu sătenii mici proprietari de la țară, merită cea mai mare îngrijire din partea Statului. Ei duc toate greutățile lor de le merge bine, merge bine tuturor celor alte clase sociale și dacă sunt prigoniți, cel dintâiu ce se resimte e Statul. Dar în această privință colecțiile «Gazetei Săteanului» sunt pline de amănunțite studiuri și nu de puține ori am cerut, In decursul acestor 16 ani, formarea de «grupuri agricole în parlamente». * * * In precedenta cronică am descris foarte amănunțit insectele care au stricat unele holde de grâu din țară. Acea cronică, ca mai toate cronicele agricole ce publică Gaseta Săteanului de atâția ani, a fost reprodusă în Voința Națională, Drapelul, Timpul, Universul, etc. Aceste insecte stricătoare n’au nimic de comun cu «buretele paiului de grâu» ce a nimicit, la începutul lunei Iunie, grânele din comitatele ungare Békés și Csongrád, și despre care un cetitor ne întreabă, dacă nu ne-a venit din Ungaria. Geoydomii destructoare. Noctuelele semănăturilor de toamnă ca și Puriceii Aphis cerealis și Elateris au fost și sunt și peste graniță, dar și în România sunt de mult. «Buretele paiului grâului» care strică și paiul și spicul, pentru noi e o boală necunoscută, precum e nouă în acele comitate. Nu cred să ne viziteze, deoarece e o boală specială grânelor căzute de prea multe ploi primăvara și la noi tocmai de obicinuit nu sunt prea ploioase primăverile. In Ungaria autoritățile recomandă în contra acestui părăsit «arderea miriștilor și arătura cât de adîncă», adică tocmai ceea ce Gaseta Săteanului recomandă de atâția ani, nu numai în vederea acestei nioi boli, care nu va vizita nici o dată câmpiile noastre, ci tocmai suferă de lipsa de multe ploi. Ba dacă cu rodnicele noastre pământuri și cu soarele României, am avea ploi când vrem, recoltele ar fi așa de mari încât Statul și toți n’am suferi atâta de criză, precum suferim așa de nepomenit de mult acum. * * * Dar nu numai la noi insectele au făcut de s’a vorbit de ele. Aiurea pare că e mai râu , astfel se telegrafiază de «Biuroul telegramelor comerciale» din New-York : „ O mare parte a semănăturilor de toamnă au nevoe să fie arate din nou, constatându-se în „Ilinois“ și „Missouri“, mari stricăciuni cauzate de viermi.» In privința recoltei Semaphore spune : India.—Seceta continuă a bântui în părțile cele mai importante recoltei viitoare. Știrile primite din Bombay în privința aceasta sunt în unanimitate defavorabile, semănăturile fiind compromise și recolta totală a grânelor și a semințelor în primejdie, dacă condițiunile atmosferice nu se vor schimba. In considerația acestei prevederi, speculațiunea redusă a vinde cerealele vechi, ținând la prețuri imaginare. Se crede că în orice caz chiar, dacă situațiunea se va mai ameliora, totuși, recoltele vor fi inferioare. Rusia. In guvernămintele centrale și vestice domnește un timp favorabil și semănăturile se fac cu mare activitate.Mai la nord condițiunile atmosferice sunt însă în defavoarea agricultorilor, cea mai mare parte fiind în întârziere. Azovul anunță friguri cu zăpadă și închiderea navigațiunei pare iminentă. Starea câmpiilor din Azow e de asemenea nemulțumitoare. *India.— Din Madras și Mysoreni se anunță telegrafic ploi care însă n’au fost suficiente.In districtele din Bombay,Punjab, Berar și Rajputana seceta continuă a bântui și aspectul recoltelor », devenit foarte îngrijitor, 40 la sută din recolta rapițelor fiind deja distrusă. Ar fi de dorit — zice tot Semaphore — ca aceste știri să se adeverească și ca recolta rapiței din India să fie încă mai compromisă, fiind în acest caz un mare avantagiu pentru România, care având speranțele unei recolte abundente, ar putea trage foloase colosale din această împrejurare, vânzând rapițele noastre cu ușurință și cu prețuri urcante. Argentina se bucură de o săptămână de un timp mai răcoros care împedică înmulțirea și stricăciunile locustelor. Cu toate aceste, pagubele cauzate culturel până azi sunt destul de însemnate. Statele Unite.După publicațiunea ziarului oficial The Cincinatti Prices Current, starea actuală a semănăturilor nu e tocmai favorabilă , atmosfera fiind prea caldă, produce o înmulțire a insectelor periculoase. Agricultorii sunt deci îngrijiți și de asemenea mai puțin mulțumiți cu porumburi recoltate, calitatea lor necorespunzând așteptărilor avute, mai cu seamă în ceea ce privește uscăciunea.* * « Un număr însemnat de agricultori italieni s’au sindicat pentru a pune în practică procedeul descărcărilor de artilerie pentru îndepărtarea... grindinei. Ba la 6—8 Noembre aceste sindicate se vor întruni la Casale-Montferrator în Piemont, când va avea loc și concursul de tunuri și alte aparate în contra grindinei. Vor veni aderenți și din Franța...! Am dori să știm dacă în România există vr'un sindicat pentru apărarea altor interese ale agricultorilor, necum sindicate pentru împrăștierea grindinei. Astfel, suferim mai vicios de uscătorul vânt Austru, care nimicește recoltele mai reți ca lipsa de ploae. Or, înpotriva acestui vânt «sărăcită» toți recunosc că liniile de arbori sunt cei mai buni apărători. Asemenea stăvilare d. Alexandru Marghiloman, proprietarul moșiei Fundeni jud. Buzeu, a și început a forma cu arțari Negundo, frasini excelsior și salcâmi, esențe ce-i furnisează pepinierile din Slobozia-Galbenu a directorului Gasetti Săteanului, mai oftin chiar ca în străinătate. De ce nu s’ar sindica și în România proprietarii rurali pentru a face plantațiuni fie de arțari americani cari cu timpul vor da, ca în America, zahărul prin seva lor, iar până atunci cei mai buni haraci,’ cel mai bun lemn de foc și de lucru și cari ar mai îndulci clima și atrage ploile ? Sau de frasini excelsior cari feresc de friguri și epidemii și dau cel mai trebuincios lemn și cel mai bogat frunzar ? Sau cel puțin de salcâmi cari deși nu se prind mai ușor ca acei arțari și frasini și nu cresc mai repede, dar tot sunt și ei buni împotriva Austrului și Crivățului? Nu e un motiv că la noi Statul, județele și comunele nu dau —ca aiurea —pilde. La noi era «o vorbă» că ministerul lucrărilor publice a hotărît să planteze în astă toamnă la toate cantoanele de la C. F. R. arbori roditori cum și pe lângă șosele ! Un ziar zilnic din București ne dă următoarea informațiune : „Se cunoaște în de ajuns efectul salutar al plantațiilor pentru ameliorarea salubrității localităților. In locurile în care din cauza numeroaselor ape stagnante se nasc infecțiunile palustre, plantațiunea e o adevărată binefacere pentru sănătatea publică. Acum fiind timpul cel mai nemerit pentru facerea plantațiilor, direcția sanitară a invitat, printr-o circulară, pe medicii primari, pe prefecți și pe primarii orașelor de reședință ca să aibă în grijă facerea unor asemenea plantațiuni. «Ne întrec Bulgarii în astă privință» îmi spunea un bun patriot care a fost la Sofia.—Acolo vei vedea șoselele, orașele mai plantate ca în România ! Acolo prefecții sunt cel mai mari propagatori pentru cumpărări de abori și o să ajungem a importa pere și mere din Bulgaria, în loc din Ungaria cum se face acum, căci... ne e rușine să imităm pe Bulgari, cari au văzut mai bine ca noi lipsa plantațiilor și au știut a lua bunele pilde din occidentul Europei, unde nu e de altfel așa urgentă nevoe, ca în România, de plantat. .. --------------------------------------------------INFORMAȚIUNI Consiliul de miniștri s’a întrunit erî după amiazi la ministerul de interne D. general I. Lahovari, ministrul de răsboiu, va pleca zilele acestea la Galați, pentru a inspecta trupele din garnizoană. 1899 trecut într’o condică, unde, de obiceiu, se trec toate sumarele ședințelor. I. Dim. Petrescu cere respingerea demisiunei d-lui Assan. Pusă la vot, demisiunea este respinsă. D. Assan, reluându-și fotoliul președințial, mulțumește pentru încrederea ce i se arată, — și, orele fiind înaintate, declară ședința închisă inspecțiuni silvice in dobrogea Dintr’un important raport al d-lui inspector silvic N. G. Popovici, adresat d lui ministru al domeniilor, asupra inspecțiunilor ocoalelor, pădurilor și plantațiunilor din Dobrogea, raport făcut în urma unei delegațiuni oficiale a d-lui ministru al domeniilor, reese clar că administrațiunea acestei provincii din punctul de vedere silvico-domenial s’a făcut cu cea mai nesăbuită destrăbălare sub regimul colectivist. Cete întregi de locuitori au reclamat d-lui Popovici abuzurile săvârșite în detrimentul lor de unii din funcționarii silvici ai Statului. In urma constatărilor făcute, d. Popovici a destituit pe loc pe unii din funcționarii silvico-domeniali inferiori, iar pe alții ia permutat. Se zice că d. ministru al domeniilor a rămas satisfăcut de rapoartele d-lui Popovici. S’a constatat încă de d. Popovici că exploatarea pădurilor se urmează într’un chip cu totul nereglementat și în detrimentul cultural al acelor păduri. Taxele impuse locuitorilor pentru lemnul de foc și de lucru sunt prea ridicate. D. inspector Popovici a propus ministerului ca să se facă în viitor de Stat exploatări în regie, singurele care pot pune pădurile la adăpost de defrișare și pe locuitori la adăpost de speculațiune și abuzuri. In privința plantațiunilor forestiere d. Popovici arată că sunt nule și că tot ce s’a cheltuit pentru ele sunt bani aruncați în vânt. Pepinierile silvice de asemenea sunt în stare de ruină. Cauzele acestei stări de lucruri sunt lipsa complectă de control și desinteresarea desăvârșită a funcționarilor de banul public. De asemenea d. Popovici mai spune că nu s’au făcut studii suficiente când s’au întocmit devizele pentru începerea acestor lucrări. In special plantațiunile de la Caranasuf și Caracoium sunt într’o stare detestabilă. Se zice că d. ministru al domeniilor va lua cele mai severe măsuri pentru a se stabili responsabilitățile în privința neîngrijirei și risipirea banilor Statului pe de o parte, iar pe de alta va institui un serviciu special de plantațiuni încredințat unor oameni cunoscători ai meseriei. De altminterea, cestiunea plantațiunilor în Dobrogea este de cea mai mare importanță pentru Stat, fără plantațiuni în această provincie, sărăcia va bate zilnic la ușa locuitorilor. Se speră că precum d. ministru al domeniilor a pus la regulă într’un scurt timp multe din abuzurile săvârșite la departamentul său de vitrega administrație colectivistă, va lua de asemenea cele mai serioase măsuri ca să îndrepteze și relele constatate în serviciul pădurilor Statului. Lucrul de altfel este limpede ca lumina zilei; dacă se va cerceta de aproape gestiunea plantațiunilor din Dobrogea, se va constata că s’au cheltuit sute de mii de lei în vânt, fără registre și fără control. Ea se zice că unii din controlorii generali ar fi adresat chiar rapoarte false ministerului de inspecțiuni în Dobrogea. Prin acele rapoarte se arată că starea plantațiunilor este mulțumitoare pe când în realitate este din cele mai rele. Inlrmirea Camerei de comerciu Aseară, la orele 4, membrii Camerei de comerciu s’au întrunit spre a discuta asupra răspunsurilor date delegațiunei, care a fost primită de d. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino și de d. general G. Manu, ministrul finanțelor. D. N. Procopescu, numit delegat al guvernului pe lângă Camera de comerciu, arătând importanța însărcinărei ce a primit, făgăduește că-și va da toate silințele posibile pentru interesul comerciului. Se comunică apoi rezultatul audiențelor avute de delegațiune la d-nii miniștri Cantacuzino și general Manuil D. Assan spune că trebue să recunoască larga și buna primire ce a făcut-o primulministru delegațiunei Camerei de comerciu. Nimeni nu poate să se îndouiască, zice d. Assan, de bunele intențiuni și sentimente ale primului-ministru. In audiența ce am avut-o, spune d-sa, d. Cantacuzino a arătat că principala preocupare a guvernului este de a consolida datoria flotantă. D. Mirea Demetrescu, vice-președintele Camerei, deschide discuțiunea asupra votărei de către Cameră a unei adrese prin care se desminte știrea că unii comercianți au cerut moratoriu. Cu această ocazie d-sa spune că în ziare a apărut și o scrisoare a d-lui Assan, care nu era expresiunea votului emis de Camera de comerciu. Declară și d-sa, ca delegat în comisiunea care s’a presentat d-lor miniștri de interne și finanțe, că guvernul are cea mai mare bună voință pentru a se preîntâmpina relele actualei stări de lucruri. Este de dorit ca lucrările Camerei de comerciu să fie străine de orice preocupări politice și cu regret constată că scrisoarea d-lui Assan avea tendințe politice. D. Aslău propune o moțiune în care, rezumând răspunsurile primite de la miniștri, de delegațiunea Camerei de comerciu, Camera mulțumește delegațiunea de demersurile făcute și guvernului pentru răspunsul dat. D-sa mai propune ca moțiunea aceasta să fie publicată în ziarele în care s’a publicat scrisoarea d-lui președinte al Camerei de comerciu. D. Procopescu, rezumând chestiunea, spune că răspunsul guvernului a lămurit Camera de comerciu, asupra chestiunei care o interesează, arătând că criza financiară de care se plânge Camera nu poate fi atribuită necontractării împrumutului, iar circulara din 29 Septembre 1899 este făcută tocmai în vedere de a protege bunul nume al comercialui României, neputându-i-se da o altă interpretare. D. Assan propune o altă moțiune. Camera de comerț, fără a proceda la discutarea celor două moțiuni, numește o comisiune compusă din d-nii Ruse Rusescu, Gr. Alexandrescu, Luca Niculescu, Mirea Demetrescu și Astân, care să raporteze Camerei asupra acestor moțiuni. D. Assan își anunță demisiunea din demnitatea de președinte al Camerei. (D-sa părăsește scaunul președințial). D. Ruse Rusescu, aducând omagii d-lor Cantacuzino și general Manu, roagă Camera de comerț să respingă demisiunea d-lui Assan, convins fiind că în Cameră nu se face politică. D. N. Procopescu constată că procesul verbal al ședinței trecute nu e în regulă. Sumarul unei ședințe trebue să fie în bună regulă, să constituiască un singur corp. Acest sumar e în foi volante și conține o mulțime de adăugiri. D. Safta răspunde că va fi transcris și Aseară a avut loc la d. Era. Porumbaru acasă o consfătuire a Drapeliștilor. Au luat parte dd-nii P. S. Aurelian, Emil Costinescu, I. Poenaru-Bordea, Costescu-Comăneanu, Vasile Lascar, V. A. Urechiă, Al. Băicoianu, C. Vernescu, etc. Discuția a urmat până la orele 12 noaptea, mai ales asupra propunerei de împăcare făcută de Sturdzișt. Părerea generală a fost că această propunere nu e nici sinceră, nici serioasă și că acum, în opoziție, chestia împăcărea nu e grabnică. Un sturdzist in curent cu cele petrecute aseară la d. Porumbaru spunea azi dimineață că nu e adevărat cum că d. D. Sturdza ar fi făcut apel la Drapeliștî să se împace, contestatul șef al liberalilor considerând azi pe Drapeliștî ca o cantitate neglijabilă, înainte cu câteva zile insă același sturdzist înfocat anunța cu emfază că zilele acestea va avea loc o întrunire la clubul liberal, în care se va anunța «marele eveniment» al împăcărei sturdzisto-drapeliste. ----------------------wsdsw——-------------- BURSA DE CEREALE — Serviciul telegrafic al ziarului Timpul — New York, 3 Noembre Qrău.—Deschiderea era susținută cu 737 pr. Decembre și nu variase la început însă cedase mai târziu rămânând slab toată ziua în urma știrilor noi din Europa.— Cererea pr. export moderată. Porumb.—S’a tratat la deschidere cu 38s/„ pr. Decembre. Operațiunile erau foarte restrânse, lipsind influența specială din străinătate. Prețurile diferențe Grâă pr. disponibil azi 757* eri 76— — 7,, » « Decembre « 74*/« » 757* — 7» » » Main 1900 » 787, » 78 ®/* — 7, Porumb » disponibil « 40"/» » 40"/« — "/» » » Decembre » 39’» » 39V» — 7»