Timpul, octombrie 1900 (nr. 218-241)
1900-10-14 / nr. 229
ANUL AL DOUĂZECI ȘI DOUILEA — No. 229 EDIȚIA A TREIA UN NUMIER 10 BANI abonamentele In țară pe un an...................................3 l ei pe 6 luni...................................18 lei » pe 3 luni...................................1o lei Pentru străinătate un an .... 5 ° 1 ° 1a Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon : 47 i RECRUDESCENȚĂ Mulți s’au mirat de atitudinea relativ moderată pe care au adoptat-o liberalii în Senat și Cameră față cu guvernul actual. Noi de la început n’am dat nici o credință acestei atitudini, care nu se potrivea cu apucăturile obicinuite ale partidului. Cele ce s’au petrecut în primele zile după deschiderea Corpurilor legiuitoare ne-au dat dreptate pe deplin. Atunci am constatat duplicitatea direcțiunea partidului și am explicat-o prin faptul că, înlăuntrul partidului liberal, există două curente de care șeful trebuia să fie seamă : curentul nerăbdătorilor și acela al moderaților. Se vede că primul din aceste curente a predomnit ; și era firesc să predomnească, căci moravurile politice ale unui partid nu se pot modifica într’o clipă, mai ales când în capul lui nu se află un om cu autoritate necontestată, precum era bunăoară Ion C. Brătianu. D. Dim. Sturdza este în aparență șeful partidului, dar în realitate el urmează vorba lui Guizot care zicea : «Je suis leur chef, done je les suis !» A voit d. Sturdza un moment să facă pe bărbatul de Stat Vanglaise și să inaugureze un sistem de oposițiune mai rațională, care să scutească partidul liberal de contradicțiuni flagrante în ziua când va veni la putere, dar n’a putut; atunci ’î-a fost teamă să nu ’și piarză înrîurirea și a căutat un pretext pentru a reintra în făgașul cel vechi, al opozițiunei cu orice preț. Pretextul a fost lesne de găsit: Lăsând la o parte cestiunea birurilor noul, în care luase oarecare angajeamente, șeful liberalilor s’a apucat de cestiunea terenurilor petrolifere, de vinderea pădurilor Statului și mai ales de cestiunea Băncii Naționale. N’am avea nimic de zis în fața acestei recrudescențe subite a activităței oposiționale din partea partidului liberal; ea intră în apucăturile sale și ne-am așteptat la densa. Este însă un punct pe care suntem datori să-l relevăm în procedimintele de care se servăd. Dim. Sturdza, înainte de a convoca pe partizanii săi la clubul liberal ad audiendum verbum, d. Sturdza a avut grija de a obține o audiență la M. S. Regele și de a răspândi prin agenții sei Zvonul că atitudinea sa față cu procetele financiare ale guvernului este împărtășită, dacă nu insuflată, de sus. Protestăm în contra acestei procedări necorecte care voiește să implice Coroana în luptele noastre politice , nu doar că opinia publică nu este pe deplin edificată în privința perfectei corectitudini constituționale a Suveranului nostru; treizeci și patru de ani de domnie, în care Regele Carol a dat atâtea dovezi de înțelepciune, au pus un zăvor puternic acestor apucături de a specula influența regală în favoarea cutărui sau cutărui partid. Este însă necesar de a demasca niște manopere care mai găsesc crezare la unii găgăuți, mai ales când ele pornesc de la direcțiunea unui partid de guvernământ. Dar d. Sturdza a simțit pe semne nevoia de a-și ascunde slăbiciunea față cu partizanii săr gata a se răsvrăti și aceasta explică reluarea vechilor sale apucături, cu audiențele la Palat înaintea oricărei campanii politice. Adevărata causă însă a recrudescenței subite în activitatea opozițională a șefului liberalilor, recrudescență care s’a manifestat prin discursul violent ce l-a rostit la întrunirea de ori la clubul liberal, este cu totul alta. Se știe că, cu prilejul desbaterei legilor financiare prezintate de guvern în sesiunea extraordinară a Parlamentului, d. președinte al consiliului și ministru de finanțe a atins cestiunea Băncii Naționale ; declarațiunile sale categorice au fost coroborate de d. ministru al cultelor și instrucțiunei publice în Senat. Aci e buba dureroasă pentru Oculta liberală. Guvernul a manifestat intențiunea de a aduce pe cei de la Banca Națională pe o cale mai potrivită cu îndatoririle ei ca Bancă de Stat. Înde iine! Toate celel alte motive pe care d. Sturdza își întemeiază campania crâncenă în contra guvernului, sunt pretexte pentru a ascunde pe cel adevărat: cestiunea Băncei. Aci îi doare pe liberali. Ei simt că una din cetățuiele lor este în pericol de a nu mai fi o instituțiune de credit cu culoare politică. Guvernul voește să se atingă de sacrosanctul cașcaval liberal al Ocultei de la Banca Națională. Iată secretul iubitei întărîtări a d-lui Dim. Sturdza. Ii vine greu Băncei de a resista singură, căci guvernul represintă față cu densa interesul general ; era clar absolut necesar ca resistența să fie învăluită în mantaua politică a unei campanii în contra altor proecte financiare, asupra cărora opinia publică poate mai lesne fi indusă în eroare. Planul este preastraveziu pentru ca să nu fie dejucat cu ușurință. ---------------------- • **w/m---------------------TELEGRAME Politica d-lui de Bülow Berlin, 25 Octombre D. de Bülow a declarat, în ultima ședință a consiliului federal, că toate sforțările sale vor tinde pentru menținerea bunei înțelegeri între guvernele Statelor federale. El va răspunde astfel dorinței Imperatului, care este convins că tăria Imperiului este întemeiată pe cooperarea unanimă a tuturor acestor State. Representanții tuturor Statelor federale au exprimat încrederea lor în contele de Bülow. Misiunea Foureau-Lamy Bordeaux, 25 Octombre Vaporul Orașul Pernambuco, aducând din Congo misiunea Fourneau-Lamy, va sosi astă seară. Din cauza întârzierii, primirea oficială nu va putea avea loc azi. Vaporul era așteptat de Luni. Bordeaux, 25 Octombre Misiunea Foureau-Lamy a sosit. O mare mulțime, care staționa pe cheia, a primit sosirea vaporului prin manifestațiuni entuziaste. O distincțiune Berlin, 25 Octombre împăratul a numit pe consilierul de comerț Krupp, consilier intim cu titlul de Excelența. ---------------------------------------------------— Taxa pe spălătorese Câte odată e bine să stai și la mahala. Sunt inconveniente, dar sunt și avantaje. Astfel, eu acuma, dacă așî fi locuit la hotel Metropol, desigur că n’ași fi aflat ce lucrează agenții clubului colectivist prin mahalale. Eri la prânz, pe când înghițeam în sec așteptând supa, scumpa mea jumătate, după ce-mi povesti câteva fapte diverse din partea locului, fapte pe care iscusiții noștri reporteri le vor afla tocmai poimâne ca ceva senzațional, îmi spuse deodată : — Apropos, dragă, e adevărat că au să pue taxe pe spălătorese ? — Cum, pe spălătorese ? — Uite, bine. Care spală rufe să plătească taxă. Și nu numai pe spălătorese... croitoresele, modistele... ba și pe ferestre s’aude că vor pune taxe... — Dar cine ți le-a spus astea ? — Cine să mi se spue ? Spălătoreasă ! Zice că pe la ea este zarvă mare. Umblă lumea forfată, speriată că are să le pue taxe pe copil, pe porci, pe găini, pe ferestre, pe coșuri... •— Dar cine are să le pue taxele ? — Ei, asta’l, cine. Tu trebue să știi mai bine, că d’aia ești și tu gazetar, ce naiba... Am explicat scumpei mele jumătăți că taxele le pune guvernul, dar că, deocamdată cel puțin, acest guvern nu s’a gândit să facă apel la concursul spălătoreselor. Nevasta mea s’a grăbit să transmită desmințirea mea categorică spălătoreseă care se afla în curte, și aceasta, drept mulțumire, răspunse : - Păi de, conițo, o fi... mai știi? Plecai gânditor la redacție. Ajuns aci, dau peste Secolul XX, energicul port-parol al d-lui Ghimpu- Găsesc în el un articol intitulat „D. Carp nemuritor». Intrigat, și crezând că e vorba de d. Anton Carp care a devenit nemuritor după energicul său discurs din Senat, citesc. Desiluzie. E vorba de d. P. P. Carp, care vrea să ajungă nemuritor prin lichidarea Regatului. Și zice Secolul XX . Se vor grăbi, vor vinde tot.... îmi veni în minte refrenul neuitatului Ionescu . Eu însă tac, eu sufăr tot Căci sunt un mare patriot ! Dar Secolul XX nu tace, el combate cu cea din urmă energie. Citez : Se vor grăbi, vor vinde tot, vor chema pe evreii capitaliști din toate unghiurile lumei și le vor desface tot avutul nostru public. Și d. Carp va ajunge nemuritor! Frumoase și patriotice proiecte !... Un singur lucru îi cam încurcă pe acești domni, atât de grăbiți a lichida averea țarei : este acțiunea energică a noastră, a partidului național-liberal, care întotdeauna a veghiat la bunul mers al țărei, și care nu va consimți nici o dată ca niște nepatrioți și niște descreerați să-șî bată joc de patrimoniul sacru pe care, cu atâta muncă și cu atâtea sacrificii, ni l-a încredințat spre păstrare părinții noștri. Vroește d. Carp și cu „compliciile d-sale luptă?—Luptă și încă luptă din cele mai violente va avea! Cine seamănă vânt, culege furtună! Articolul e iscălit de un domn Sei. Probabil un Șei... boleth oarecare. Dar nu-’I fac onoarea să mă ocup de el. A!... d-le Carp Pf P., vid luptă? Ei bine, luptă vei avea. Vrei să lichidezi Regatul ? Ei bine, vei avea mai intern să dai luptă la piept cu spălătoresele Regatului care, dacă e vorbă sa o adecă, știu să-’șî apere patrimoniul ce cu atâta muncă și sacrificii le-a fost încredințat ! Să te vedem d-le Carp, cum vei ști să te aperi contra trecușului ce ți-l vor administra aliatele d-lui Ghimpa, și să te vedem, nemuritorule, cum ai să eși la văpsea...! Haidi Sei... boleth, cu Dumnezeu și cu spălătoresele înainte! -----------------------MCJIM---------------------- SAMBATA 14/27 OCTOMBRE 1900 UN NUMfIR 10 BANI anunciurTIT INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 3.50 * • • • • * II • ^V'*'*’** In Pari« anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 pace de la reourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei -70 Telefon : 43 S.. VÂi*C»TML , IAR CRIME BULGĂREȘTI — Corespondență originală a Timpului — Bitolia, 8 Octombre Bandiții bulgari, afiliați ai comitetului din Sofia, nu încetează câtuși de puțin cu crimele pe teritoriul țărei noastre. Evenimentele din urmă au fost departe de a-1 cuminți. Nici desaprobarea unanimă, nici revolta și indignarea întregei lumi civilizate în contra operei lor anarhice, n’au contribuit de loc a-I astâmpăra întrucâtva potoli în el acea sete sanguinară. Această sete, această criminalitate evident că e înăscută în dânșii și ca atare e fără leac. El ștm una și bună : să omoare și să teroriseze. Și așa fac. Ar fi peste puterile unui om ca să poată urmări de aproape toată sinistra lor activitate, toate fărădelegile săvârșite în Turcia în numele liberărel Macedoniei. Se poate însă, afirma, fără teamă de desmințire, că nu e săptămână în care să nu cază câte o victimă, în care să nu se verse sângele vreunul nenorocit, care făcea umbră comitetelor. Numai pe o întindere mai mică, numai în districtul Bitolia mai că nu trece o săptămână fără să nu primim vestea că s’a făptuit vr’un omor ori vr’un atentat. Neîndoios că cei vinovați, cei cari au răpit vieți omenești, sunt prinși și astăzi înfundă pușcăriile. Insă ar trebui niște închisori mari, vaste, în care să fie închiși toți membrii tuturor comitetelor, toți partizanii lor, toți cei cari au avut relațiuni cu comitetele și s’au molipsit de ideile lor de jaf și distrugere. Numai așa am putea fi siguri că se va pune capăt atâtor crime, atâtor nelegiuiri, în fața cărora lumea rămâne înmărmurită de groază. Astfel orice om, al cărui creer nu e făcut după calapodul celor din comitet, este expus în tot momentul să fie despuiat de avutul säu, ori să primească un glonte sau o lovitură de topor. Și acum să trecem la fapte. După cele două asasinate, al negustorului din Cociani și al preotului Stavro din Bitolia și despre cari am relatat la timp, urmează un triplu asasinat. Trei pacinici negustori de vite sunt atacați pe neașteptate pe drumul care duce de la Perle pe la Veles, prădați de tot ce aveau și după aceea omorîți în chipul cel mai revoltător. De la comiterea acestor ciume, care au alarmat toată lumea cinstită, au trecut trei săptămâni. Nu vi le-am comunicat imediat după săvârșirea lor, pentru că aveam presimțirea că, n’o să mai treacă mult și trebue să înregistrăm și alte asasinate. Presimțirile mele s’au realizat pe deplin. In săptămâna trecută un popă—se vede că rasa și potcapul sunt obstacole serioase liberărei Macedoniei—e omorît ziua nameaza mare. Acest popă era din satul Pesocinița, așezat aproape de orașul Florina, stație a liniei ferate Monastir-Salonic. In satul Pesoclnița populația e toată bulgărească. Cu toate acestea majoritatea locuitorilor nu ținea cu ideea bulgărească. La acest fapt au contribuit fărădelegile comitetelor. Aveau, deci, acești locuitori o școală grecească și o biserică, la care slujea un preot, pus sub ascultarea Patriarhului din Constantinopole. Iată marele păcat al papei și pe care el trebuia să-l expieze cu sângele său. Era om cu dare de mână, inteligent și cu multă trecere printre ai săi. Din cauza lui ideea bulgărească nu prea putea prinde rădăcini în Pisocinița. Era, deci, o piedică pentru desfășurarea acțiunei Comitetului și iată cum a fost înlăturată această piedică . In una din zilele săptămănei trecute preotul se ducea călare la Florina pentru treburile sale. Cam pe la jumătatea drumului, de o dată este oprit de o bandă de oameni înarmați, cari Îl strigă, stai, trădătorule ! Un moment după aceasta 8 gloanțe îl intrară în cap și nenorocitul rămase mort pe loc. Un vrăjmaș a fost înlăturat, iar o familie de nouă suflete a fost lipsită de unicul ei sprijinitor. Imediat după săvârșirea omorului bandiții au dispărut. S’au trimis însă, în urmărirea lor, câteva companii de soldați și se speră ca în curând acești tâlhari de drumul mare să fie puși acolo, de unde n’ar trebui să iasă nici o dată. In legătură cu această crimă și cu alte precedente, arestările printre Bulgari continuă. Numărul celor închiși ca acuzați că ar fi comis crime, ori ca complici, ori ca conspiratori în contra Statului, sporește pe zi ce merge. In deosebi în zilele din urmă arestările iau proporții mari. Așa după omorul preotului din Pesooinița, au început cercetări serioase, atât în acest sat, cât și în Florina. Toate aceste cercetări, precum și numeroasele percheziții făcute, n’au rămas infructoase. S’au descoperit existența unui comitet revoluționar la Florina și s’a aflat că omorîtorii preotului au huc Acd numai după ordinele primite de la acest Comitet. Bineînțeles că membrii comitetului au fost cu toții arestați. In număr de 14, o bună parte din el sunt profesori locali, institutori de prin sate și câțiva derbedei. Este de prisos să adaug că școalele bulgărești din Florina s’au resimțit adânc de această descoperire și că numărul elevilor a scăzut. La Bitolia din nou arestări. Antreprenorul Otelului Salonic, Hagi, care fusese liberat pe cauțiune pentru câteva zile, a fost din nou arestat. De asemenea un oarecare Luca, care se dedea de Inspector școlar, pe când în realitate nu era decât un agitator al Comitetului. Tot din Bitolia au mai fost arestați și alți Bulgari, negustori și meseriași, însă cari erau în strânse relațiuni cu cel din comitet. In închisoarea din Bitolia a mai fost adus alastă ori directorul școalei bulgărești din Crușova, acuzat pentru aceleași lucruri. La Cârciova s’au făcut noul descoperiri. Urmarea a fost că și acolo pușcăriile au primit între zidurile lor mulți Bulgari. Intre aceștia e și un diacon. Se anunță arestări și prin alte orașe din Turcia. Neavând însă știri positive, îmi reserv dreptul de a comunica despre ele mai târziu. Oricum, un lucru e în afară de discuție. Turcia nu mai păstrează atitudinea tolerantă de până acuma. Ea e ferm hotărîtă să-și curețe teritoriul de elemente, care sunt un pericol permanent pentru liniștea și buna ordine. Autoritățile turcești procedează cu o energie care le face onoare. Bulgarii din Comitete sunt cu totul disperați. Se obicșnuiseră cu impunitatea și acum se pare rea, constatând că lucrurile au luat o întorsătură așa de neplăcută pentru el. Coresp. Acceptarea de către Statele Unite”a propunerea de evacuare a îngrijat cabinetul din Berlin; grija aceasta s’a mărit când a aflat că propuneri foarte stăruitoare s’au făcut Japoniei de către Rusia, pe când lordul Salisbury făcea să fie așteptate vederile lui asupra propunerilor ruse. Guvernul german a început a se teme că va rămâne isolat în China, mai ales că de la afacerea Bundesrattului încoace lordul Salisbury nu prea se arăta prietenos față de Germania. hotărîrea lordului Salisbury de a respinge propunerea rusă, hotărîre întârziată înadins pentru ca Germania să simtă extrema greutate a poziției sale, a împrăștiat oarecum temerile împăratului; era însă lămurit că Germania tot isolată rămânea. Acum câteva săptămâni, se svonise în cercurile diplomatice că Franța se pregătea să facă propuneri lordului Salisbury pentru un aranjament privitor la integritatea proviincilor chineze din centru și din sud. Aranjamentul acesta trebuia să fie de aceeași natură ca și cel existent între cele două puteri asupra văii Menam. Se știa că aranjamentul nu va fi răst primit de guvernul englez, al căruia mod de a vedea era clar exprimat de un scriitor cunoscut întro revistă. Aranjamentul acesta ar fi avut ca resultat să isoleze pe Germania într-un mod permanent în Extremul Orient. In asemenea împrejurări fură începute negocierile cari au isbutit la schimbul de note între lordul Salisbury și ambasadorul Germaniei din Londra. Unele ziare americane dau o mult mai mare Însemnătate acordului anglo-german. Ziarul Sun din New York publică o depeșă din Londra afirmând că o alianță complectă între cele două națiuni există de la semnarea acordului din anul trecut, asupra afacerilor din Samoa și din Africa apuseană. Pe atunci, lordul Salisbury a cedat dorinței bine cunoscute pe care Germania o are de treizeci de ani, de a avea o alianță cu Anglia. Lordul Salisbury vroia să-șî apere astfel țara de primejdia unei intervenții europene in cursul resboiului sud-african. Alianța nu e numai defensivă, și dovadă este tocmai textul acordului. Sunt motive spre a crede că guvernele francez și rus nu ignorau existența tractatului de alianță. Insă acesta e cu mult mai complect și mai general de cum se presupune la Paris și la Petersburg. Sun declară că această mare alianță, care este evenimentul politic cel mai important de treizeci de ani Încoace, are ca țintă menținerea păcei. la Întârzie cu câteva luni și poate chiar cu câțiva ani resboiul general, a cărui iminență crește în fiecare zi. Se desminte oficial că America ar fi aderat la această alianță. _________,-------------------------________ EVENIMENTELE DIN CHINA Agenția Havas a comunicat ziarelor din Paris că numai dintr’o simplă eroare de transmisiune n’a figurat numele Rusiei printre Puterile cărora li s’a comunicat textul acordului anglo-german. Rectificarea aceasta pare a fi liniștit presa franceză. Fără această omisiune, zice Le Temps, nota anglo germană este mai puțin neliniștitoare. Ea leagă pe Anglia cu Germania într’o politică comună de desinteresare teritorială, și face să dispară pretinsa sferă de influență engleză din Yang-Tse. Aceasta o recunosc de altminteri și ziarele engleze. Asupra genese acordului, Daily Graphic scrie următoarele: Cititorii își aduc aminte că în momentul crizei chineze împăratul Germaniei a anunțat că consideră interesele germane din China identice cu ale Rusiei. Totuși, guvernul rus nu împărtășea această părere, iar când s-a propus evacuarea Pekingului s’a lămurit că avansurile Germaniei n’au sădit ecou la Petersburg. « • « Iată depășile de azi, Peking, 25 Octombre Consulul Francic la Ce Fu telegrafiază că guvernatorul din Shantung a primit o telegramă care îl anunță oficial moartea marelui secretar de Stat Kangyi. Guvernul german a aderat la propunerea Japoniei având de scop să se însărcineze represintanții puterilor cu negocierea asupra afacerilor pendinte chineze. Parti, 25 Octombre Se comunică din Peking ziarului Le Temps, cu data de 23 Octombre, că Yungfu a plecat la Singanfu, însecinat să ceară împăratului execuția șefilor Boxerilor. Tien-Tsin. 24 Octombre O expediție de 1000 de oameni compusă din Ruși, Francezi și Germani a plecat ori să apere linia ferată .Tien-Tsin-Peking, amenințată de Boxeri, care se află un mare număr între Singanfu și Paotingfu. Shanghai. 25 Octombre . Mareșalul de Waldersee a trimis o expediție mixtă la mormintele împăraților Ming, la Tingtao, lângă Kuneo, districtul Kiao-Cian. O luptă a avut loc, la 23 Octombre, între trupele germane și rebeli. Germanii au luat două sate întărite, care au fost apărate cu înverșunare de Chinezi, al căror număr era mare. Germanii n’au suferit nici o perdere. Paris, 24 Octombre D. Pichon telegrafiază din Peking, cu data de 22 Octombre, că a suferit de friguri mucoase. El speră să reia în curând personal direcția afacerilor legațiunei. Hong Kong, 25 Octombre Guvernatorul districtului a fost informat că 400 locuitori din satele situate în împrejurimele orașului Samtchau, districtul Kreicin, au atacat pe rebeli la Penkoe. Chinezii au avut 20 de oameni morți, rebelii 400 de morți. Aceștia din urmă au incendiat apoi două sate. 2000 de soldați au fost trimiși în ajutorul locuitorilor; rezultatul luptei nu este încă cunoscut. Shanghai. 25 Octombre Autoritățile vamale au evaluat un proiect de supra-taxe vamale destinat să acopere indemnitatea ce China va avea să