Timpul, decembrie 1899 (nr. 269-292)

1899-12-04 / nr. 272

ANUL AL DOUA­ZECI $1 ANU — No. 272 EDITIA A TREIA SAMBATA 4/16 DECEMBRE 1899 UN NUMÉR 10 BANI ARQIUMENTELE In țară pe un an.............................30 lei s pe 6 luni.............................18 lei » pe 3 luni.............................10 lei Pentru stréinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de joumnaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA I­icurești, Calea Victoriei — 70 ADRESA LA SENAT Desbaterile Adresei la Senat au început de două zile, fără ca opoziția să aducă nici un element nou­ în defavoarea guvernului. Cu toate acestea, mărturisim că ambii oratori liberali cari au vor­bit până acum au pus discuția pe un tărîm mai serios de­cât adver­sarii noștri din Cameră. Atât d. Anton Carp cât și d. P. S. Aurelian s’au ocupat în detaliu de cestiuni financiare ; ambii au luat un ton moderat care se cuvine unor desbateri de asemenea natură. D. A. Carp a căutat să dove­dească superioritatea gestiunei fi­nanciare a liberalilor față cu aceea a conservatorilor, începând de la 1871 până astă­zi. De la început însă, d-sa a comis o eroare gravă­­ când a trecut cu vederea starea critică în care liberalii lăsaseră­­ finanțele Statului la 1871 și mo­dul strălucit cu care guvernul con­servator de la 1871—75 a resta­bilit situațiunea financiară, creând baza creditului nostru și făurind resurse care până în ziua de as­tăzi reprezintă veniturile cele mai­­ sigure ale budgetului Statului. D-sa a mai emis o aserțiune cu totul nefundată când a afirmat că, în regimul liberal de la 1876 până la 1888, veniturile Statului s’au înloouit «printr’o bună admi­­nistrațiune». Se știe că sporirea veniturilor în acest interval de ani este datorită mai ales aplicărei măsurilor financiare ale lui P. Mavrogheni, care nu au putut să dea roadele lor de­cât după câți­va ani. Liberalii, cari le combătuseră crâncen în opoziție,­­s’au folosit de ele și au tras din­­tr’însele resursele principale pen­tru sporirea veniturilor. Ca pildă avem monopolul tutunurilor, care abia la 1876 a început a da roa­dele la care se aștepta creatorul lui. Tot așa a fost cu cele­l­alte resurse create de regimul con­servator. Dar mai este o altă cauză care a produs sporirea ve­niturilor. Această cauză pe care d. Carp o atribuie pe nedrept «bunei ad­­ministrațiuni» a liberalilor, a fost avântul enorm pe care l-a luat România în materie comercială și economică de la răsboiul din 1877—78 încoace. Acest răsboiu, în loc de a îngreuna situațiunea economică, a adus bani în țară, a provocat o mișcare comercială extra­ordinară și a mărit cu mult avuția publică. Aceasta nu se poate contesta. Afară de aceasta, de la 1876 până la 1888, num avut nici un an reu din punctul de vedere agri­col. Au fost ani buni, ani de bel­șug și ani mijlocii, prin urmare nu s'a putut produce nici o criză economică. Cu toate acestea, la 1887 se ivise ágiul care se urcase la 18 la sută și a trebuit ca con­servatorii să vie cu măsuri înțe­lepte pentru a conjura acest flagel economic. Aceste toate, d. Carp le-a uitat sau le-a ocolit. Tot așa de parțială a fost ex­punerea oratorului liberal în ce privește emisiunea de bonuri de tezaur din partea guvernului li­beral căzut acum opt luni. D-sa a explicat acest neajuns, care este cauza principală a si­­tuațiunei financiare de astă­zi, prin faptul că a fost provocat de «împrejurări nefavorabile, ca ces­­tiunea Fashoda și starea precară a târgului european». Apoi, dacă cestiunea Fashoda și starea nefavorabilă a târgului financiar au silit pe guvernul li­beral să emită bonuri de tezaur, în loc de a contracta un împru­mut consolidat, de ce d. Anton Carp nu găsește firesc ca răsboiul din Transvaal, criza financiară din Europa și criza agricolă de la noi să fi silit pe guvernul con­servator de astă­zi să emită bo­nuri de tezaur și să contracteze un împrumut în condițiuni mai grele de­cât într’o situațiune nor­mală ? Cele­l­alte părți ale cuvântărei d-lui Carp nu sunt de­cât repro­ducția polemicilor presei colecti­viste în tot cursul verei în ces­tiunea moratorului arendașilor, în cestiunea fânului și a circulărei ministrului de interne relativă la incendii. In ce privește apărarea pe care d. Carp a adus-o Băncei Națio­nale, ea era inutilă, căci nimeni nu a atacat-o și chiar ministrul de finanțe a recunoscut că măsurile luate de Bancă pentru a'șî apăra stocul de aur erau impuse de îm­prejurări. D. P. S. Aurelian, care a ur­mat d-lui Carp, a rostit un lung discurs în care a vorbit de toate, de tratate de comerciü, de iriga­ții, de cadastru, fără a aduce ni­mic nou. D-sa a tratat pe larg cestiunea Porților-de-Fer, dar n’a putut găsi nici cea mai mică im­putare întemeiată în contra gu­vernului. In rezumat, cuvântarea fostu­lui cap al drapeliștilor a fost pa­lidă, resfirată și fără miez. De altmintrelea, ambele cuvântări ale oratorilor liberali nu sunt decât o intrare în materie a desbateri­­lor Adresei. Mai sunt înscriși din partea opoziției junimiste oratori cu mai mare greutate, ca d-nil Maiorescu și M. Ghermani, cari de­sigur vor da loc la desbateri serioase și interesante din pun­ctul de vedere politic și financiar. Guvernului conservator nu ’i-e frică de lumină la Senat precum nu ’i-a fost frică la Cameră. -------------------*«»$­•+-----------------­ TELEGRAME Procesul complotului Paris, 14 Decembre Procesul de la înalta Curte. — Audiența de la 14 Decembre. Se ascultă mai mulți martori cu privire la banii versați comitetului regalist pentru crearea unui ziar popular. Mai mulți martori vorbesc in favoarea acu­zaților regaliști, pe cari îi declară incapabili de a recurge la mijloace revoluționare. Se începe ascultarea martorilor citați de către naționaliști. D. Rochefort și alți martori depun cu privire la manifestațiunile dreyfusiste. Audiența se ridica..­­ Budgetul Franței Paris, 14 Decembre Guvernul va depune Luni pe biuroul Ca­merei o cerere de două­spre­zece zecimi pro*­uisorii. Un­iyon Paris, 14 Decembre După câte­va ziare, diferite State ar avea de gând să părăsească instituirea atașaților militari la Paris. Din Camera au­striacă Viena, 14 Decembre Comisiunea budgetului­­ a discutat proectul budgetului. Contele Clary a declarat că guvernul apre­ciază pe poporul ceh la justa lui valoare eco­nomică și intelectuală. Abolirea ordonanțelor asupra limbelor erau necesare unei politice care face mai ușoară o apropiere între repre s»entanții cehi și germani. Contele Clary arată ce consecințe grave s’ar ivi pentru toată viața politică a țerei dacă par­tidele n’ar face mai ""ușoară realizarea nevoilor Statului, și aci nu e vorbă de un vot de în­credere pentru minis­ter, ci numai pentru in­teresul Statului. . Șeful ministerului de finanțe arată că banii din casa Statului se ridică la 40 de milioane, ceea­ ce constitue o stare îngrijitoare fiind dat că la X Ianuarie 1900 vor fi multe cheltueli de acoperit. Cererea guvernulu­i cu privire la emisiunea rentei este clar justificată. Alegerii în Elveția . Berna, 14 Decembre Adunarea federală a ales de președinte al confederațiunei­ pent­ru 1900 pe d. Hanser, ra­dical, și vice-preș­ed­i­nte pe d. Brenner, tot radical. Situația din Venezuela New-York, 14 Decembre Se vestește din Port-of-Spain lui New-York Herald că în urma cererei consulului german la Caracas, încrucișâtorul german Stosch a plecat la Puerto-Cabello, pentru a apăra inte­resele germane. --------------------------------------------------------­ CIFRE ELOCVENTE Monitorul Oficial de azi publică două statistice interesante : 1. Un ta­blou de situația împrumuturilor efectu­ate de județe înainte de 1895 și după 1895 ; și 2. Un tablou identic pentru comunele urbane reședințe de județ. Cifrele ce găsim aci sunt de o elo­­cință demnă de semnalat. Iată, întâiu la ce sume se ridică îm­prumuturile contractate de județe după 1895, adecă în era guvernării liberale: In curs de trei ani, prin urmare, 17 din județele țârei au contractat împru­muturi în suma totală de peste 6 mi­lioane lei. Cifra aceasta devine însă și mai importantă când vom spune, după aceeași tabelă statistică că de la 1881 până la 1895, adecă în timp de 14 ani, toate cele 32 de județe ale țârii n’au contractat împrumuturi de­cât pentru suma totală de 12.450.567 lei . Trecând la situațiunea împrumutu­rilor contractate de comunele urbane reședințe de județ, p­ min împrumutu­rile următoare contractate după 1895, adică tot în era liberală . Aceste 26 de orașe au contractat deci în timp de trei ani împrumuturi pentru suma totală de peste 66 milioane. Și știți care este suma totală a împrumu­turilor contractate de toate cele 32 de orașe de reședință de județ de la 1881 până la 1895? lat-o: 86.065.746 lei 93 bani! Numai în trei ani, prin ur­mare, liberalii au reușit să contracteze împrumuturi care nu sunt departe de suma totală a împrumuturilor contrac­tate în 14 ani precedenți. Dar cifrele acestea mai au un apen­dice: situația împrumuturilor contrac­tate înainte și după 1895 de comunele urbane nereședințe de județe. Iată care sunt datoriile acestor orașe de a doua categorie, făcute după 1895 . In anii precedenți, de la 1881 până la 1895, toate cele 39 de comune ur­bane nereședințe de județ, nu au con­tractat împrumuturi de­cât pentru suma totală de 884.046 lei 74 bani și în trei ani de regim liberal numai 9 din aceste orașe reușesc să obție împrumuturi pen­tru aproape 2 milioane de lei. Cifrele acestea sunt așa de elocvente că n’au nevoe de comentarii. Argeș ... lei 263.000,— Bacäu . . . „ 200.000 — Botoșan. . . „ 1.000.000,— Buzeu . . . „ 242.844,60 Dâmbovița . . „ 50.000,— Dolj . . . . „ 1.641.000,— Dorohoiü . . „ 900.000,— Gorj . . . . „ 20.000,— Ialomița . . „ 188.000,— Mehedinți . . „ 788.000,— Muscel . . . „ 35.000,— Olt . . . . „ 65.000,— R.­Sărat . . . „ 279.000,— Suceava . . . „ 90.000,— Tutova „ 40.000,— Vâlcea . . . „ 184.000,— Vlașca . . . „ 24.000,— Total ... lei 6.009.944,60 Beriad ... lei 200.000,— Botoșani . . „ 3.000 000,— Brăila .­­ . „ 6.000.000,— București . . „ 32.500.000,— Buzău . . . „ 2.250.000,— Călărași. . . „ 1.000.000,— Câmpu-Lung . „ 200.000,— Caracal . . . „ 150.000,— Constanța . . „ 1.000.000,— Craiova . . . „ 4.459.519,43 Focșani . . . „ 700.000,— Fălticeni . . „ 500.000,— Galați . . . „ 5.000.000,— Giurgiu . . . „ 1.200.000,— Huși .... „ 670.000,— Iași .... „ 500.000,— Piatra . . . „ 140.000,— Pitești ... lei 2.000.000,— Roman ... „ 400.000,—• R.­Sărat... „ 1.500.000,— R.­Vâlcea ... „ 600.000,— Severin ... „ 1.000 000,— Târgoviște . . „ 300.000,— Târgu-Jiu . . „ 240.000,— Tulcea ... „ 190.000,— Vaslui. . . . „ 380.884,45 Total. . . lei 66.080.403,88 Alexandria . lei 429.700,— Corabia ... „ 150.000,— Drăgășani . . „ 65.000,— Filipești...» 14.000,— Găești . . . „ 60.000,— Herța ... „ 322.500,— Medgidia . . „ 69.430,— Panciu ... „ 500.000,— Sinaia . . . „ 200.000,— Total. . lei 1.810.630,— UN NUMĂR 10 BANI amincium si ihsebiii Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . » III . . . 2.b0 » . ...» II ... 5.— In Paris anunciurile se prințesc la A­­genția Havas, 8 place de la Rimise. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Capitalurile streine III Citesc cu multă atențiune mai tot ce se scrie pentru desvoltarea avuției țârei, și dacă bine­înțeles ideile nu se acordă în totul, totuși asupra unui punct pare că toată suflarea României este de a­­cord adică : desvftltarea comerciului, a agriculturei și chiar a industriei. In adevar, nu este jurnal care se respectă, în care să nu găsim din când în când tratând despre cestiunile de mai sus și bine fac, căci ,din discuție poate eși lumina. Pentru un moment este adevărat că cam batem câmpii, se arată avantajele cele mari ce țara ar avea desvoltând agricultura sau industria, se caută chiar a releva patriotismul fie­căruia pentru a pune umărul 1%, ajungerea acestui scop , dar de mijloace se vorbește nu­mai în treacăt sau se face doar apel la patriotismul fie­căruia. Diferind de cei mai mulți cari s’au ocupat cu această cestiune, îmi voiu permite a emite ideile mele limpede și fără a mâ ocupa de asprele dojeni ce poate mulți patrioți îmî vor aplica ; mǎ măgulesc însă cu ideia că poate se vor găsi unii mai imparțiali și mai bine­voitori cari—abstracție făcând de partea literară, ce de alt­fel nu joacă mare rol într-o cestiune economică — să găsească totuși că ideile pure de finanțe ce emit, merită dacă nu aprobarea în totul, cel puțin o atențiune bine-voitoare. Am chiar convingerea că nu va trece mult și se va vedea că nu putem avea nici comerciu, nici agricultură și încă mai puțin industrie, de­cât — abstracțiune făcând de un patriotism răü înțeles — dacă ne adresăm francamente la capi­talurile străine. Îmi aduc aminte câtă ură și vrajbă nu a stârnit legea minelor și mai cu seamă asupra dispozițiunilor ca străinii să aibă dreptul de a le exploata în țară; s’au găsit însă adevărați patrioți cari au pus peptul contra curentelor demagogice și au înzestrat țara cu una din cele mai necesare legi de care avea trebuință, și, dacă nu se puneau piedici încă de la începutul aplicărei ei, am fi văzut deja oare­cari foloase ; să sperăm însă că vom recâștiga timpul perdut. Dacă dar această mult criticată lege este­ aprobată astă­zi de toți Românii, —bine­înțeles cu mici restricțiuni da­torite mai mult politicei, care din ne­norocire predomină încă în țara noastră toate cele­l­alte cestiuni—pentru­ ce nu am face apel la capitalurile străine pen­tru toate cele­l­alte ramuri economice de care am vorbit mai sus ? In adevăr, toți ne plângem că agri­cultura (iau ca pildă principala noastră bogăție pusă în exploatare) nu numai lîncezește dar chiar descrește în mod simțitor, iar cauzele le aruncăm asu­pra insuficienței procedeurilor de exploa­tare sau lipsei de agerime și de price­pere a Românului. După mine, aceasta este o idee cu totul greșită, nu doar­ că întrebuințăm procedeurile cele mai perfecționate sau că avem toate cunoștințele necesare pentru o bună exploatare, ci pentru­ că ne lipsește motorul principal care pune in mișcare lumea întreagă adică : Capi­talul eftin. Sunt încredințat că Românul este destul de inteligent pentru a pricepe și a’șî apropia cele mai bune procedeuri pentru o bună exploatare, dar cu ce ? Când pentru a-și procura capitalul ne­cesar tr­ebue să plătească 10 la sută mi­nimum, iar în timpi anormali (ca cel de față) chiar 20 la sută și încă abia se poate găsi strictul necesar pentru a nu abandona totul, apoi cu asemenea dobânzi se poate cine­ va gândi la per­fecționarea uneltelor și sistemului de muncă ? Aceasta este inadmisibil, căci omul cel mai priceput și mai harnic se scufundă. • Când în alte părți se plătește 3, 4 și maximum 5 la sută, se poate oare lupta în mod avantagios plătind o dobândă de la 10 la sută în sus ? In exploatările mari, când capitalul produce 10, maximum 15 la sută brut, se consideră că e o exploatare inteligentă, din care deducându-se 5 la sută dobânda capitalului, remâne un beneficiu net de la 5 — 10 la sută, ceea ce este foarte frumos. Când însă se plătește 10 sau 15 la sută dobânda capitalului, mă întreb cât trebue să beneficieze cine­va pentru a putea acoperi această dobândă și a mai lăsa un beneficiu convenabil ? Negreșit intre 20 și 30 la sută. Apoi cu concu­rența ce se face astă­zi în lumea în­treagă din cauza marilor mijloace de transport, se mai poate gândi cine­va *’ la asemenea beneficiu ? Evident că ni­* Țara noastră totuși este destul de bo­gată și dispune de oameni destul de inteligenți, ast­fel că chiar în aceste con­dițiuni de inferioritate vădită, încă au putut lupta cu concurența streină. Ce ar fi dacă s’ar găsi capitaluri cu 5 sau 6 la sută? In această lipsă de capitaluri trebue să căutăm și asupririle de multe ori ne­umane ce unii agricultori mari exercită asupra plugarilor săteni. Departe de mine ideia de a scuza asemeni proce­deuri , din contra, nu am cuvinte destul de tari pentru a le infiera; dar nu tre­bue să uităm că suntem oameni și că fie­care are nevoile sale, ast­fel că pen­tru acoperirea pagubelor eventuale, de multe ori cu inima strânsă de compăti­mire omul este silit să se gândească mai intâin la existența sa și a familiei sale și apoi la cei­l­ alți. Dar să nu anticipăm, aceasta fiind un subiect prea mare ca să se poată trata in treacăt, mă reserv a vorbi pe larg mai târziu. Din aceste câte­va considerente cred că fie­care vede că nu patriotismul prin vorbe poate ridica agricultura sau in­dustria, ci­estinătatea capitalului. Aceasta admis, vom­ atinge fără în­conjur cestiunea capitalurilor streine. Z. --------------------------------------------------------­RĂSBOIUL DIN AFRICA DE SU­D — Prin fir telegrafic — Cape­ Town, 14 Decembre Sir Charles Warren, comandantul divi­ziei a 5-a, a sosit. Londra, 14 Decembre Perderile Englezilor în lupta de la Modde* river se ridică la 817 oameni. Brigada Highlanderilor singură a perdut 650 sub­ofițeri și soldați omorîți sau răniți. Sunt 10 ofițeri morți, 88 răniți și 4 dispăruți. Printre morți este și maiorul marchiz de Winchester. Ministrul de răsboim a publicat aseară un avis, anunțând că divizia a șeasea a fost mobilizată. Patru batalioane vor fi îm­barcate înainte de Duminecă. Guvernul a aprobat de asemenea mobi­lizarea diviziei a 7-a. Londra. 14 Decembre Se vestește din Yeener ziarelor, cu data de 12 Decembre, că garnizoana din La­dysmith a făcut o nouă eșire și a distrus puntea de lângă Modderrsprint, ceea­ ce va încurca mult pe Burl. Londra, 14 Decembre Se zvonește că Ladysmith a fost deblo­cat. Cu toate acestea, pân’acum știrea nu prezintă nimic autentic. Londra, 14 Decembre Intr’un discurs ținut la York, ducele de Devonshire a felicitat țara pentru liniștea și sângele­ rece ce a arătat în timpul din urmă. Lupta va urma până la un sfârșit onorabil. ---------------------------------------------------------- - PROPUNERE FRUMOASA Se știe că în una din ultimele ședințe ale consiliului comunal al Capitalei de consilier Themistocle Alexandrescu a fă­cut propunerea de a se crea pe cheltuiala comunei o școală-atelier profesională și de meserii. Iată textul discursului pronunțat cu această ocaziune de d. Th. Alexan­drescu : D-le primar și d-lor consilieri, Am cerut cuvântul și vă rog să-mi acor­dați câte­va momente ca să fac o propu­nere de interes capital pentru noi Româ­nii, propunere pe care fie­care din d-v. a înțeles-o și simțit-o încă de mult, dar poate n’a concretizat-o. Seceta anului acesta, criza ce am su­ferit și sufere țara întreagă și starea eco­nomică în care ne găsim, au dat și daü de gândit ori­cărui bun Român, ori­cărui ce­tățean cu dor de patrie și de neamul său și-i silesc să se gândească la mijloace de a înlătura răul. Cred, d­lor, că în atare caz datoria ori­cărui cetățean român, de ori­ce treaptă și de ori­ce culoare politică, este de a căuta prin ori­ce mijloace să salveze situațiunea precară în care ne aflăm. Bucureștii fiind capitala întregei Româ­nii, m’am gândit ca comuna București să dea o pildă, un exemplu, celor­l’alte co­mune și de aceea cu onoare fac următorea propunere, mai cu seamă acum când este și comisie budgetară instituită, pe care cu toții s’o rugăm să ea act de dorința ce ex­primăm . Să se înființeze de comună o școală-ate­lier, profesională și de meserii, în care să se primească numai fii de cetățeni români, după ce au terminat clasele primare. Negreșit, d-lor, această școală nu va face concurență școalei de arte și meserii, căci ea va forma pe micul meseriaș de care avem atâta nevoe. — Meseriașul eșit din școala de arte și meserii visează lucrări mari, ateliere mari, cel ești însă din aceste

Next