Timpul, august 1900 (nr. 169-193)

1900-08-05 / nr. 173

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI DO­ILEA — No. 173 EDIȚIA A TREIA UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an.......................................30 lei » pe 6 luni ....... 18 lei » pe 3 luni........................................10 lei Pentru străinatate un an .... 5 ° la Paris» ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étra?ngers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon ; 47 & sa DOVEZILE «Suntem gata a proceda în con­tra comitetului macedonean, dacii ni se vor presinta dovezi de com­plicitatea lui. In cazul contrarii­ n’am avea nici un cuvânt de a interveni». Acesta a fost, în substanță, răspunsul cu care guvernul bul­gar a onorat nota representantu­­lui nostru din Sofia. Prin acest răspuns, Bulgaria oficială a agra­vat dosarul, deja destul de volu­minos, care există în sarcina ei ,­­și-a creeat o situație fără prece­dent : aceea a unui Stat care re­fuză încrederea convențională da­torită unui Stat cu care se afla în bune relațiuni, care refuză a lua măsuri contra uneltirilor sem­nalate pe teritoriul său; care re­­fuză a proceda la investigațiuni pen­tru descoperirea vinovaților și care se retranșează în dosul probabili­­tăței descoperirilor și dovezilor căpătate pe teritoriul nostru. Cu alte cuvinte, dacă noi n’am fi reușit să căpătăm dovezi de vi­novăția comitetului macedonean din Sofia, guvernul bulgar n’ar lua nici o măsură, chiar dacă do­vezile ar abunda în Sofia, chiar dacă pentru descoperirea lor n’ar fi fost nevoe de­cât punerea în mișcare a aparatului polițienesc din capitala Bulgariei. In ast­fel de poziție s’a pus față de noi guvernul Principatu­lui vecin. Nu discutăm de­o­cam­dată a­­ceastă poziție fără precedent în relațiile internaționale. Ea a con­tribuit fără îndouială la edifica­rea guvernului nostru asupra sen­timentelor de care sunt însufle­țite față de noi cercurile condu­cătoare din Sofia și a servit de­sigur ca normă la redactarea no­tei care a urmat și care a fost tri­misă Duminecă guvernului bulgar. Cercetările urmate în București însă au fost încoronate de un suc­ces deplin. Dovezile ce le avem fac absolut zadarnică retranșarea guvernului bulgar. «Cazul contrariu» s’a evaporat, evaporând și ultima speranță a cabinetului din Sofia «că nu va avea nici un motiv de a inter­veni». In posesia bulgarului Alexoff, domiciliat în București și arestat de parchet, s’au găsit scrisori is­călite de membri fruntași ai co­mitetului revoluționar precum : Covaceff, secretar al comitetului și redactor al Reformei, organul lui Sarafoff ; Capceff, personagiul în­sărcinat cu extorcarea banilor de la Românii din Sofia ; Dranda­­revsky, colonel comandant al gar­­nisonei din Rusciuk, și o sumă de magistrați, funcționari superi­ori și persoane din înalta socie­tate bulgară. In aceste scrisori este întreaga întocmire a planu­lui uciderei lui Fitovski, a asasi­natului lui Mihăileanu și mai sunt schițate proectele de asasinat a mai multor fruntași români, în­tre cari un fost ministru !... Intr’una din acele scrisori, sem­nată de colonelul Drandarevsky, comandantul garnisonei din Rus­ciuk, se ordonă și asasinarea lui Trifanoff complice în asasinatul lui Fitovski ordin care se explică prin faptul că Trifanoff a făcut la instru­cție destăinuiri asupra persoanelor care compun comite revoluționar din Sofia. Deoare­ce însă Trifanoff era închis la Văcărești, se indică ca mijloc de suprimare otrava. Instrucția urmează, și descoperă urmele unui plan întreg pentru executarea acestui proect, și mai descoperă și corpul delictului, cu­tia cu otravă ! Nu­’Î așa că nu suntem de loc sgârciți în dovezi, și că guvernul bulgar­­ și-a făcut iluzii sperând că nu vom isbuti să le desco­perim ? Guvernul bulgar s’a plâns pe căi lăturalnice de asprimea pri­mei note a guvernului nostru. Asprimea și-o poate explica prin faptul că din capul locului am avut destule elemente pentru for­marea convingerei noastre. Gu­vernul bulgar însă nu poate con­testa marea cumpătare și stăpâ­nirea de sine a guvernului nos­tru, care a consimțit să dea do­vezi, atunci când Bulgaria se pune în afară de normele diplomatice, când numai indiciile ar fi trebuit să fie de ajuns pentru ca guver­nul princiar să ajute investiga­­țiunile noastre. Să vedem acum în ce mod își înțelege datoriile Bulgaria oficială. A cerut dovezi,­­­s’au dat dovezi. La rîndul nostru, cerem să ne dea dovada că asociațiunea de a­­sasini și șantagiști din Sofia nu e tolerată nici încurajată de Bul­garia oficială. E singurul mijloc pentru reabilitarea Principatului vecin, și dovada trebue să se dea curând, fără tergiversări și sub­terfugii, cu energia și promptitu­dinea ce se cere unui Stat care pretinde a fi representant al or­dinei. -----------------------------------------------------­TELEGRAME Furtună București, 17 August Agenția Română ne comunică că din­ cauza furtunei care s’a deslănțuit la miezul nop­ei, n’a mai primit alte depeși afară de cele ce publicăm azi sub rubricele «Resboiul din A­­frica de Sud» și «Evenimentele din China.» Serviciul telegrafic este întrerupt. -----------------------------------------------------­ O LĂMURIRE Este extra­ordinar chipul în care s­­nele ziare înțeleg să producă senzație. Intr’o vreme Adevărul ținea coarda în această privință. ’L-a întrecut Patrio­tul. Două exemple vor fi de ajuns : Patriotul de azi mobilisează armata română și o trimite la frontarii, fără ca ministrul de răsboiu să știe nimic. Avem aci a face nu numai cu obici­nuita pripire la nuvele false pentru a vinde gazeta, dar și cu un act de abso­lută inconștiență, căci a alarma publi­cul din țară și din străinătate astă­zi, este cel mai reu serviciu care se poate aduce țărei. De la cele mari trecând la cele mici, vom da încă o pildă. Pe vreme de căldură un ziar de tiraj neavând ce să mai spue, născocește o remaniere ministerială pe socoteala d-lui Olănescu și a d-lui Take Ionescu, pen­tru care se vede că nu există în țară drept la liniște. Deși lucrul era ridicol, totuși La Roumanie de la 2 August, înaintea tuturor dă cea mai cuvenită desmințire unui svon așa de absurd. Patriotul însă, care vrea să vor­bească chiar când n’are nimic de spus, se preface că nu cunoaște desmințirea și o ia rasna în mai multe articole, pe tema că d. Take Ionescu ar fi pus în circulație acest svon, probabil ca să se furlandisească că ar putea și el să fie ministru într-un guvern conservator. Tactica fiind prea grosolană, Patrio­tul de azi o mai agrementează. El ne povestește conversația care a avut loc înaintea formării cabinetului între d. Carp și d. Take Ionescu. Cum redac­torul Patriotului nu a asistat la această conversație, cum nici d. Carp, nici d. Take Ionescu nu ’i-a povestit-o, nu pu­tem să urmăm Patriotul pe această cale. Ni putem însă afirma un lucru, că vorba pe care­­ i-o atribue d-lui Carp relativ la actrițele care îmbătrânesc și așteaptă să fie fluerate, a fost spusă de d. Carp absolut cu alt înțeles și în altă împrejurare. Asta ne și îndreptățește în credința noastră că redactorul Pa­triotului cel mult o fi ascultând pe la noi când vorbesc oamenii serioși și va fi surprinzând câte o vorbă pe care nu știe în urmă cum să o tălmăcească. Toată pretinsa destăinuire pe care o face Patriotul asupra conversației din­tre d-nii Carp și Take Ionescu, destăi­nuire, care știm foarte bine de unde vine și pentru ce se publică, se face sub pretextul de a se dovedi că d. Carp nu a oferit d-lui Take Ionescu ministerul de interne. Lucrul acesta, pe care Patriotul îl dă ca o noutate, a fost spus în modul cel mai categoric de către d. Take Ionescu în ziarul La Rou­manie de la 8 Iulie a. c. In rândurile următoare : „De câte­va zile presa de toate nuanțele se ocupă de d. Take Ionescu, de intrarea sau neintrarea sa în cabinetul Carp. ■Este inutil de a urmări toate fanteziile, chiar de bună credință, care au fost răs­­pândite în timpul din urmă. Adevărul este că, chiar din prima zi,d. Take Ionescu a salutat cu o bucurie sinceră fu­ziunea celor două ramuri ale partidului con­servator și formațiunea unui minister Carp. Este adevărat că d-sa a refuzat ministe­rul de domenii, care i-a fost oferit atât de către fostul președinte de consiliu, în dimi­neața zilei în care s’a ținut ultimul con­siliu de miniștri, cât și de către d. Carp la Sinaia. Dar cu tot refuzul de a intra în noul ca­binet, d. Take Ionescu a declarat în mo­dul cel mai real și mai sincer că va da ministerului Carp tot concursul său. Evenimentele vor dovedi că d-sa va ști să’-și ție cuvântul“. Dacă crede însă Patriotul că, afară de această constatare a unui fapt, va pu­tea tîrî pe d. Take Ionescu, prin atacuri și insinuări des repetate, la un șir de explicații din care să se poată prin tot felul de întortocheri și comentarii pro­duce zizanii aparente și bucurie la ad­versarii noștri, se înșeală amar și Pa­triotul și inspiratorii lui. D. Take Io­nescu ’și-a croit franc și leal linia sa de purtare. Nimic nu-’l va scoate din aceas­tă linie, spre ciuda celor cari nu văd mai departe de­cât vârful nasului. O ultimă declarație avem de făcut Patriotului. Nu numai că d. Carp și d. Take Io­nescu nu s’au dat la ridicola ocupație de oferte și de refuzuri de portofolii ne­vacante, după constituirea cabinetului, dar acești două conservatori nu s’au întâlnit de­cât câte­va minunte de la constituirea cabinetului încoace și cu aceea ocazie nu au vorbit nici un cu­vânt de politică. Nădăjduim că în sfârșit presa cu nu­vele va preferi să se ocupe de șarpele de mare, de copilul cu trei capete, de invazia României de către Bulgari, de suprimarea art. 7 din Constituție și de toate ale-le-alte bazaconii, de cât de a­­ceste știri sensaționale, al cărora scop e să supere pe cine nu vrea să se su­pere. -----------------------***------------------------­ englez s'a opus la această eventualitate și a declarat că Anglia își retrage mai bine trupele care erau gata să debarce. Viena, 16 August Comandantul vasului Maria Theresia anunță din Ci-fu că trupele confederate sunt la 20 de mile de Peking. Roma. 16 August Agenția Ștefani a primit din Ta-Ku o de­peșă cu data de 15 August anunțând că ata­cul Pekingului se aștepta pe ziua aceea chiar. Washington. 16 August Li-Hung-Ciang a telegrafiat guvernului Sta­­telor­ Unite cerându-i să mijlocească pentru căpătarea unui armistițiu și pentru oprirea trupelor străine de a mai înainta spre Pe­king. Londra. 16 August Agenția Reuter află din Washington că mi­nisterul american a deliberat asupra cererei de mijlocire a lui Li-Hung-Ciang. Se asigură că Statele­ Unite ar fi dispuse să consimtă la armistițiu. New-York, la August Evening Journal publică o depeșă din Kobe zicând că Japonia ar consimți și ea la un armistițiu­ în scopul de a se libera miniștrii și ceilalți străini cari se află la Peking. Shanghai. 16 August Consulii au telegrafiat guvernelor lor că siguranța orașului ar fi în primejdie dacă tru­pele indiene s-ar retrage în Woosoung. L­ondra. 16 August Se asigură că ministerul Chinei la Londra ar fi primit o depeșă anunțând că în urma înțelegerea dintre consuli pentru debarcarea unui mic număr de trupe, primejdia unei răs­coale în sudul Chinei este înlăturată. Tim-Tsin, 16 August Aliații au ocupat Tahankiawan. Chinezii au­ avut 500 de oameni uciși. ------------------------------------------------------­ EVENIMENTELE DIN CHINA — Prin fir telegrafic — Londra, 16 August D. Brodrick a pronunțat la Witley un dis­curs în care a declarat că situațiunea din China este mai mulțumitoare de­cât acum câte­va zile. Crede că toată lumea va privi cu ochi buni numirea, ca comandant suprem al trupelor internaționale din Ci­ Li­a ilustrului mareșal german de Waldersee. Toate puterile și Anglia înaintea tuturor, — au consimțit la această numire. Au fost adesea potriviri de interese între Anglia și Germania. D. Brodrick speră că soldații diferitelor na­țiuni vor păși la victorie în bune sentimente de camaraderie și acțiunea comună va strânge și mai mult legăturile dintre Anglia și puterile cele mari. Speră, în fine, că influența ami­ralului Seymour și a consulului general al Angliei din Yang-Tse va isbuti să pue stavilă anarh­iei, care ar putea să aibă o înrîurire asupra viitorului Chinei și chiar să amenințe pacea lumei întregi. Londra. 16 August Daily Express află din Hong­ Kong, printr-o depeșă cu data de o zi, că trupele aliate au ajuns la 13 August în dreptul Pekingului. După o depeșă trimisă ziarului Daily Te­legraph din Washington, la 15 August, auto­­toritățile americane cred că aliații sunt deja la Peking. După o depeșă din Shanghai către Times, vice-Regele a cerut telegrafie la 10 August, guvernului englez, să retragă ordinul de de­barcare a trupelor englezești. De­și vice-Re­­gele­­ și-a retras în urmă cererea, totuși gu­vernul englez, pentru a înlătura o ocupațiune internațională, a dat ordin să se suspende de­barcarea până la noua disposițiune. Berlin. 16 August Agenția Wolff află din Tokio, cu data de 14 August, că Japonezii au ocupat, la 12 August, fără împotrivire, orașul Tung-Th­u la 10 mile de Peking. Shanghai. 15 August Consulii streini au declarat într’o întrunire ce au avut, că guvernele lor nu fac nici o împotrivire la debarcarea trupelor engleze, dar că atunci vor debarca și ele trupe, Consulul SAMBATA 5/18 AUGUST 19:0 UN NUMÉR 10 BANI INUNCIUM SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 3.50 * .........................II ... 5.­In Paris anunciurile se primesc la A­­genția Havas, 8 place de la bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei­­^70 ______ Telefon : 4î3, statul seü major și un carp­care număr de Buri neutri. Toate acestea provoacă oare­care nervo­­sitate la Mafeking. Ceva mai mult: s-a dat permisiunea de a părăsi orașul ori­cărei persoan­e care nu locuește stabil acolo. Toți cei aliați în a­­ceastă categorie trebue să se prezinte azi dimineață în fața autorităților. Doctorul Leyds anunță că deputați­­unea bură va sosi in curând la Peters­­burg. * # * Am primit azi depeșa următoare : Londra. 16 August Agenția Reuter află din Krürgersdorp că generalul de Wet continuă mersul la nord de Wentersdorp, pentru a se uni cu trupele generalului Delarey, care se află la Rus­­tenburg. Generalul Kitchener și cei­l’­alți generali englezi urmăresc pe de­get și ar­mata sa. - ----------------------------------------------------­răsboiul DIN AFRICA DE SUD Sunt tocmai un­spre­zece luni de când a isbucnit resboiul din Africa de Sud. Se spunea atunci că Statul liber O­­range era imposibil de apărat; se pre­vedea că rezistența Burilor va începe la nordul acestui Stat, în regiunea muntoasă din Heilbron, Kroonstad și Bethlehem, apoi în șirul de munți si­tuat și mai sus, dincolo de Vaal. De a­­bia acum, după zece luni, ne aflăm în această situație, cu toată luarea Preto­riei, unde mareșalul Roberts a decis ca trenurile să nu mai circule noaptea, până într’atât de frecvente au devenit atacurile. Deunăzi, linia de cale ferată a fost încă odată întreruptă la Vere­­eninging; aprovisionarea Pretoriei se face în mod neregulat ; chestiunea me­­rindelor devine o chestie serioasă. începe să se crează că generalul de Wet va putea să-și îndeplinească jonc­țiunea cu comandanții Delarey și Gro­­bler, cari operează la nord. Intre Pot­­chefstroom, Zeerust și Mafeking țara este de fapt în mâinile Burilor și e foarte greu să fie isgoniți. In momen­tul de față, Zeerast trebue să fie din nou ocupat de ei, iar la Mafeking En­glezii sunt îngrijațî. Cât despre coloana Carrington, ea este în situația omului care a călcat pe un viespar. Se con­centrează la Mafeking, de­oare­ce, zice corespondentul lui Times, «operațiile ei au întrunit contra ei un număr con­siderabil de Buri.» Lordul Roberts telegrafiază din Pre­toria cu data de 1 I August . Lordul Kitchener este la Gatsland, la sud de calea ferată din Krugersdorp, la Potchefstroom. Este în comunicație cu lor­dul Methuen, care se afla ori la Paarbosch­­spruit, la câte­va mile în­spre sud-vest de lordul Kitchener. Burii dau înapoi în fața trupelor lordu­lui Kitchener și ale lordului Methuen. Ani de dimineață au încercat să treacă peste calea ferată la stațiunea Wilderket, și au fost atacați de Smith Dorm­an. La 9 August, ariergarda lordului Met­huen a avut o încăerare cu Burii aproape de Buffels­hoek. A capturat ș­ase vagoane și două ambulanțe. De altă parte, sir Redwers Buller a ocupat orașul Ermelo la 12 August. Bu­rii îl părăsiseră de dimineață. Genera­lul Botha cu comandamentul său și cu artilerie a plecat în spre Carolina. Se anunță că președintele Krüger a plecat la Barberton, unde va stabili se­diul guvernului său. Barberton este pun­ctul terminal al unei mici ramificații a drumului de fer din Laurentio-Marques. Se telegrafiază din Mafeking, cu da­ta de 9 August . Se zvonește că Zeerust a fost evacuat și că s-ar fi zărit ori dimineață o trupă de Buri la 8 mile de Zeerust. De altă parte, lord Edward Cecil, fiul lordului Salisbury, care era comisar impe­rial la Zeerust, a sosit aseară aci cu tot REGULAMENTUL ASUPRA STREINILOR Circulara d-lui ministru de interne Odată cu promulgarea Regulamentului pen­tru libera petrecere a străinilor în țara, d. C. Olănescu, ministru de interne, a adresat tutu­ror d-lor prefect­ circulara următoare : Domnule Prefect. Una din căușele care au contribuit ca măsurile prescrise prin legea asupra străi­nilor din 1881 să nu-și dea resultatele asi­gurătoare la care eram în drept a ne aș­tepta, a fost, fără îndouială, lipsa unui re­gulament de aplicațiune, în care unele dis­­posițiuni să fie complectate, iar altele des­­voltate prin întocmirea unei proceduri les­nicioase și la îndemâna autorităților de poliție chemate a exercita controlul și pri­vegherea asupra străinilor ce vin și se sta­bilesc în țară la noi. Este adevărat, o încercare de a se re­glementa dispozițiile zisei legi s’a făcut încă la epoca promulgarel legei din 1881, dar, împrejurări mai mult sau mai puțin hotărîtoare au nevoit pe guvernul de atunci să-și suspende aplicațiunea chiar la puține zile după aparițiunea lui în foaia oficială. De atunci, sunt mai bine de 18 ani, cu toate silințele unora din predecesorii noștri de a învinge piedicile și a repune în vi­goare niște măsuri ce interest? așa de a­­proape ordinea și siguranța interioară a Statului nostru, regulamentul a continuat de a rămânea în suspensiune, ast­fel că astă­zi ne găsim descoperiți față de încer­cările räu­voitoare ale unora din străini goniți sau urmăriți în propria lor țară, de a transporta în interiorul și pe pământul țărei noastre, focarul de "agitațiuni anti­sociale și anarh­iste, care, dacă ar dăinui mai departe, nu ar întârzia să pericliteze buna reputațiune de Stat de ordine și de civilisațiune, ce cu atâtea sacrificii, Statul a știut să câștige. Ajutat de colegul nostru de afaceri stră­ine, și ținând seamă de justele întâmpinări ale unora din legațiunile noastre străine, care pricinuise la început suspendarea lu­­crării din 1881, am alcătuit un nou regu­lament, care căpătând încuviințarea consi­liului de miniștri și aprobarea M. S. Rege­lui m’am și grăbit a’l pune în aplicație cu un minut mai curând. Acest nou regulament, intitulat Regula­ment pentru bilete de liberă petrecere în România se află publicat în Monitorul Ofi­cial No. 98 cu data de 2 August 19130. După cum ați putut vedea din cuprinsul lui, scopul final pentru care s’a alcătuit este a se stabili reguli precise și norme după care agenții de poliție și administra­tivi au să exercite controlul față de po­pulația străină, care vine să-și ia reședința în țară pentru diferite interese și pentru un timp, mai mult sau mai puțin înde­lungat. Am nevoie—pentru ca aplicarea acestui regulament să se facă de la început cu toată rigoarea măsurilor într’ânsul edicta­­te, și pentru ca să se pro­cedeze cu toată priceperea și cu tot tactul, ce trebue să înconjoare lucrarea d-tră..—să vă pun în vedere unele instrucțiuni explicative tex­tului diverselor articole din regulamentul în cestiune. In articolul I al regulamentului se pres­crie îndatorirea, pentru ori­ce străin, călă­tor sau reședințe în România, de a lua un bilet de liberă petrecere în țară. In aceas­tă disposițiune, ați înțeles că este vorba de străinii de naționalitate. Nu intră în ca­tegoria de străini, este bine înțeles, acea categorie de populație, stabilită în țară de lungă dată, cari nu sunt supuși nici unei sudenții străine, și cari au fost tot­deauna considerați ca supuși români, au tras for­țul în țară, au făcut serviciul militar, s’au bucurat de drepturile civile, și ori de câte ori au călătorit afară din țară, au fost ga­rantați printr’un pasport, liberat de auto­ritățile locale române. Această populație se compune mai cu seamă de evreii autoh­­­toni, stabiliți prin orașe, iar prin târguri și comunele rurale, cu autorizațiunile le­gale, și pentru cari veți avea grije să pro­cedați la o catagrafie minuțioasă, pentru a se verifica situațiunea fie­căruia dintre dânșii cu această ocasiune, și a se lămuri cari dintre ei s’au strecurat de curând în țară și sunt supuși altor țări. Pe aceștia din urmă ’I veți îndrepta către Consulatele respective, dacă n’au încă actele valabile * * *

Next