Timpul, ianuarie 1900 (nr. 2-22)

1900-01-14 / nr. 9

V 4 V r ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI DOUILEA — No. 9 EDIȚIA A TREIA VINERI 14/26 IANUARIE 1900 IN NUMER 10 BANI ' IN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE mmm ~mmsr*msfp* «««■» mmmmmmmm* ANUNCITR!SI INSERȚII In țară pe un an ..........................30 lei Hr ^8| g||g|§| I |Éfp|k |w­mSÍ fi PM W ------­» pe 6 luni..........................18 lei ff­iffuilgl » I «ffl ® 3 fflill »Sí JsXîMw EfUlm I §3.3S Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 » pe 3 luni..........................10 lei WsiSsEÍ lfslill 8 lMUk § 1|§1§|§ MAtti^sBr l £§*$llí 8 WMíMM Reclame . . . . » III . . . 2.50 Pentru străinatate un an . . . .50 lel MHmIm 1 Ts§|&m S pKfM ElÍÖ’Ss I & , ... »N­ 5_ I11 Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. SfEpiiai IMN­hI ff wsjmmg­­ pPfeSf §p||K§§ fgtfjKsH ff SjtiSaiai M * Numerul la Agence de journaux étrangers IHh S­ImN­PN­ MamaBBL M II­­­ÍIjÉ!^ Jft *n Paris anunciurile se primesc la A­ rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. «roSBBB*» ggSkm v&Sw­­entza Havas, 8 place de la Bonne. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473. ___________________________________________________ Telefon: 473. 3. 1WWBWMBMBMWBMMW [UNK]BMBWWWWWBHII “ Taxa Dopr siccesiunilor din Camera a votat luarea în considerare a proectului pentru modificarea legei timbrului și în­­registrării ; se știe că prin această modificare se majorează taxa asu­pra succesiunilor indirecte și pen­tru prima oară la noi se taxează și moștenirile directe. Desbaterile care au­ urmat asu­pra acestei cestiuni au fost inte­resante; s'a arătat că acest im­pozit este echitabil și există în toate țările, chiar în cele mai conservatoare, ca Anglia. Cu prilejul acestei discuțiuni d. Mihail G. Cantacuzino, fiul șefu­lui nostru,­­și-a făcut debutul său parlamentar în mod foarte feri­cit, printr’un discurs substanțial și bine documentat. D. Grigore M. Sturdza, com­bătând legea, a început prin a susține că, în loc de a crea re­surse nouî, ar fi mai bine de a face economii serioase ; în urmă a zis că taxa asupra succesiunilor directe este o măsură socialistă. In ce privește economiile, este mai ușor de a vorbi de ele de­cât a le realiza. Sună bine în gura oratorilor vorba «economii», dar cine cunoaște greutatea de a scădea în mod simțitor cheltuelile ordinare fără a desorganiza ma­giul Statului, acela își dă seama cât de puțin pot însemna scăde­rile ce se pot face în diferite ser­vicii. S’au mai făcut încercări de a reduce unele cheltuieli; după câte­va luni însă s’a văzut că marea majoritate a acestor reduceri, de altmintreli neînsemnate, sunt ne­aplicabile. Când va veni în dis­cuție budgetul general al Statu­lui, se va vedea cât de iluzionați sunt acei cari cred că economiile pot juca un rol covârșitor în ame­liorarea situațiunei noastre finan­ciare. Negreșit că se va face câte­­ceva, acolo unde e posibil fără a vătăma mersul Statului, dar nu trebue să ne ascundem că teme­iul pe care suntem siliți a ne baza, în prezent și în viitor, în mate­rie financiară, este reforma im­pozitelor și crearea de resurse nouî. Așezarea rațională a im­pozitelor și repartizarea lor echi­tabilă asupra tuturor straielor so­­cietăței este singurul mijloc te­meinic pentru a readuce finan­țele noastre în stare de prospe­ritate. Unii se miră că taxa asupra succesiunilor a fost odinioară com­bătută de toate partidele și că as­­tă­zi aceeași taxă este admisă de toți; lucrul se explică perfect prin faptul că atunci când era combă­tută, această taxă nu era încă nea­părat necesară. Este un axiom în materie de impozite , că fie­care din ele își are momentul în care devine oportun­ taxa succesiunilor.Așa este și cu In principii! însă nu s’a putut nici o dată contesta că acest im­pozit este drept. Moștenirea im­plică o mișcare a capitalului imo­biliar și mobiliar, pe care Statul poate să o impozeze cu mai multă ușurință, căci această impozare in­tervine în momentul când moște­nitorul își mărește averea fără muncă. Aci nu încape socialism, căci nu se atinge capitalul muncii, ci acela care se acumulează prin moșteniri. Această impozare este deci echitabilă. Afară de aceasta, impozarea ce se prevede prin noua lege a tim­brului și a înregistrării este mult mai moderată la noi de­cât aiu­rea. In Anglia, de pildă, taxa a­­supra succesiunilor directe ajun­ge până la 9 la sută și asupra celor indirecte la 17 la sută, pe când la noi noua taxă se urcă până la maximum 5 la sută și nu reprezintă pentru moștenitori de­cât cel mult venitul a două luni. De altmintrelea, pare că toate nuanțele politice au căzut de acord spre a nu combate această nouă re­sursă a cărei creațiune se impunea. Nici un orator liberal n’a luat cu­vântul în contra legei și d. Dimitro­­polit, singurul junimist care a vor­bit în cestiune, n’a vorbit în numele grupărei din care face parte, ci a emis numai păreri personale. In rezumat, una din princi­palele legi financiare asupra că­rora guvernul își întemeiază echi­librarea budgetului, a fost admisă fără nici o greutate. Din Monitorul Oficial , Vineri, 7 Ianuarie, a avut loc bote­zul Principesei, nou-născută, fiica AA. LL. RR. Principelui și Principesei României. Această ceremonie s-a săvârșit de către Sf. Sa Protopopul Zolowiew, duhovnicul A. S. 1. Ducesei de Saxa- Coburg, în paraclisul Castelului de la Friedenstein. A. S. Principele Carol de Hohen­­zollern și soția sa A. S. R. Principesa Iosefina au asistat la ceremonia bo­tezului micei Principese, care a pri­mit numele de Maria. TELE­G­RAM­E Princesă nouă Dresda, 24 Ianuarie Princesă Frederic-Augusta de Saxa a dat naștere unei princese. Convenție franco-italiană Roma, 24 Ianuarie Ca concluzie a negocierilor începute la 1891, d-nul Visconti-Venosta și Barrere au iscălit azi un protocol, fixând delimitarea posesiunilor italiene și franceze pe coastele mărei Roșii. Chestia Samoa Wasinghton, 24 ianuarie Senatul a discutat chestia de a ști dacă tre­bue să se reinceapă discuția asupra tractatului din Samoa. Această propunere a fost respinsă cu 22 de voturi contra 11 și ședința a fost ri­dicată, Senatul ne­fiind în număr. Ciuma Buertos-Aires, 24 Ianuarie Se anunță din Rosario că ciuma bubonică a isbucnit. S-a stabilit un cordon sanitar ri­guros. ------------------------------------------------------­ CHESTIA TRAMVAIULUI II Părerea mea In privința tramvaielor din București nu e nouă; am des­­voltat-o pe larg acum vr’o 7 ani In coloanele Timpului. Am susținut a­­tunci că Bucureștiul, cu stradele lui strivte și intertochiate nu se potri­vește pentru tramvaie. Afară de cele câte­va bulevarde, de splaiurile Dâm­­boviței și de șoselele Înconjurătoare și mărginașe, toate cele­l­alte strade sunt improprii pentru linii de tram­­vaie. Tipul stradelor noastre este de 12 metri lărgime, cu trotuare cu tot. Foarte puține și numai pe la margi­nea orașului, intrec această lărgime ; sunt insă multe, mai ales In centru, mai strâmte. Scăzându-se trotuarele, partea căruțabilă rămâne de 5—8 metri, ceea ce e cu totul insuficient pentru a așeza linii de tramvaie. Afară de liniile de tramvaie de pe bulevarde, eu consider toate cele­l­alte linii de tramvaie din București ca o adevărată calamitate publică. Ele con­­stitue o piedecă a comunicației pu­blice și din ce merge, din ce crește desvoltarea orașului și a mișcării, din ce această piedecă devine mai simți­toare. Dar dacă prin mahalalele mai de­părtate piedecă tramvaielor nu e așa de simțitoare, chiar pe stradele mai strimte, din cauză că circulațiunea publică e mai rară, apoi In centru sunt strade unde liniile de tramvaie constitue un adevărat scandal și dacă ași avea putere le-ași desființa, cum am stăruit pentru desființarea liniei care trecea prin strada Academiei, se în­colăcea pe lângă fosta casă a d-lui Petrovici-Armis (Gagel)— dărâmată In urma inițiativei mele—și forma un­a In trecerea ei prin strada Doamnei, pe d’inaintea Poștei, In strada Smârdan. Punctele In care liniile de tramvaiü ating culmea scandalului sunt: strada Doamnei, strada Smârdan, strada Ca­rol, strada Stavropoleos, calea Victo­riei, strada Regală, parte din strada Câmpineanu, strada Sfinți, partea din strada Știrbei-Vodă dintre calea Vic­toriei și strada Luterană, parte din strada Brezoianu, apoi strada Decebal și strada Sf. Vineri și parte din ca­lea Văcărești, strada Bărăției și In fine strada Colței și piața Sf. Gheorghe. De altmintrelea și pe partea mai centrală a casei Moșilor, cum și pe alte strade liniile p­e tramvaia impe­­dică mult circulație. Și nici nu poate să fie alt­fel, fiind dată strimtoarea stradelor și marea circulație dintr’o Capitală. In cele mai multe strade ori nu e loc de o trăsură între șinele tramva­iului și bordura trotuarului ori dacă e loc, apoi e abia strictul necesar, așa că abia încape o trăsură obici­nuită, iar dacă e un car încărcat cu lemne, cu fân sau cu altă marfă, a­­poi nici nu încape. Dacă la trecerea unei trăsuri pe lângă tramvaiul în circulație un cal de la trăsură se fe­rește de ceva din partea trotuarului se izbește în tramvaie ; dacă din con­tra se ferește de tramvaiü, riscă să calce pe cine­va pe trotuar. Sunt mulțime de puncte unde ne­contenit se repetă primejdia urmă­toare : te angajeji cu trăsura In strimtoarea dintre tramvaie și tro­tuar ; un pieton se coboară tocmai in acel moment de pe trotuar, fie că vrea să facă loc altor pietoni, fie că nu mai există trotuar în acel punct, fie că butoaele cu lacherdă și cu alte mezelicuri nu ’i mai permite să-și con­tinue drumul pe trotuar. Caii fiind lăsați In trap vei avea mare noroc dacă vei scăpa din următoarea dilemă : sau să te isbești un tramvai­, sau să calci pe pietonul care s’a coborât de pe trotuar într’un moment așa de ino­portun. Pe lângă dificultățile circulației, apoi staționarea trăsurilor lângă trotuare a devenit aproap­e­ imposibilă în cele mai multe strade pe care trece o linie de tramvaie și vederi în tot minutul, deosebit de birjî și de trăsuri de casă, toate căruțele cu mărfuri, toate tră­surile comerciale care duc la domi­­ciliu apă gazoasă, vin, bere, pâne, cărbuni, mărfuri, colete poștale, etc. staționând cu două roate pe partea căruțabilă, iar cu celelalte două pe trotuar. Un explorator străin, observând cum mulți pietoni umblă la noi pe partea căruțabilă a stradei, de multe ori prin mijlocul stradei, ar putea să înscrie următoarea notiță în carnetul său : — La București pietonii umblă pe partea din stradă rezervată trăsurilor, iar caii, boii și trăsurile umblă pe trotuare. Vom­ atinge numai în treacăt un alt inconvenient al liniilor de tramvaiü pe stradele strimte: repedea uzare a tuturor trăsurilor și chiar a cailor. In adevăr, pe toate aceste strade este cu neputință ca o trăsură să circule pe o parte a stradei liberă de șini și nici nu poate să circule numai încălecând șinele. Necontenit roatele trăsurei vin în contact cu șinele, necontenit tră­sura trebue să cîrmească la dreapta sau la stingă de-a curmezișul șinelor și cum tot­de­a­una pavagiul de lungă șină e mai uzat, roatele se îmbucă la șănțulețul dintre șine și pavagiu, din care nu ies de­cât printr’o sforțare care sdruncină tot mecanismul tră­surii și pricinuește și animalelor o smucitură vătămătoare și un supli­ment de muncă. Negreșit că la asemenea condițiuni o trăsură nu durează nici a zecea parte din timpul cât ar dura dacă ar circula pe strade fără șini. Și să nu mi­ se zică că apăr aici un interes aristocratic, că iau apărarea nobilului echipaj cu cauciuc la roate în contra democraticului tram­vaiü al marei mulțimi. Sunt, din contra, partizanul cel mai călduros al extensiunei mijloacelor de transport eftine și o vom­ dovedi mai la vale. Dar pretind că un serviciu public trebue să se facă în așa condițiuni In­cât să nu străgănească pe cele­­l’alte, că Intr’un oraș mare, într’o ca­pitală, unde culminează activitatea unui popor întreg, comunicația tutu­ror vehiculelor trebue să fie cât se poate de lesnicioasă, iar nu numai a unora în detrimentul tuturor celor­­l­ alte. Chestia nu se pune de loc între tramvaia și echipajele boerești, ci între tramvaie și toate cele­l­ alte ve­hicule de tot soiul, de la teleguța lap­­tagiului până la trăsura regală. Și dacă se va face socoteala bine, se va vedea că echipajele aristocratice sunt în minoritate și nu sufere pe departe de îngreunarea comunicației cât su­făr cele­l­alte vehicule, populare și co­merciale. Ori­ce străgănire In activi­tatea publică, In­celeritatea comunica­țiilor este o pagubă națională, precum risipă națională este uzarea fără de vreme a vehiculelor și a animalelor de tracțiune din cauza șinelor de tram­vaie. Toate cele spuse până aici n’au nici un raport cu actuala administrație co­munală. Descriu numai o stare de lu­cruri pe care administrația actuală a moștenit-o. Dar această descriere îmi era nece­sară ca introducere la cele ce vom­ avea de propus —In interesul orașu­lui—cu privire la concesiunea pe care o cere societatea tramvaiurilor unite. Al. Ciurcu. -----------------------rism----------------------­MODIFICAREA LEGEI DE RECRUTARE Proectul d-lui ministru de răsboiu, generalul I. Lahovari, supus studiului Corpurilor legiuitoare, conține modifi­cări însemnate în actuala lege de re­crutare. Legea acum în vigoare, promulgată la 1876, a creat un privilegiu însemnat învățământului secundar, reducând ser­viciul militar la 6 luni pentru absol­venții școalelor secundare, dându-le încă și favoarea, după un așa scurt timp de serviciu, a deveni ofițeri în rezervă. Impulsiunea a fost foarte tare și, de­sigur, că este una din cauzele care au precipitat tineretul nostru spre funcționarism. Legea din 1876 a ad­mis la beneficiul unui termen de ser­viciu redus la un an pe elevii a dife­rite școli profesionale, pe care miniștrii de răsboiu le-a recunoscut treptat în­tr-un spirit foarte larg; a venit însă momentul de a restabili echilibrul și de a egaliza mai mult datoria militară im­pusă tinerilor, ori­care ar fi cariera ce doresc a îmbrățișa. Proectul modificator al actualei legi urmărește, înainte de toate, scopul de a chema pe toți cetățenii la o datorie militară egală, și acolo unde necesită­țile familiilor pe de o parte, iar pe de alta nevoile Statului impun scutiri, dis­pense sau micșorarea termenului de serviciu, lipsa de serviciu să fie com­pensată cu plata unor taxe militare. Nu poate fi principiu mai drept de­cât a­­cela care impune unui tânăr suplinirea, prin o taxă scoasă din munca sa lăsată liberă sau din averea ce are, a celor trei ani de viață militară ce alții dau Statului. Aceste taxe există în cele­l­alte State, și este foarte drept să fie intro­dusă și la noi, unde cazurile de scutiri, dispense sau reduceri de serviciu sunt atât de numeroase. Iată cum d. ministru de rosboiu sta­bilește aceste taxe : Art 68. Sunt supuși la o taxă militară anuală : а) Scutiții în basa art. 17; б) Dispensații în basa art. 18; c) Dispensații condiționat în basa art. 22 ; d) Amânații în basa art. 20 ; e) Amânații în basa art. 25; f) Cei admiși cu termen redus de servi­­ciu activ în basa art. 23; g) Exclușii de ori-ce categorie în basa art. 2. Tinerii de la alin. a, b și g sunt supuși la plata taxei pe un timp egal cu durata serviciului activ, concediu și reservă. Tinerii de la alin. c, d și e sunt supuși la plata taxei pe timpul dispensei condi­ționale și până la preoție, iar pentru cei alți pe timpul amânărei. Tinerii de la alin. 1 sunt supuși la plata taxei pe timpul reducerea termenului de serviciu activ, concediu și reservă. Nu se percepe taxa militară pentru anul în care tânărul s-ar afla chemat sub dra­pel mai mult de două luni. Art. 69. Taxele militare constau din o taxă fixă și o taxă suplimentară. Taxa fixă este de 6 lei anual. Taxa suplimentară: patru zecimi asupra principalului foncierei, patentelor și licen­țelor (socotit dreptul fix și proporțional), 2 la sută din retribuțiunea, solda sau sa­lariul sub ori­ce formă și nume s’ar primi de funcționari, amplaiați publici sau pri­vați, de comiși și de ori­ce angajați cu plată în casă, stabilimente și localuri de ori­ce fel de speculă. Taxa fixă este suportată de averea sau produsul propriu al tinerilor sau al părin­ților lor. Taxa suplimentară se stabilește după ro­lurile financiare și de pe totalul neto al retribuțiunilor de ori­ce fel, sau altor re­surse ce are fiul, tatăl sau mama lui la un loc. Acest total este împărțit în trei, dacă părinții sunt în viață, sau în două dacă nu­mai unul trăește; în ori­ce caz taxa sa­­limentară este aplicabilă numai părței­ului. Când sunt mai mulți copii de ori­ce gen, totalul se împarte de­o­potrivă, aplicân­­du-se taxa iarăși numai asupra părței tâ­nărului înscris. Copiii adoptivi sunt considerați ca cei legitimi pentru plata taxelor. Cu cei eșiți din indiviziune nu se mai comptează nici într’un caz. Art. 70. Taxele militare se datoresc de la începutul fie­cărui an care urmează ace­luia în care tânărul a împlinit vârsta de 21 ani. Art. 71. La taxele militare, fixate prin legea de față, sunt supuși și acei înscriși cari, în momentul aplicărei ei, se vor afla în categoriile enunțate într’Insa, cu înce­pere de la promulgarea legei. Art. 72. Taxele stabilite de pe roluri vor urma schimbările ce se vor induce princi­palului impositului asupra cărora se percep. Art. 73. Sunt apărați de plata ori­cărei din taxele prevăzute în această lege, prin producere de acte legale înaintea consiliu­lui de revizie: a) Cei cari trăesc prin asistența publică ; b) Cei cari s’au eliberat din serviciul ar­matei pentru infirmități dobândite în tim­pul și din causa serviciului. Art. 74. Suma maximă ce se poate per­cepe ca taxă suplimentară nu poate în­trece două mii lei anual. Iar pentru cei a­­mânați pentru studii nu va fi inferioară la 200 lei anual. Art. 75. Nu datoresc nici o taxă supli­mentară cei cari vor dovedi că n’au venit nici 500 lei anual, fie din orî-ce proveni­ență, fondare, negustorie, retribuțiuni, etc., chiar adunate la un loc. Deosebit de aceasta, proectul d-lui general Lahovari propune a se profita de serviciul cu schimbul ce există în organizarea armatei noastre spre a re­duce cazurile de dispensă, schimbând unele din ele în cazuri de dispensă de serviciu permanent, fiind lăsați de-a­­dreptul în trupa cu schimbul, care le permite munca și se îndatorește numai la un serviciu foarte redus. Pe de altă parte, cei dispensați ca absolut nece­sari familiilor trebuesc trecuți de-a-drep­­tul în elementul milițiilor, fără a se mai îngreuna registrele activilor ca oameni cari, prin natura dispensei ce au dobândit, nu pot fi exersați nici măcar in mod sumar. Ca milițieni vor fi întrebuințați în timp de răsboiu in serviciurile auxiliare ale armatei. Un alt principiu însemnat, propus in modificarea legei actuale, este eliminarea din legea de recrutare a tuturor măsu­­rilor menite a crea sau recruta ofițeri de reservă. Această sarcină aparține legei ofițerilor de reservă, a cărei mo­dificare se va presinta Corpurilor le­giuitoare chiar în această sesiune. Vom căuta a utiliza numeroși sergenți rean­­gagiați, ce posedă actualmente armata în urma legei din 1893, iar pentru tinerii admiși la favoarea termenului de serviciu redus la un an obținerea gradului nu se va mai considera ca o obligațiune spre a scăpa de serviciu după 6 luni, dar se va acorda, după nouă probe, numai acelora cari vor dori să­­ l dobândească, arătând într’a­­devĕr aptitudini și zel. Legea actuală ne-a condus la absurd; ne aflăm in fie­care an in fața a câte­va sute de promovațiuni date unor tineri cari au făcut în timp de 6 luni serviciul în o școală regimentară, care ’l ține acum și mai departe de soldat și de serviciul real, și nu constitue, prin urmare, nici o garanție de valoare reală pentru sar­cina la care sunt chemați. Proiectul de lege mai propune apoi o ameliorare în modul de repartiție a tinerilor care compun contigentul anual, încredințând aceasta unei comisiuni; se evită ast­fel de a lăsa această sar­cină numai șefului depositului de re­crutare și se asigură o mai dreaptă îm­părțire a contingentului pe arme, după aptitudinile constatate de consiliile de reviste. ----------------------------------------------------­RESBOIUL DIN AFRICA DE SUD Ministerul de răsboiu din Londra nu mai publică știri asupra luptelor de lângă Tugela. Azi am primit o singură de­peșă, din sursă dură, care prezintă si­tuația trupelor engleze in lumină nefa­vorabilă. Să fi suferit oare Englezii o nouă înfrângere ! Sau luptele de până acum n’au putut aduce încă nici un rezultat serios ? Tăcerea ce se păstrează la War­ Office e semnificativă. Iată puținele știri telegrafice ce am primit azi : Londra, 24 Ianuarie Se vestește din Lorenzo-Marquez că de­­peșile Burilor sosite din Pretoria dau de­talii asupra ultimei lupte care a avut loc lângă Olivershock. Perderile Englezilor sunt foarte considerabile. Burii au perdut un mort și două răniți. Trupele Burilor sunt pline de încredere. Maiorul Botha a primit comandamentul din Spionshop. Confuzia domnește în lagărul englez. Londra, 24 Ianuarie Se vestește din Modderriver, cu data de 23 Ianuarie, că Englezii au făcut Luni seară o recunoaștere spre Maggersfontein,

Next