Timpul, august 1900 (nr. 169-193)
1900-08-05 / nr. 173
ANUL AL DOUĂZECI ȘI DOILEA — No. 173 EDIȚIA A TREIA UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an.......................................30 lei » pe 6 luni ....... 18 lei » pe 3 luni........................................10 lei Pentru străinatate un an .... 5 ° la Paris» ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étra?ngers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon ; 47 & sa DOVEZILE «Suntem gata a proceda în contra comitetului macedonean, dacii ni se vor presinta dovezi de complicitatea lui. In cazul contrarii n’am avea nici un cuvânt de a interveni». Acesta a fost, în substanță, răspunsul cu care guvernul bulgar a onorat nota representantului nostru din Sofia. Prin acest răspuns, Bulgaria oficială a agravat dosarul, deja destul de voluminos, care există în sarcina ei ,și-a creeat o situație fără precedent : aceea a unui Stat care refuză încrederea convențională datorită unui Stat cu care se afla în bune relațiuni, care refuză a lua măsuri contra uneltirilor semnalate pe teritoriul său; care refuză a proceda la investigațiuni pentru descoperirea vinovaților și care se retranșează în dosul probabilităței descoperirilor și dovezilor căpătate pe teritoriul nostru. Cu alte cuvinte, dacă noi n’am fi reușit să căpătăm dovezi de vinovăția comitetului macedonean din Sofia, guvernul bulgar n’ar lua nici o măsură, chiar dacă dovezile ar abunda în Sofia, chiar dacă pentru descoperirea lor n’ar fi fost nevoe decât punerea în mișcare a aparatului polițienesc din capitala Bulgariei. In astfel de poziție s’a pus față de noi guvernul Principatului vecin. Nu discutăm deocamdată această poziție fără precedent în relațiile internaționale. Ea a contribuit fără îndouială la edificarea guvernului nostru asupra sentimentelor de care sunt însuflețite față de noi cercurile conducătoare din Sofia și a servit desigur ca normă la redactarea notei care a urmat și care a fost trimisă Duminecă guvernului bulgar. Cercetările urmate în București însă au fost încoronate de un succes deplin. Dovezile ce le avem fac absolut zadarnică retranșarea guvernului bulgar. «Cazul contrariu» s’a evaporat, evaporând și ultima speranță a cabinetului din Sofia «că nu va avea nici un motiv de a interveni». In posesia bulgarului Alexoff, domiciliat în București și arestat de parchet, s’au găsit scrisori iscălite de membri fruntași ai comitetului revoluționar precum : Covaceff, secretar al comitetului și redactor al Reformei, organul lui Sarafoff ; Capceff, personagiul însărcinat cu extorcarea banilor de la Românii din Sofia ; Drandarevsky, colonel comandant al garnisonei din Rusciuk, și o sumă de magistrați, funcționari superiori și persoane din înalta societate bulgară. In aceste scrisori este întreaga întocmire a planului uciderei lui Fitovski, a asasinatului lui Mihăileanu și mai sunt schițate proectele de asasinat a mai multor fruntași români, între cari un fost ministru !... Intr’una din acele scrisori, semnată de colonelul Drandarevsky, comandantul garnisonei din Rusciuk, se ordonă și asasinarea lui Trifanoff complice în asasinatul lui Fitovski ordin care se explică prin faptul că Trifanoff a făcut la instrucție destăinuiri asupra persoanelor care compun comite revoluționar din Sofia. Deoarece însă Trifanoff era închis la Văcărești, se indică ca mijloc de suprimare otrava. Instrucția urmează, și descoperă urmele unui plan întreg pentru executarea acestui proect, și mai descoperă și corpul delictului, cutia cu otravă ! Nu’Î așa că nu suntem de loc sgârciți în dovezi, și că guvernul bulgar și-a făcut iluzii sperând că nu vom isbuti să le descoperim ? Guvernul bulgar s’a plâns pe căi lăturalnice de asprimea primei note a guvernului nostru. Asprimea și-o poate explica prin faptul că din capul locului am avut destule elemente pentru formarea convingerei noastre. Guvernul bulgar însă nu poate contesta marea cumpătare și stăpânirea de sine a guvernului nostru, care a consimțit să dea dovezi, atunci când Bulgaria se pune în afară de normele diplomatice, când numai indiciile ar fi trebuit să fie de ajuns pentru ca guvernul princiar să ajute investigațiunile noastre. Să vedem acum în ce mod își înțelege datoriile Bulgaria oficială. A cerut dovezi,s’au dat dovezi. La rîndul nostru, cerem să ne dea dovada că asociațiunea de asasini și șantagiști din Sofia nu e tolerată nici încurajată de Bulgaria oficială. E singurul mijloc pentru reabilitarea Principatului vecin, și dovada trebue să se dea curând, fără tergiversări și subterfugii, cu energia și promptitudinea ce se cere unui Stat care pretinde a fi representant al ordinei. -----------------------------------------------------TELEGRAME Furtună București, 17 August Agenția Română ne comunică că din cauza furtunei care s’a deslănțuit la miezul nopei, n’a mai primit alte depeși afară de cele ce publicăm azi sub rubricele «Resboiul din Africa de Sud» și «Evenimentele din China.» Serviciul telegrafic este întrerupt. ----------------------------------------------------- O LĂMURIRE Este extraordinar chipul în care snele ziare înțeleg să producă senzație. Intr’o vreme Adevărul ținea coarda în această privință. ’L-a întrecut Patriotul. Două exemple vor fi de ajuns : Patriotul de azi mobilisează armata română și o trimite la frontarii, fără ca ministrul de răsboiu să știe nimic. Avem aci a face nu numai cu obicinuita pripire la nuvele false pentru a vinde gazeta, dar și cu un act de absolută inconștiență, căci a alarma publicul din țară și din străinătate astăzi, este cel mai reu serviciu care se poate aduce țărei. De la cele mari trecând la cele mici, vom da încă o pildă. Pe vreme de căldură un ziar de tiraj neavând ce să mai spue, născocește o remaniere ministerială pe socoteala d-lui Olănescu și a d-lui Take Ionescu, pentru care se vede că nu există în țară drept la liniște. Deși lucrul era ridicol, totuși La Roumanie de la 2 August, înaintea tuturor dă cea mai cuvenită desmințire unui svon așa de absurd. Patriotul însă, care vrea să vorbească chiar când n’are nimic de spus, se preface că nu cunoaște desmințirea și o ia rasna în mai multe articole, pe tema că d. Take Ionescu ar fi pus în circulație acest svon, probabil ca să se furlandisească că ar putea și el să fie ministru într-un guvern conservator. Tactica fiind prea grosolană, Patriotul de azi o mai agrementează. El ne povestește conversația care a avut loc înaintea formării cabinetului între d. Carp și d. Take Ionescu. Cum redactorul Patriotului nu a asistat la această conversație, cum nici d. Carp, nici d. Take Ionescu nu ’i-a povestit-o, nu putem să urmăm Patriotul pe această cale. Ni putem însă afirma un lucru, că vorba pe care i-o atribue d-lui Carp relativ la actrițele care îmbătrânesc și așteaptă să fie fluerate, a fost spusă de d. Carp absolut cu alt înțeles și în altă împrejurare. Asta ne și îndreptățește în credința noastră că redactorul Patriotului cel mult o fi ascultând pe la noi când vorbesc oamenii serioși și va fi surprinzând câte o vorbă pe care nu știe în urmă cum să o tălmăcească. Toată pretinsa destăinuire pe care o face Patriotul asupra conversației dintre d-nii Carp și Take Ionescu, destăinuire, care știm foarte bine de unde vine și pentru ce se publică, se face sub pretextul de a se dovedi că d. Carp nu a oferit d-lui Take Ionescu ministerul de interne. Lucrul acesta, pe care Patriotul îl dă ca o noutate, a fost spus în modul cel mai categoric de către d. Take Ionescu în ziarul La Roumanie de la 8 Iulie a. c. In rândurile următoare : „De câteva zile presa de toate nuanțele se ocupă de d. Take Ionescu, de intrarea sau neintrarea sa în cabinetul Carp. ■Este inutil de a urmări toate fanteziile, chiar de bună credință, care au fost răspândite în timpul din urmă. Adevărul este că, chiar din prima zi,d. Take Ionescu a salutat cu o bucurie sinceră fuziunea celor două ramuri ale partidului conservator și formațiunea unui minister Carp. Este adevărat că d-sa a refuzat ministerul de domenii, care i-a fost oferit atât de către fostul președinte de consiliu, în dimineața zilei în care s’a ținut ultimul consiliu de miniștri, cât și de către d. Carp la Sinaia. Dar cu tot refuzul de a intra în noul cabinet, d. Take Ionescu a declarat în modul cel mai real și mai sincer că va da ministerului Carp tot concursul său. Evenimentele vor dovedi că d-sa va ști să’-și ție cuvântul“. Dacă crede însă Patriotul că, afară de această constatare a unui fapt, va putea tîrî pe d. Take Ionescu, prin atacuri și insinuări des repetate, la un șir de explicații din care să se poată prin tot felul de întortocheri și comentarii produce zizanii aparente și bucurie la adversarii noștri, se înșeală amar și Patriotul și inspiratorii lui. D. Take Ionescu ’și-a croit franc și leal linia sa de purtare. Nimic nu-’l va scoate din această linie, spre ciuda celor cari nu văd mai departe decât vârful nasului. O ultimă declarație avem de făcut Patriotului. Nu numai că d. Carp și d. Take Ionescu nu s’au dat la ridicola ocupație de oferte și de refuzuri de portofolii nevacante, după constituirea cabinetului, dar acești două conservatori nu s’au întâlnit decât câteva minunte de la constituirea cabinetului încoace și cu aceea ocazie nu au vorbit nici un cuvânt de politică. Nădăjduim că în sfârșit presa cu nuvele va preferi să se ocupe de șarpele de mare, de copilul cu trei capete, de invazia României de către Bulgari, de suprimarea art. 7 din Constituție și de toate ale-le-alte bazaconii, de cât de aceste știri sensaționale, al cărora scop e să supere pe cine nu vrea să se supere. -----------------------***------------------------ englez s'a opus la această eventualitate și a declarat că Anglia își retrage mai bine trupele care erau gata să debarce. Viena, 16 August Comandantul vasului Maria Theresia anunță din Ci-fu că trupele confederate sunt la 20 de mile de Peking. Roma. 16 August Agenția Ștefani a primit din Ta-Ku o depeșă cu data de 15 August anunțând că atacul Pekingului se aștepta pe ziua aceea chiar. Washington. 16 August Li-Hung-Ciang a telegrafiat guvernului Statelor Unite cerându-i să mijlocească pentru căpătarea unui armistițiu și pentru oprirea trupelor străine de a mai înainta spre Peking. Londra. 16 August Agenția Reuter află din Washington că ministerul american a deliberat asupra cererei de mijlocire a lui Li-Hung-Ciang. Se asigură că Statele Unite ar fi dispuse să consimtă la armistițiu. New-York, la August Evening Journal publică o depeșă din Kobe zicând că Japonia ar consimți și ea la un armistițiu în scopul de a se libera miniștrii și ceilalți străini cari se află la Peking. Shanghai. 16 August Consulii au telegrafiat guvernelor lor că siguranța orașului ar fi în primejdie dacă trupele indiene s-ar retrage în Woosoung. Londra. 16 August Se asigură că ministerul Chinei la Londra ar fi primit o depeșă anunțând că în urma înțelegerea dintre consuli pentru debarcarea unui mic număr de trupe, primejdia unei răscoale în sudul Chinei este înlăturată. Tim-Tsin, 16 August Aliații au ocupat Tahankiawan. Chinezii au avut 500 de oameni uciși. ------------------------------------------------------ EVENIMENTELE DIN CHINA — Prin fir telegrafic — Londra, 16 August D. Brodrick a pronunțat la Witley un discurs în care a declarat că situațiunea din China este mai mulțumitoare decât acum câteva zile. Crede că toată lumea va privi cu ochi buni numirea, ca comandant suprem al trupelor internaționale din Ci Lia ilustrului mareșal german de Waldersee. Toate puterile și Anglia înaintea tuturor, — au consimțit la această numire. Au fost adesea potriviri de interese între Anglia și Germania. D. Brodrick speră că soldații diferitelor națiuni vor păși la victorie în bune sentimente de camaraderie și acțiunea comună va strânge și mai mult legăturile dintre Anglia și puterile cele mari. Speră, în fine, că influența amiralului Seymour și a consulului general al Angliei din Yang-Tse va isbuti să pue stavilă anarhiei, care ar putea să aibă o înrîurire asupra viitorului Chinei și chiar să amenințe pacea lumei întregi. Londra. 16 August Daily Express află din Hong Kong, printr-o depeșă cu data de o zi, că trupele aliate au ajuns la 13 August în dreptul Pekingului. După o depeșă trimisă ziarului Daily Telegraph din Washington, la 15 August, autotoritățile americane cred că aliații sunt deja la Peking. După o depeșă din Shanghai către Times, vice-Regele a cerut telegrafie la 10 August, guvernului englez, să retragă ordinul de debarcare a trupelor englezești. Deși vice-Regele și-a retras în urmă cererea, totuși guvernul englez, pentru a înlătura o ocupațiune internațională, a dat ordin să se suspende debarcarea până la noua disposițiune. Berlin. 16 August Agenția Wolff află din Tokio, cu data de 14 August, că Japonezii au ocupat, la 12 August, fără împotrivire, orașul Tung-Thu la 10 mile de Peking. Shanghai. 15 August Consulii streini au declarat într’o întrunire ce au avut, că guvernele lor nu fac nici o împotrivire la debarcarea trupelor engleze, dar că atunci vor debarca și ele trupe, Consulul SAMBATA 5/18 AUGUST 19:0 UN NUMÉR 10 BANI INUNCIUM SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 3.50 * .........................II ... 5.In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei^70 ______ Telefon : 4î3, statul seü major și un carpcare număr de Buri neutri. Toate acestea provoacă oarecare nervositate la Mafeking. Ceva mai mult: s-a dat permisiunea de a părăsi orașul oricărei persoane care nu locuește stabil acolo. Toți cei aliați în această categorie trebue să se prezinte azi dimineață în fața autorităților. Doctorul Leyds anunță că deputațiunea bură va sosi in curând la Petersburg. * # * Am primit azi depeșa următoare : Londra. 16 August Agenția Reuter află din Krürgersdorp că generalul de Wet continuă mersul la nord de Wentersdorp, pentru a se uni cu trupele generalului Delarey, care se află la Rustenburg. Generalul Kitchener și ceil’alți generali englezi urmăresc pe deget și armata sa. - ----------------------------------------------------răsboiul DIN AFRICA DE SUD Sunt tocmai unsprezece luni de când a isbucnit resboiul din Africa de Sud. Se spunea atunci că Statul liber Orange era imposibil de apărat; se prevedea că rezistența Burilor va începe la nordul acestui Stat, în regiunea muntoasă din Heilbron, Kroonstad și Bethlehem, apoi în șirul de munți situat și mai sus, dincolo de Vaal. De abia acum, după zece luni, ne aflăm în această situație, cu toată luarea Pretoriei, unde mareșalul Roberts a decis ca trenurile să nu mai circule noaptea, până într’atât de frecvente au devenit atacurile. Deunăzi, linia de cale ferată a fost încă odată întreruptă la Vereeninging; aprovisionarea Pretoriei se face în mod neregulat ; chestiunea merindelor devine o chestie serioasă. începe să se crează că generalul de Wet va putea să-și îndeplinească joncțiunea cu comandanții Delarey și Grobler, cari operează la nord. Intre Potchefstroom, Zeerust și Mafeking țara este de fapt în mâinile Burilor și e foarte greu să fie isgoniți. In momentul de față, Zeerast trebue să fie din nou ocupat de ei, iar la Mafeking Englezii sunt îngrijațî. Cât despre coloana Carrington, ea este în situația omului care a călcat pe un viespar. Se concentrează la Mafeking, deoarece, zice corespondentul lui Times, «operațiile ei au întrunit contra ei un număr considerabil de Buri.» Lordul Roberts telegrafiază din Pretoria cu data de 1 I August . Lordul Kitchener este la Gatsland, la sud de calea ferată din Krugersdorp, la Potchefstroom. Este în comunicație cu lordul Methuen, care se afla ori la Paarboschspruit, la câteva mile înspre sud-vest de lordul Kitchener. Burii dau înapoi în fața trupelor lordului Kitchener și ale lordului Methuen. Ani de dimineață au încercat să treacă peste calea ferată la stațiunea Wilderket, și au fost atacați de Smith Dorman. La 9 August, ariergarda lordului Methuen a avut o încăerare cu Burii aproape de Buffelshoek. A capturat șase vagoane și două ambulanțe. De altă parte, sir Redwers Buller a ocupat orașul Ermelo la 12 August. Burii îl părăsiseră de dimineață. Generalul Botha cu comandamentul său și cu artilerie a plecat în spre Carolina. Se anunță că președintele Krüger a plecat la Barberton, unde va stabili sediul guvernului său. Barberton este punctul terminal al unei mici ramificații a drumului de fer din Laurentio-Marques. Se telegrafiază din Mafeking, cu data de 9 August . Se zvonește că Zeerust a fost evacuat și că s-ar fi zărit ori dimineață o trupă de Buri la 8 mile de Zeerust. De altă parte, lord Edward Cecil, fiul lordului Salisbury, care era comisar imperial la Zeerust, a sosit aseară aci cu tot REGULAMENTUL ASUPRA STREINILOR Circulara d-lui ministru de interne Odată cu promulgarea Regulamentului pentru libera petrecere a străinilor în țara, d. C. Olănescu, ministru de interne, a adresat tuturor d-lor prefect circulara următoare : Domnule Prefect. Una din căușele care au contribuit ca măsurile prescrise prin legea asupra străinilor din 1881 să nu-și dea resultatele asigurătoare la care eram în drept a ne aștepta, a fost, fără îndouială, lipsa unui regulament de aplicațiune, în care unele disposițiuni să fie complectate, iar altele desvoltate prin întocmirea unei proceduri lesnicioase și la îndemâna autorităților de poliție chemate a exercita controlul și privegherea asupra străinilor ce vin și se stabilesc în țară la noi. Este adevărat, o încercare de a se reglementa dispozițiile zisei legi s’a făcut încă la epoca promulgarel legei din 1881, dar, împrejurări mai mult sau mai puțin hotărîtoare au nevoit pe guvernul de atunci să-și suspende aplicațiunea chiar la puține zile după aparițiunea lui în foaia oficială. De atunci, sunt mai bine de 18 ani, cu toate silințele unora din predecesorii noștri de a învinge piedicile și a repune în vigoare niște măsuri ce interest? așa de aproape ordinea și siguranța interioară a Statului nostru, regulamentul a continuat de a rămânea în suspensiune, astfel că astăzi ne găsim descoperiți față de încercările räuvoitoare ale unora din străini goniți sau urmăriți în propria lor țară, de a transporta în interiorul și pe pământul țărei noastre, focarul de "agitațiuni antisociale și anarhiste, care, dacă ar dăinui mai departe, nu ar întârzia să pericliteze buna reputațiune de Stat de ordine și de civilisațiune, ce cu atâtea sacrificii, Statul a știut să câștige. Ajutat de colegul nostru de afaceri străine, și ținând seamă de justele întâmpinări ale unora din legațiunile noastre străine, care pricinuise la început suspendarea lucrării din 1881, am alcătuit un nou regulament, care căpătând încuviințarea consiliului de miniștri și aprobarea M. S. Regelui m’am și grăbit a’l pune în aplicație cu un minut mai curând. Acest nou regulament, intitulat Regulament pentru bilete de liberă petrecere în România se află publicat în Monitorul Oficial No. 98 cu data de 2 August 19130. După cum ați putut vedea din cuprinsul lui, scopul final pentru care s’a alcătuit este a se stabili reguli precise și norme după care agenții de poliție și administrativi au să exercite controlul față de populația străină, care vine să-și ia reședința în țară pentru diferite interese și pentru un timp, mai mult sau mai puțin îndelungat. Am nevoie—pentru ca aplicarea acestui regulament să se facă de la început cu toată rigoarea măsurilor într’ânsul edictate, și pentru ca să se procedeze cu toată priceperea și cu tot tactul, ce trebue să înconjoare lucrarea d-tră..—să vă pun în vedere unele instrucțiuni explicative textului diverselor articole din regulamentul în cestiune. In articolul I al regulamentului se prescrie îndatorirea, pentru orice străin, călător sau reședințe în România, de a lua un bilet de liberă petrecere în țară. In această disposițiune, ați înțeles că este vorba de străinii de naționalitate. Nu intră în categoria de străini, este bine înțeles, acea categorie de populație, stabilită în țară de lungă dată, cari nu sunt supuși nici unei sudenții străine, și cari au fost totdeauna considerați ca supuși români, au tras forțul în țară, au făcut serviciul militar, s’au bucurat de drepturile civile, și ori de câte ori au călătorit afară din țară, au fost garantați printr’un pasport, liberat de autoritățile locale române. Această populație se compune mai cu seamă de evreii autohtoni, stabiliți prin orașe, iar prin târguri și comunele rurale, cu autorizațiunile legale, și pentru cari veți avea grije să procedați la o catagrafie minuțioasă, pentru a se verifica situațiunea fiecăruia dintre dânșii cu această ocasiune, și a se lămuri cari dintre ei s’au strecurat de curând în țară și sunt supuși altor țări. Pe aceștia din urmă ’I veți îndrepta către Consulatele respective, dacă n’au încă actele valabile * * *