Timpul, ianuarie 1900 (nr. 2-22)
1900-01-14 / nr. 9
V 4 V r ANUL AL DOUĂZECI ȘI DOUILEA — No. 9 EDIȚIA A TREIA VINERI 14/26 IANUARIE 1900 IN NUMER 10 BANI ' IN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE mmm ~mmsr*msfp* «««■» mmmmmmmm* ANUNCITR!SI INSERȚII In țară pe un an ..........................30 lei Hr ^8| g||g|§| I |Éfp|k |wmSÍ fi PM W ------» pe 6 luni..........................18 lei ffiffuilgl » I «ffl ® 3 fflill »Sí JsXîMw EfUlm I §3.3S Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 » pe 3 luni..........................10 lei WsiSsEÍ lfslill 8 lMUk § 1|§1§|§ MAtti^sBr l £§*$llí 8 WMíMM Reclame . . . . » III . . . 2.50 Pentru străinatate un an . . . .50 lel MHmIm 1 Ts§|&m S pKfM ElÍÖ’Ss I & , ... »N 5_ I11 Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. SfEpiiai IMNhI ff wsjmmg pPfeSf §p||K§§ fgtfjKsH ff SjtiSaiai M * Numerul la Agence de journaux étrangers IHh SImNPN MamaBBL M IIÍIjÉ!^ Jft *n Paris anunciurile se primesc la A rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. «roSBBB*» ggSkm v&Swentza Havas, 8 place de la Bonne. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473. ___________________________________________________ Telefon: 473. 3. 1WWBWMBMBMWBMMW [UNK]BMBWWWWWBHII “ Taxa Dopr siccesiunilor din Camera a votat luarea în considerare a proectului pentru modificarea legei timbrului și înregistrării ; se știe că prin această modificare se majorează taxa asupra succesiunilor indirecte și pentru prima oară la noi se taxează și moștenirile directe. Desbaterile care au urmat asupra acestei cestiuni au fost interesante; s'a arătat că acest impozit este echitabil și există în toate țările, chiar în cele mai conservatoare, ca Anglia. Cu prilejul acestei discuțiuni d. Mihail G. Cantacuzino, fiul șefului nostru,și-a făcut debutul său parlamentar în mod foarte fericit, printr’un discurs substanțial și bine documentat. D. Grigore M. Sturdza, combătând legea, a început prin a susține că, în loc de a crea resurse nouî, ar fi mai bine de a face economii serioase ; în urmă a zis că taxa asupra succesiunilor directe este o măsură socialistă. In ce privește economiile, este mai ușor de a vorbi de ele decât a le realiza. Sună bine în gura oratorilor vorba «economii», dar cine cunoaște greutatea de a scădea în mod simțitor cheltuelile ordinare fără a desorganiza magiul Statului, acela își dă seama cât de puțin pot însemna scăderile ce se pot face în diferite servicii. S’au mai făcut încercări de a reduce unele cheltuieli; după câteva luni însă s’a văzut că marea majoritate a acestor reduceri, de altmintreli neînsemnate, sunt neaplicabile. Când va veni în discuție budgetul general al Statului, se va vedea cât de iluzionați sunt acei cari cred că economiile pot juca un rol covârșitor în ameliorarea situațiunei noastre financiare. Negreșit că se va face câteceva, acolo unde e posibil fără a vătăma mersul Statului, dar nu trebue să ne ascundem că temeiul pe care suntem siliți a ne baza, în prezent și în viitor, în materie financiară, este reforma impozitelor și crearea de resurse nouî. Așezarea rațională a impozitelor și repartizarea lor echitabilă asupra tuturor straielor societăței este singurul mijloc temeinic pentru a readuce finanțele noastre în stare de prosperitate. Unii se miră că taxa asupra succesiunilor a fost odinioară combătută de toate partidele și că astăzi aceeași taxă este admisă de toți; lucrul se explică perfect prin faptul că atunci când era combătută, această taxă nu era încă neapărat necesară. Este un axiom în materie de impozite , că fiecare din ele își are momentul în care devine oportun taxa succesiunilor.Așa este și cu In principii! însă nu s’a putut nici o dată contesta că acest impozit este drept. Moștenirea implică o mișcare a capitalului imobiliar și mobiliar, pe care Statul poate să o impozeze cu mai multă ușurință, căci această impozare intervine în momentul când moștenitorul își mărește averea fără muncă. Aci nu încape socialism, căci nu se atinge capitalul muncii, ci acela care se acumulează prin moșteniri. Această impozare este deci echitabilă. Afară de aceasta, impozarea ce se prevede prin noua lege a timbrului și a înregistrării este mult mai moderată la noi decât aiurea. In Anglia, de pildă, taxa asupra succesiunilor directe ajunge până la 9 la sută și asupra celor indirecte la 17 la sută, pe când la noi noua taxă se urcă până la maximum 5 la sută și nu reprezintă pentru moștenitori decât cel mult venitul a două luni. De altmintrelea, pare că toate nuanțele politice au căzut de acord spre a nu combate această nouă resursă a cărei creațiune se impunea. Nici un orator liberal n’a luat cuvântul în contra legei și d. Dimitropolit, singurul junimist care a vorbit în cestiune, n’a vorbit în numele grupărei din care face parte, ci a emis numai păreri personale. In rezumat, una din principalele legi financiare asupra cărora guvernul își întemeiază echilibrarea budgetului, a fost admisă fără nici o greutate. Din Monitorul Oficial , Vineri, 7 Ianuarie, a avut loc botezul Principesei, nou-născută, fiica AA. LL. RR. Principelui și Principesei României. Această ceremonie s-a săvârșit de către Sf. Sa Protopopul Zolowiew, duhovnicul A. S. 1. Ducesei de Saxa- Coburg, în paraclisul Castelului de la Friedenstein. A. S. Principele Carol de Hohenzollern și soția sa A. S. R. Principesa Iosefina au asistat la ceremonia botezului micei Principese, care a primit numele de Maria. TELEGRAME Princesă nouă Dresda, 24 Ianuarie Princesă Frederic-Augusta de Saxa a dat naștere unei princese. Convenție franco-italiană Roma, 24 Ianuarie Ca concluzie a negocierilor începute la 1891, d-nul Visconti-Venosta și Barrere au iscălit azi un protocol, fixând delimitarea posesiunilor italiene și franceze pe coastele mărei Roșii. Chestia Samoa Wasinghton, 24 ianuarie Senatul a discutat chestia de a ști dacă trebue să se reinceapă discuția asupra tractatului din Samoa. Această propunere a fost respinsă cu 22 de voturi contra 11 și ședința a fost ridicată, Senatul nefiind în număr. Ciuma Buertos-Aires, 24 Ianuarie Se anunță din Rosario că ciuma bubonică a isbucnit. S-a stabilit un cordon sanitar riguros. ------------------------------------------------------ CHESTIA TRAMVAIULUI II Părerea mea In privința tramvaielor din București nu e nouă; am desvoltat-o pe larg acum vr’o 7 ani In coloanele Timpului. Am susținut atunci că Bucureștiul, cu stradele lui strivte și intertochiate nu se potrivește pentru tramvaie. Afară de cele câteva bulevarde, de splaiurile Dâmboviței și de șoselele Înconjurătoare și mărginașe, toate celelalte strade sunt improprii pentru linii de tramvaie. Tipul stradelor noastre este de 12 metri lărgime, cu trotuare cu tot. Foarte puține și numai pe la marginea orașului, intrec această lărgime ; sunt insă multe, mai ales In centru, mai strâmte. Scăzându-se trotuarele, partea căruțabilă rămâne de 5—8 metri, ceea ce e cu totul insuficient pentru a așeza linii de tramvaie. Afară de liniile de tramvaie de pe bulevarde, eu consider toate celelalte linii de tramvaie din București ca o adevărată calamitate publică. Ele constitue o piedecă a comunicației publice și din ce merge, din ce crește desvoltarea orașului și a mișcării, din ce această piedecă devine mai simțitoare. Dar dacă prin mahalalele mai depărtate piedecă tramvaielor nu e așa de simțitoare, chiar pe stradele mai strimte, din cauză că circulațiunea publică e mai rară, apoi In centru sunt strade unde liniile de tramvaie constitue un adevărat scandal și dacă ași avea putere le-ași desființa, cum am stăruit pentru desființarea liniei care trecea prin strada Academiei, se încolăcea pe lângă fosta casă a d-lui Petrovici-Armis (Gagel)— dărâmată In urma inițiativei mele—și forma una In trecerea ei prin strada Doamnei, pe d’inaintea Poștei, In strada Smârdan. Punctele In care liniile de tramvaiü ating culmea scandalului sunt: strada Doamnei, strada Smârdan, strada Carol, strada Stavropoleos, calea Victoriei, strada Regală, parte din strada Câmpineanu, strada Sfinți, partea din strada Știrbei-Vodă dintre calea Victoriei și strada Luterană, parte din strada Brezoianu, apoi strada Decebal și strada Sf. Vineri și parte din calea Văcărești, strada Bărăției și In fine strada Colței și piața Sf. Gheorghe. De altmintrelea și pe partea mai centrală a casei Moșilor, cum și pe alte strade liniile pe tramvaia impedică mult circulație. Și nici nu poate să fie altfel, fiind dată strimtoarea stradelor și marea circulație dintr’o Capitală. In cele mai multe strade ori nu e loc de o trăsură între șinele tramvaiului și bordura trotuarului ori dacă e loc, apoi e abia strictul necesar, așa că abia încape o trăsură obicinuită, iar dacă e un car încărcat cu lemne, cu fân sau cu altă marfă, apoi nici nu încape. Dacă la trecerea unei trăsuri pe lângă tramvaiul în circulație un cal de la trăsură se ferește de ceva din partea trotuarului se izbește în tramvaie ; dacă din contra se ferește de tramvaiü, riscă să calce pe cineva pe trotuar. Sunt mulțime de puncte unde necontenit se repetă primejdia următoare : te angajeji cu trăsura In strimtoarea dintre tramvaie și trotuar ; un pieton se coboară tocmai in acel moment de pe trotuar, fie că vrea să facă loc altor pietoni, fie că nu mai există trotuar în acel punct, fie că butoaele cu lacherdă și cu alte mezelicuri nu ’i mai permite să-și continue drumul pe trotuar. Caii fiind lăsați In trap vei avea mare noroc dacă vei scăpa din următoarea dilemă : sau să te isbești un tramvai, sau să calci pe pietonul care s’a coborât de pe trotuar într’un moment așa de inoportun. Pe lângă dificultățile circulației, apoi staționarea trăsurilor lângă trotuare a devenit aproape imposibilă în cele mai multe strade pe care trece o linie de tramvaie și vederi în tot minutul, deosebit de birjî și de trăsuri de casă, toate căruțele cu mărfuri, toate trăsurile comerciale care duc la domiciliu apă gazoasă, vin, bere, pâne, cărbuni, mărfuri, colete poștale, etc. staționând cu două roate pe partea căruțabilă, iar cu celelalte două pe trotuar. Un explorator străin, observând cum mulți pietoni umblă la noi pe partea căruțabilă a stradei, de multe ori prin mijlocul stradei, ar putea să înscrie următoarea notiță în carnetul său : — La București pietonii umblă pe partea din stradă rezervată trăsurilor, iar caii, boii și trăsurile umblă pe trotuare. Vom atinge numai în treacăt un alt inconvenient al liniilor de tramvaiü pe stradele strimte: repedea uzare a tuturor trăsurilor și chiar a cailor. In adevăr, pe toate aceste strade este cu neputință ca o trăsură să circule pe o parte a stradei liberă de șini și nici nu poate să circule numai încălecând șinele. Necontenit roatele trăsurei vin în contact cu șinele, necontenit trăsura trebue să cîrmească la dreapta sau la stingă de-a curmezișul șinelor și cum totdeauna pavagiul de lungă șină e mai uzat, roatele se îmbucă la șănțulețul dintre șine și pavagiu, din care nu ies decât printr’o sforțare care sdruncină tot mecanismul trăsurii și pricinuește și animalelor o smucitură vătămătoare și un supliment de muncă. Negreșit că la asemenea condițiuni o trăsură nu durează nici a zecea parte din timpul cât ar dura dacă ar circula pe strade fără șini. Și să nu mi se zică că apăr aici un interes aristocratic, că iau apărarea nobilului echipaj cu cauciuc la roate în contra democraticului tramvaiü al marei mulțimi. Sunt, din contra, partizanul cel mai călduros al extensiunei mijloacelor de transport eftine și o vom dovedi mai la vale. Dar pretind că un serviciu public trebue să se facă în așa condițiuni Incât să nu străgănească pe celel’alte, că Intr’un oraș mare, într’o capitală, unde culminează activitatea unui popor întreg, comunicația tuturor vehiculelor trebue să fie cât se poate de lesnicioasă, iar nu numai a unora în detrimentul tuturor celorl alte. Chestia nu se pune de loc între tramvaia și echipajele boerești, ci între tramvaie și toate celel alte vehicule de tot soiul, de la teleguța laptagiului până la trăsura regală. Și dacă se va face socoteala bine, se va vedea că echipajele aristocratice sunt în minoritate și nu sufere pe departe de îngreunarea comunicației cât sufăr celelalte vehicule, populare și comerciale. Orice străgănire In activitatea publică, Inceleritatea comunicațiilor este o pagubă națională, precum risipă națională este uzarea fără de vreme a vehiculelor și a animalelor de tracțiune din cauza șinelor de tramvaie. Toate cele spuse până aici n’au nici un raport cu actuala administrație comunală. Descriu numai o stare de lucruri pe care administrația actuală a moștenit-o. Dar această descriere îmi era necesară ca introducere la cele ce vom avea de propus —In interesul orașului—cu privire la concesiunea pe care o cere societatea tramvaiurilor unite. Al. Ciurcu. -----------------------rism----------------------MODIFICAREA LEGEI DE RECRUTARE Proectul d-lui ministru de răsboiu, generalul I. Lahovari, supus studiului Corpurilor legiuitoare, conține modificări însemnate în actuala lege de recrutare. Legea acum în vigoare, promulgată la 1876, a creat un privilegiu însemnat învățământului secundar, reducând serviciul militar la 6 luni pentru absolvenții școalelor secundare, dându-le încă și favoarea, după un așa scurt timp de serviciu, a deveni ofițeri în rezervă. Impulsiunea a fost foarte tare și, desigur, că este una din cauzele care au precipitat tineretul nostru spre funcționarism. Legea din 1876 a admis la beneficiul unui termen de serviciu redus la un an pe elevii a diferite școli profesionale, pe care miniștrii de răsboiu le-a recunoscut treptat într-un spirit foarte larg; a venit însă momentul de a restabili echilibrul și de a egaliza mai mult datoria militară impusă tinerilor, oricare ar fi cariera ce doresc a îmbrățișa. Proectul modificator al actualei legi urmărește, înainte de toate, scopul de a chema pe toți cetățenii la o datorie militară egală, și acolo unde necesitățile familiilor pe de o parte, iar pe de alta nevoile Statului impun scutiri, dispense sau micșorarea termenului de serviciu, lipsa de serviciu să fie compensată cu plata unor taxe militare. Nu poate fi principiu mai drept decât acela care impune unui tânăr suplinirea, prin o taxă scoasă din munca sa lăsată liberă sau din averea ce are, a celor trei ani de viață militară ce alții dau Statului. Aceste taxe există în celelalte State, și este foarte drept să fie introdusă și la noi, unde cazurile de scutiri, dispense sau reduceri de serviciu sunt atât de numeroase. Iată cum d. ministru de rosboiu stabilește aceste taxe : Art 68. Sunt supuși la o taxă militară anuală : а) Scutiții în basa art. 17; б) Dispensații în basa art. 18; c) Dispensații condiționat în basa art. 22 ; d) Amânații în basa art. 20 ; e) Amânații în basa art. 25; f) Cei admiși cu termen redus de serviciu activ în basa art. 23; g) Exclușii de ori-ce categorie în basa art. 2. Tinerii de la alin. a, b și g sunt supuși la plata taxei pe un timp egal cu durata serviciului activ, concediu și reservă. Tinerii de la alin. c, d și e sunt supuși la plata taxei pe timpul dispensei condiționale și până la preoție, iar pentru cei alți pe timpul amânărei. Tinerii de la alin. 1 sunt supuși la plata taxei pe timpul reducerea termenului de serviciu activ, concediu și reservă. Nu se percepe taxa militară pentru anul în care tânărul s-ar afla chemat sub drapel mai mult de două luni. Art. 69. Taxele militare constau din o taxă fixă și o taxă suplimentară. Taxa fixă este de 6 lei anual. Taxa suplimentară: patru zecimi asupra principalului foncierei, patentelor și licențelor (socotit dreptul fix și proporțional), 2 la sută din retribuțiunea, solda sau salariul sub orice formă și nume s’ar primi de funcționari, amplaiați publici sau privați, de comiși și de orice angajați cu plată în casă, stabilimente și localuri de orice fel de speculă. Taxa fixă este suportată de averea sau produsul propriu al tinerilor sau al părinților lor. Taxa suplimentară se stabilește după rolurile financiare și de pe totalul neto al retribuțiunilor de orice fel, sau altor resurse ce are fiul, tatăl sau mama lui la un loc. Acest total este împărțit în trei, dacă părinții sunt în viață, sau în două dacă numai unul trăește; în orice caz taxa salimentară este aplicabilă numai părțeiului. Când sunt mai mulți copii de orice gen, totalul se împarte deopotrivă, aplicându-se taxa iarăși numai asupra părței tânărului înscris. Copiii adoptivi sunt considerați ca cei legitimi pentru plata taxelor. Cu cei eșiți din indiviziune nu se mai comptează nici într’un caz. Art. 70. Taxele militare se datoresc de la începutul fiecărui an care urmează aceluia în care tânărul a împlinit vârsta de 21 ani. Art. 71. La taxele militare, fixate prin legea de față, sunt supuși și acei înscriși cari, în momentul aplicărei ei, se vor afla în categoriile enunțate într’Insa, cu începere de la promulgarea legei. Art. 72. Taxele stabilite de pe roluri vor urma schimbările ce se vor induce principalului impositului asupra cărora se percep. Art. 73. Sunt apărați de plata oricărei din taxele prevăzute în această lege, prin producere de acte legale înaintea consiliului de revizie: a) Cei cari trăesc prin asistența publică ; b) Cei cari s’au eliberat din serviciul armatei pentru infirmități dobândite în timpul și din causa serviciului. Art. 74. Suma maximă ce se poate percepe ca taxă suplimentară nu poate întrece două mii lei anual. Iar pentru cei amânați pentru studii nu va fi inferioară la 200 lei anual. Art. 75. Nu datoresc nici o taxă suplimentară cei cari vor dovedi că n’au venit nici 500 lei anual, fie din orî-ce proveniență, fondare, negustorie, retribuțiuni, etc., chiar adunate la un loc. Deosebit de aceasta, proectul d-lui general Lahovari propune a se profita de serviciul cu schimbul ce există în organizarea armatei noastre spre a reduce cazurile de dispensă, schimbând unele din ele în cazuri de dispensă de serviciu permanent, fiind lăsați de-adreptul în trupa cu schimbul, care le permite munca și se îndatorește numai la un serviciu foarte redus. Pe de altă parte, cei dispensați ca absolut necesari familiilor trebuesc trecuți de-a-dreptul în elementul milițiilor, fără a se mai îngreuna registrele activilor ca oameni cari, prin natura dispensei ce au dobândit, nu pot fi exersați nici măcar in mod sumar. Ca milițieni vor fi întrebuințați în timp de răsboiu in serviciurile auxiliare ale armatei. Un alt principiu însemnat, propus in modificarea legei actuale, este eliminarea din legea de recrutare a tuturor măsurilor menite a crea sau recruta ofițeri de reservă. Această sarcină aparține legei ofițerilor de reservă, a cărei modificare se va presinta Corpurilor legiuitoare chiar în această sesiune. Vom căuta a utiliza numeroși sergenți reangagiați, ce posedă actualmente armata în urma legei din 1893, iar pentru tinerii admiși la favoarea termenului de serviciu redus la un an obținerea gradului nu se va mai considera ca o obligațiune spre a scăpa de serviciu după 6 luni, dar se va acorda, după nouă probe, numai acelora cari vor dori să l dobândească, arătând într’adevĕr aptitudini și zel. Legea actuală ne-a condus la absurd; ne aflăm in fiecare an in fața a câteva sute de promovațiuni date unor tineri cari au făcut în timp de 6 luni serviciul în o școală regimentară, care ’l ține acum și mai departe de soldat și de serviciul real, și nu constitue, prin urmare, nici o garanție de valoare reală pentru sarcina la care sunt chemați. Proiectul de lege mai propune apoi o ameliorare în modul de repartiție a tinerilor care compun contigentul anual, încredințând aceasta unei comisiuni; se evită astfel de a lăsa această sarcină numai șefului depositului de recrutare și se asigură o mai dreaptă împărțire a contingentului pe arme, după aptitudinile constatate de consiliile de reviste. ----------------------------------------------------RESBOIUL DIN AFRICA DE SUD Ministerul de răsboiu din Londra nu mai publică știri asupra luptelor de lângă Tugela. Azi am primit o singură depeșă, din sursă dură, care prezintă situația trupelor engleze in lumină nefavorabilă. Să fi suferit oare Englezii o nouă înfrângere ! Sau luptele de până acum n’au putut aduce încă nici un rezultat serios ? Tăcerea ce se păstrează la War Office e semnificativă. Iată puținele știri telegrafice ce am primit azi : Londra, 24 Ianuarie Se vestește din Lorenzo-Marquez că depeșile Burilor sosite din Pretoria dau detalii asupra ultimei lupte care a avut loc lângă Olivershock. Perderile Englezilor sunt foarte considerabile. Burii au perdut un mort și două răniți. Trupele Burilor sunt pline de încredere. Maiorul Botha a primit comandamentul din Spionshop. Confuzia domnește în lagărul englez. Londra, 24 Ianuarie Se vestește din Modderriver, cu data de 23 Ianuarie, că Englezii au făcut Luni seară o recunoaștere spre Maggersfontein,