Timpul, iulie 1900 (nr. 144-168)

1900-07-22 / nr. 161

ANUL AL DOUĂ­ZECI­ ȘI DOUILEA — No. 161 UN NUMER10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an....................................30 lei » pe 6 luni....................................18 lei » pe 3 luni.....................................10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei Lui Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon : 473 EDIȚIA A TREIA SITU TEȘIM N’a trecut de­cât o lună și ju­mătate de când am prins pe Voința în flagrant delict de subtilitare cu neînsemnata sumă de zece milioane, când își luase inima în dinți ca să vorbească de situația tesaurului. Se vede însă că financiarii par­tidului liberal au socotit intervalul suficient pentru ca praful uitărei să se depue pe această nevinovată operație și astă­zi, cu aceeași can­doare de fecioară imaculată, co­­­­mentează iarăși situația tesaurului căutând să tragă încheeri nefa­vorabile pentru gestiunea guver­nului conservator. Ziceam, la 6 iunie, vorbind de deficitul anului budgetar pe 1899— 1900, pe care Voința îl umflase cu ajutorul faimoasei instracțiuni la 55 milioane, că, daca ar fi așa, ar urma că d. Pallade, care a al­cătuit budgetul, este tot așa de mare financiar cum e d. Carada mare literat, și ar mai urma că Parlamentul liberal, care a adop­tat acel budget, era cu mult mai puțin priceput în finanțe de­cât d. Dimitrie Sturdza în numisma­tică. Ar trebui să adăugăm, întru cât privește pe «veneratul» șef, că, se vede treaba, a fi numis­­matolog sau­ administrator de averi e cu totul alt­ceva de­cât a fi financiar. Toate acestea cu atât mai vârtos, cu cât guvernul con­servator a mai adăugat la preve­derile budgetului produsul a două impozite noui. Aceasta ar însemna, pur și simplu, că partidul liberal­­ ar trebui să renunțe la aspirația da a mai conduce finanțele Sta­tului, căci a alcătui un budget cu evaluări cu 25 la sută mai urcate de­cât încasările, este a da cea mai peremptorie dovadă de inca­pacitate financiară. Cu toate acestea, Voința Na­țională nu renunță la ambițiu­nea de a comenta situația tesau­rului public, ambițiune cu atât mai greu de explicat cu cât ar­gumentele ei de astă­zi sunt ab­solut aceleași de acum o lună și jumătate. Ar fi lângă mintea omului ca, de vreme ce acele argumente au fost așa de lesne sdrobite, Voința să nu mai vorbească de­o­cam­dată de situația tesaurului, sau cel puțin să producă argumente noui. De­cât, adagiul non bis in idem se adresează înțelepților. Voința însă acuză pe alcătui­torii budgetului pe 1900-1901, pen­tru că încasările pe Aprilie sunt­­ mai mici de­cât pe luna cores­punzătoare din anul trecut, ui­tând cu premeditare că lunile A­­prilie și Main din anul trecut au fost mai bune din punctul de ve­dere fiscal. In anul curent, din cauza lipsei de recoltă de porumb în 1899, căile ferate n’au avut nimic de transportat, vămile nu puteau da nimic, alcoolul și tu­tunul au dat mai puțin, iar im­­pozitele directe au trebuit să su­fere și ele întârzieri în încasări. Nu este deci de mirare că luna Aprilie din anul curent a dat 8 milioane mai puțin de­cât luna corespunzătoare din anul trecut. Examinând însă lucrurile mai de aproape, vedem că nici cifra aceasta nu e exactă, căci din mi­nusul de încasări pe Aprilie, 5 milioane și jumătate revin veni­tului net al căilor ferate. Până acum, budgetul drumurilor de fer începea la 1 Ianuarie și se sfâr­­ș­­șea la 31 Decembre. Cu chipul acesta, la 30 Aprilie se putea cal­cula venitul lor net pe patru luni. În anul acesta însă, pentru pri­ma oară, budgetul căilor ferate a început la 1 Aprilie, ca și bud­getul general ; este vedit prin urmare că singura lună Aprilie nu putea să dea un venit net, pentru bunul motiv mai sus ară­tat, că drumurile de fer nu au avut nimic de transportat în această ună. Ast­fel, minusul se reduce la 2 milioane și jumătate. Dar nici din aceasta nu se poate face un cap de acusație, fiind-că lucrul fusese prevăzut de alcătuitorii budgetu­lui. De asemenea fusese prevăzut că și lunile Main, Iunie și Iulie vor fi slabe din punctul de ve­dere al încasărilor, și că abia în August vom avea o situație nor­mală, din care să se poată judeca modul cum a fost alcătuit bud­getul. A mai stărui asupra modului cum comentează financiarii li­berali situația tezaurului și a re­peta că nu e câtuși de puțin se­rios a critica un budget din în­casările unei singure luni, este, socotit, de prisos. Ori­cât de elocvent ar vorbi ci­frele, financiarul liberal tot finan­ciar liberal va rămâne. El va sconta ignoranța clienților fanatici ai clubului, spre a debita prăpăs­tii, rămănând apoi cu conștiința împăcată că­­ și-a făcut datoria de opozant. -----------------------------------------------------­TELEGRAFE Căsătoria Regelui Serbiei Belgrad, 1 August Căsătoria Regelui Alexandru este hotărîtă pe Dumineca viitoare. Convocarea Parlamentului italian Bom­a. 1 August Parlamentul este convocat pe ziua de 6 Au­gust (24 Iulie stil vechi­). Călătoria Redivului Viena. 1 August Redivul Egipetului Abbas Pașa a sosit. Din Africa de Sud Londra, 1 August Mareșalul Roberts a telegrafiat­­ azi din Pre­toria că 1200 Buri s’au predat generalului Hunter. Comandanții Polgieter și Joubert s’au predat generalilor Bruce și Hamilton. Coman­dantul Olivier a isbutit să treacă în districtul Ham­smi. Londra. 1 August Agenția Reuter primește din Standard știrea cum că Burii, cari încercaseră mai deunăzi să atragă patrulele englezești într-o cursă, au fost siliți, după o bombardare, să părăsească pozi­­țiunile lor de lângă Joubertshop. Generalul Hidyard a silit pe Burii comandați de Botha să părăsească împrejurimele căei ferate de lângă Volkslust. Condoleanțe Londra. 2 August D. Goshen a primit de la Imperatul Wil­helm o telegramă de condoleanțe pentru moar­tea Ducelui Alfred de Cobourg. Imperatul laudă mult pe răposatul Duce. D. Goshen a mulțumit telegrafic împăratului. Din Parlamentul englez Londra, 2 August Camera Comunelor. D. Balfour a declarat că guvernul englez a comunicat guvernului bel­gian că consideră pe Lipido ca pe un neno­rocit și procesul său ca o eroare judiciară. (A­­plause). Guvernul belgian nu a răspuns încă. ----------------------**mm-----------------------­ O CIRCULARA Unele ziare și în special un ziar an­tisemit, au publicat știrea cum­ că gu­vernul a început a da drepturi Evreilor, a început a le permite așezarea la sate, etc. De aci și până a ne acuza că am vândut țara Evreilor nu am avea de­cât un pas de făcut. Ceea­ ce au făcut pe acele ziare să publice aceste știri, este o circulară dată de d. ministru de interne prefecților prin care le arată vederile d-sale asupra in­­terpretațiunei ce vor trebui să dea ar­ticolului 16 din legea poliției rurale și articolului 4 din legea comunală de la 1887 relativ la condițiunile ce trebuesc să îndeplinească streinii spre a se putea așeza la sate. D. ministru de interne a dat acest ordin circular interpretativ, din cauză că practica ce unele din con­siliile comunale rurale din țară au ur­mat și urmează față de aceste dispozi­­țiune este departe de a corespunde spi­ritului legei. Circulara a mai fost dată și pentru faptul că administrațiunea superioară chemată să apere pe cât îi stă în putință comuna rurală de spiritul de netoleranță ce este departe de a reeși din legile țerei noas­tre, nu trebue să lase ca prin interpre­­tațiuni greșite să se acrediteze pe ne­drept credința că țara noastră nu’și merită buna reputațiune ce ’și-a făcut de țara cea mai ospitalieră. Se ordonă instanțelor administrative prin această circulară să permită șede­rea la sate și în tergușoare a acelor streini de lungă dată stabiliți între in­­sele, exercitând vre-un comerț sau in­dustrie, sau având proprietăți dobân­dite din vechime­­­a acelor streini cari sunt stabiliți cu îndeplinirea formalită­ților cerute de lege, adică cu autorizarea autorităților locale, neinfirmată de mi­nister, căci o asemenea stare legală nu se poate modifica, fără ca măsura de revenire să nu ia caracterul unei vexa­țiuni (revenirea se va admite numai în cazurile când s’ar dovedi neîndoios că purtarea streinului este vătămătoare so­­cietăței); a acelor streini cari sunt de fapt stabiliți prin comunele rurale de vremuri îndelungate unii fiind chiar năs­cuți acolo, angajați în întreprinderi in­dustriale și de comerț, cari prin capi­talurile ce au expus aduc foloase loca­­lităței și au legat raporturi strânse cu toate interesele obștei; și a acelor stre­ini de aceeași categorie, cari și-au fă­cut serviciul în armată, ori se găsesc în țară din tată în fiu și acei cari sunt angajați temporar cu diferite servicii pe la fabrici, ferme, mori, ori ca îngriji­tori de moșii, contabili, mașiniștri sau artizani cari nu au de­cât o ședere vre­melnică, provizorie și nu au de ce a­­larma autoritățile. Circulara mai spune că în schimbul acestor îngăduințe ministerul va fi cu desăvârșire intransigent față de acei stră­ini din nou veniți sau de curând in­trați în țară, în privința cărora urmează să se ia măsuri spre a fi îndreptați că­tre orașe, unde legea le îngăduie așe­zarea sub condițiuni mai avantagioase. Autoritățile comunale vor trebui să fie cu mare băgare de seamă să nu se strecoare înăuntrul populațiunei satelor asemenea străini, cari nu­­ și-a fi dat proba utilităței lor printr’o lungă ședere prin orașele țărei. Circulara d-lui ministru de interne sfârșește cu pasagiul următor : Mai înainte de a termina o ultimă re­­comandațiune mai am­a­re face, Ve este cunoscută ușurința și nepricepe­rea de care adesea dau dovezi unii din funcționarii noștri însărcinați cu vizarea pașapoartelor și cu paza fruntariilor. Din aceste cauze un număr însemnat de streini vagabonzi și oameni fără capäte nü au pu­tut a se strecura, și caută încă a năvăli în țară fiind din alte State, unde prezența lor s-a dovedit a fi vătămătoare. Supraveghiarea și grija d-voastră pentru a pune capăt acestor neajunsuri vătămă­toare ordinei și siguranței Statului și cari pot să aibă de rezultat să umple orașele noastre de vagabonzi și de oameni ce nu­­ și-afi putut găsi căpătâiul prin țările lor, — trebue să fie desăvârșită. Funcționarii vamali și ai punctelor de frontieră, agenții administrativi și poliție­nești, gendarmeria, să fie zilnic stimulați de d-voastră pentru a nu lăsa ca răul să ia proporțiunile îngrijitoare de cari azi ne temem cu drept cuvânt. După cum se vede streinilor în ge­nere la comunele rurale nu li se acordă nici o altă favoare, de­cât aceea ce le-o acordă legea și d. ministru de interne a dat această circulară interpretativă pentru a precisa îndatoririle organelor autorităței, și a pune capăt abuzurilor provenite fie din nepricepere fie din rea credință. -----------------------WBCK­+----------------------­ O telegramă din Coburg anunță că rămășițele pământești ale Ducelui de Coburg au fost transportate de la Ro­senau la Coburg și au fost așezate în catedrala Moritz-Kirche unde cortegiul a fost primit de clerul evanghelic și catolic. Catedrala este frumos îmbrăcată în­­tr-un doliu bogat. Altarul era ornat cu palmieri. Asistau Prințesele, gentilomii și doam­­nele Curiei, precum și toți funcționarii înalți. Pe coșciug se aflau puse spada și coi­ful Ducelui După coșciug mergeau marele Duce de Hessa, Prințul moștenitor și Prințul de Hohenlohe-Langenburg. După ce a cântat corul, predicatorul Curiei, Hansen, a ținut un discurs fu­nebru. Apoi a cântat din nou corul. împăratul Wilhelm al Germaniei so­sește Sâmbătă. Tot atunci va sosi și Regina Victoria a Angliei. Ducesa Maria, sdrobită de durere, plânge într’una. Ea pare foarte mult îmbătrânită. Ziua înmormântărei nu este stabilită. MOARTEA A. S. R. DUCELUI DE COBURG Monitorul Oficial de e­l publică ur­mătoarele : In urma încetărei din viață a A. S. R. Ducelui domnitor Alfred de Saxa Coburg și Gotha, Curtea MM. LI. Regelui și Reginei a luat doliu, pe timp de 3 luni, cu începere de la 18 Iulie. Agenția Română ne transmite urmă­toarea telegramă Viena, 2 August Altețele lor Regale Principele Fer­dinand și Principesa Maria, împreună cu micii Principi au sosit la Viena . Ei­­ și-aui urmat îndată drumul spre Coburg. SAMBATA 22 IULIE (4 AUGUST) 1900 -----------------------winsw----------------------­ATENTATUL CONTRA ȘAHULUI PERSIEI Atentatele contra capetelor încoronate sunt la ordinea zilei, încă nu s’a potolit emoțiunea provo­cată de înfiorătorul asasinat al Regelui Italiei, și firul telegrafic ne vestește că un nou atentat s’a săvârșit era, Joul, a­­supra Șahului Persiei în Paris. Iată știrile pe care ni le transmite A­­genția Română în această privință : Paris. 2 August In momentul când Șahul eșea în trăsură de la palatul Suveranilor, un individ, pur­tând o bluză de lucrător, a rupt repede cordonul sergenților de oraș și a încercat să pună piciorul pe scara trăsurei; el ținea în mână un revolver ce-­l întindea asupra Șahului; el striga: „Trăiască copiii popo­rului“. Marele vizir, care era în trăsură, vă­zând mișcarea, a isbutit să smulgă arma din mâna individului pe care agenții poli­ției Tau și arestat. Mulțimea s’a aruncat asupra lui; agenții poliției au trebuit să-­l apere. Individul, condus ,la comisariatul de poliție, a răspuns, la primul interogator, că „este o chestie între dânsul și conștiința lui“ ; el a regretat apoi că n’a putut îsbuti. Revolverul era încărcat cu cinci gloanțe. D. Valles, judecător de instrucție, a fost însărcinat cu afacerea Șahului. Individul a fost fotografiat. Fiind legat nu putea face nici o mișcare, dar pleca neîncetat capul. D. Valles a încercat în zadar a-­1 interoga. Judecătorul de instrucție crede că accentul individului nu este al unui străin; accentul este basc. Individul e de vre-o 30 de ani; are ta­lia de un metru 71 centimetri; are ochii căprui, mustățile castanii și­­ fața colorată. D. Walles a ascultat 15 martori ai aten­tatului ; individul va fi transportat astă­­seară la închisoarea „de la Santa“. Șahul s’a înapoiat la palat la orele 4 și jumătate. D. Loubet s’a dus îndată să-­l vadă; întrevederea a fost foarte cordială și a durat mai multe minute. Câte­va persoane au declarat comisarului că au văzut un individ ale cărui semnal­mente le-au dat, vorbind cu autorul aten­tatului și fugind în momentul atentatului. Iată alte amănunte asupra atentatului contra Șahului: Șahul luase loc în landou cu marele vizir și generalul Parent; trăsura abia eșise pe oartă pentru a intra în „ Avenue de Masa­­off“, când individul ascuns între două au­tomobile eși repede, răsturnând un agent de poliție ciclist, care era gata să ia loc lângă cortegiu; el a mișcat de două sau trei ori revolverul în direcțiunea trăsurei, punând în același timp mâna pe trăsură. Un ofițer a făcut să devieze arma cu o lo­vitură dată cu latul săbiei; îndată un a­­gent de poliție s’a aruncat asupra indivi­dului, Ta cuprins în brațe și Ta împedicat de a mai face vre-o mișcare. Landoul Șa­hului, care se oprise un moment, și-a urmat drumul. Individul pare a avea 27—28 de ani; el f­urta un pantalon larg de catifea, ca de­ucrător dulgher, avea un tricou de lână și o șapcă de postav; el avea în mână un baston de băț de spini. S’a găsit asupra lui un cuțit și două franci. Accentul lui este meridional, dar nu se crede că poate fi italian, înainte de plecarea Șahului de la palat ’, s’a dat o scrisoare semnată de un nume care pare a se sfârși pintr’un j; ea este datată din Neapoli, dar fusese pusă la poștă în Paris. Autorul scrisoarei vestește pe Șah că un atentat se va săvârși în con­tra lui. Șahul n’a dat nici o însemnătate scrisoarei pe care a dat-o comisarului de poliție special. Individul este supraveghiat. ’I s’a dat de mâncare, a mâncat cu poftă. El va fi in­terogat din nou după amiazi în fața pro­curorului Republicei și a judecătorului de instrucție. ------------------------*®-—------------------­ ÜN NUMÉR 10 BANI ANUH CIUITIT INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . > III . . . 9.50 i 1­t • 1 I II ... 5.— In Paris anunciurile se primesc la A­­genția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 473. MOARTEA REGELUI HUMBERTO Porto Ferraro, 1 August Regele Italiei a trimis din Reggio­ Cala­­bria d-lai Saracco o depeșă prin care aprobă măsurile luate de el și exprimă încrederea sa în cabinet. Monza. 1 August Un serviciu s-a celebrat azi dimineață la catedrală. Un maestru de ceremonie al Curiei reprezinta Casa regală, autoritățile, trupele și o mulțime foarte mare asista.­­ Regele și Regina au sosit la 6 ore jum., seara. Au fost primiți la gară de ducii d’Aosta și d’Oporto, de Prințul Ferdinand de Genua, de generalul Ponzio­ Vaglia și de deputații Ch­inaglia și Rădice. Suveranii, adânc mișcați, s’au suit în trăsură și s’au dus la castel intre două șiruri dese de po­por respectuos mișcat. Ducesele d’Aosta și de Genua, Prințesele Clotilda și Laetiția și Regina-mamă Maria Pia, în mare doliu, au primit pe Majestă­­țile Lor la scară; întâlnirea a fost foarte mișcătoare: întâlnirea perechei regale cu Regina Margareta a fost sfâșietoare. Rorna, 1 August După jurnale se dă mare importanță arestării anarh­istului Lanner la Ivrea. Se asigură că Lanner hotărîse irevocabil moar­tea Regelui Humberto. Dacă atentatul de la Monza nu ar fi reușit, Lanner ar fi comis însuși un atentat cu prilejul sosirei Regelui la Ivrea. Milano, 1 August Corriere della Sera zice că numeroase și întemeiate sunt presumpțiunile cum că asa­sinatul a fost resultatul unui complot. Porto-Ferraro, 1 August D. Saracco a sosit azi dimineață la Ro­ma; a prezidat un consiliu de miniștri și va pleca de seară la Monza. Porto-Ferraro, 1 August In timpul arestărei lui Quintăvălii popu­­lațiunea din Riomarina scotea strigăte de ură și amenința să linșeze pe prizonier. Autoritățile au parvenit, cu multă greutate, să-l scape din mâinele mulțimei și să-l ducă la închisoare. Trezio, 1 August Autoritățile și o mulțime respectuoasă așteptau, la 11 ore, trecerea trenului regal care s-a oprit câte­va minute în timpul că­rora Regele a primit pe senatorul Fadoro și pe deputatul Sanatelli. Roma. 1 August Tribuna spune că miniștrii au hotărît, în unanimitate, să roage pe Rege ca trupul Regelui Humberto să fie înmormântat la Roma. Cinci­spre­zece mii de soldați vor fi în­truniți la Roma pentru a da onorurile fu­nebre. Municipalitățile deliberează asupra ma­­nifestațiunilor de doliu și asupra operilor de bine­facere care vor trebui să perpetueze memoria Regelui Humberto. Regina Margareta a răspuns depeșei pri­marului Romei zicând: „Trimit mulțumirile mele cele mai afectuoase orașului Roma, care este mai presus de toate“. Regina a­­dauga că i se pare cu chipul acesta că trimite un suprem și dureros salut de din­colo de mormânt din partea acelui care atât a iubit Roma și care voia s-o vadă mare și fericită. Esercito anunță că trupul Regelui Hum­berto se va transporta Sâmbătă la Roma și că înmormântarea se va face Mercur­. Roma. 2 August Un oare­care Natale Polanzini a fost arestat aseară la Ancona. La interogatorul a tăgăduit că ar fi cunoscând pe Breșel, dar a mărturisit că vine de la Milan și Monza. Un alt strein care avea în buzunar un portret al lui Babunin a fost asemenea arestat aseară la Ancona. Un frate al lui Marozzi și alți ș­apte anarhiști au fost arestați la Prato. Anarhiștii aveau pumnale și revolvere. Roma. 2 August Se anunță din Torino că 25.000 de ce­tățeni au subscris până acum pentru o co­roană care să se depue în capela mortuară. Ministrul de interne a luat dispozițiuni pentru a se pregăti la Pantheon locul unde se va depune provizoriu trupul Rege­lui Humberto până se va ridica monumentul definitiv. Se asigură că cardinalul Ferrari a adus Reginei Margareta o scrisoare autografă din partea Papei. Consulul italian din Christiania a primit ordin telegrafic să însărcineze pe balenierii care pleacă spre mările polare să înștiințeze pe Ducele de Abbruzzi despre dureroasa împrejurare a morții Regelui. Roma, 2 August Regele Victor Emanuel a confirmat azi prin decret ministerul Saracco. Toți miniștrii cari se află la Monza, afară de ministrul de răsboiu și acela al justiției, cari au rămas la Roma, au depus jurământ în mâinile Regelui. Roma. 2 August Jurnalul Italie asigură că poliția, ur­mând cercetările sale, a făcut importante descoperiri. A fost un adevărat complot. Asasinatul Regelui este numai semnalul altor asasinate care trebue să se făptuiască în Europa. Poliția a constatat că Bresei a intrat Duminecă în capela Regală, în timpul slujbei, cu scopul negreșit de a comite ék 1

Next