Timpul, octombrie 1900 (nr. 218-241)

1900-10-24 / nr. 236

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI DOUILEA — No. 236 UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țara pe un an..............................«30 lei » pe 6 luni.................... 18 lei » pe 3 luni............................16 lei Pentru străinătate un an .... 50 lei *n Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de joumaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon : 4TI EDIȚII» H TREIST CHESTIN­DGENI I La 31 August a, situația bă­nească, a exercițiului budgetar 1900—1901 s’a încheiat cu un ex­cedent de plăți de 197,452 lei 50 bani, — acesta e un eveni­ment financiar, căci de multe luni de zile n’am văzut în broșu­rile lunare ale ministerului de fi­nanțe de­cât deficite de mili­oane, de multe milioane. Avem în această cifră un înce­put de dovadă cum­ că suntem pe cale de a reintra într’o situație budgetară normală și, implicit, că budgetul pe 1900—1901 n’a fost așa de rea alcătuit cum pre­tindeau și pretind și acum unii din detractorii fostului ministru de finanțe Take Ionescu. Budge­tele cele mai serioase, cele mai pesimiste chiar, dacă e permis să întrebuințăm acest cuvânt, sunt expuse la fluctuațiuni de cifre, une­ori însemnate, pe care nici un om care nu crede în infaili­bilitatea sa nu le poate nici pre­vedea, nici înlătura. De aceea noi noi n’am crezut nici­odată în pu­tința de a se elabora un budget absolut sigur, cum am spus ade­sea că nu se poate vorbi nici de o reformă a impozitelor în stil mare, pe care unii o preconizau fără a ști că așa ceva nu există în știința financiară pozitivă. Și dacă exercițiul budgetar 1900- 1901 începe să se îndrumeze pe o cale normală, cu toate că criza comercială și financiară a înșe­­lat, cu persistența ei, până și pe cei mai pesimiști dintre finan­ciarii noștri, apoi ne e permis să credem că cele mai multe din e­­valuările budgetare au fost bine chibzuite și se vor realiza. Nu voim să zicem cu aceasta că e­­xistă deja garanția unui rezultat final absolut satisfăcător , și nu putem să o afirmăm tocmai din cauza credinței noastre, exprimată mai sus, că cifrele budgetare sunt expuse celor mai neprevăzute fluc­tuațiuni ; dar se poate spera că budgetul în curs de execuțiuni nu va îngreuna, prin vezi­ un nou deficit considerabil, opera de li­chidare a trecutului. Primele cinci luni ale exerci­țiului 1900-1901 ne dau o idee ceva mai exactă despre mersu incasărilor față de cele din peri­oada corespunzătoare a anului tre­cut. Ast­fel, constatăm că contri­­buțiunile directe, monopolunk Statului, veniturile ministerulu domeniilor, ale ministerului de fi­nance, ale ministerului instruc­țiunei publice, ale ministerulu justiției și diferitele venituri ai dat de la 1 Aprilie până la 31 Au­gust 1900 incasări mai mari de ce cele dintâiü cinci luni ale anuli precedent. Cele­l­alte capitole bud­getare au dat rezultate inferioar Printre acestea găsim în prim linie contribuțiunile indirecte, da pă când timbrele, taxele de înre­gistrare și taxele de consumatiur asupra zahărului și petrolului a dat prisosuri, vedem că numi vămile au produs 5.742.105 si 18 bani mai puțin și taxa asupr băuturilor spirtoase 3.598.198 1­94 bani mai puțin de­cât am­ trecut. Cine ar fi crezut că vămile va presinta anul acesta un asemeni deficit? Toată lumea știa că in portațiunea anului trecut a fo foarte slabă și, dat fiind că con­sumațiunea țării nu se poate op brusc, se cântă cu siguranță­­ un import mai mare în cursul cestui an, rezervele golite de mă­suri trebuind să se complecteze din nou. Dar au intervenit cauze mai adânci care au împedicat re­venirea importațiunei la limitele obicinuite, și printre aceste cauze cea mai principală este restrân­gerea creditului comercial la niște proporții neașteptate. Nu e mo­mentul să insistăm acum asupra acestui fapt; îl constatăm numai. O altă cifră importantă care se prezintă anul acesta în minus e­­ea de la venitul net al căilor­erate. In 1899, fiscul încasase de ici până la 31 August suma de >.700.000 lei , anul acesta numai 1.700.000 lei. Aceasta nu însem­nează însă că încasările sunt a­­nul acesta mai slabe la căile fe­rate. Intern, se știe că adminis­trația aceasta a vărsat deja anul trecut Statului suma de 3.620.000 lei în comptul venitului net pe 1900 ; pe lângă aceasta, publica­rea veniturilor provisorii ale C. F. R. dovedește că de la Iulie încoace încasările acestei admi­nistrații sunt mult superioare ce­lora din aceeași perioadă a anu­lui trecut. Există deci speranța legitimă că în cele din urmă pre­vederile budgetare se vor realiza la capitolul acesta. Rezultatul incasărilor din pri­mele cinci luni ale exercițiului 1900-1901 poate fi privit, în to­talitatea sa, ca semn premergător al unei situațiuni budgetare nor­male și dacă ea se va menține până la sfârșit, ceea­ ce sperăm, nimeni nu va mai putea contesta că s’a făcut, cu budgetul acesta, un pas hotărîtor pe calea întoc­mire! unor budgete reale, care să reoglindească adevărata situațiune financiară a țărei. --------------------mmm----------------------­. jr TEL­E Q_R­AME D. LinovietF la Țar St.­Petersburg, 8 Noembre Țarul a primit la Livadia pe d. Linovieff, ambasador al Rusiei la Constantinopol. Căsătoria Reginei Olandei Haga. 8 Noembre Se anunță din izvor oficial ca căsătoria Re­ginei se va face la finele lunei Ianuarie sau la începutul lunei Februarie. Proiecte americane Ne­w­ York. 3 Noembre Se vestește din Washington lui Neuf-York Tribune ca ministrul marinei are de gând si ceara Congresului de la 1901 construcția a­­ corăbii de resboiu, 22 de canoniere, 3 vase pentru cărbuni și 1 transport. Greva din Pas-de-Calais- Sena, 8 Noembre Se semnalează o reîncepere simțitoare a lu­crarilor în mine, azi dimineață. Noaptea trecuta a fost mai liniștită, cu­­ toate acestea mai multe bande de greviști ai circulat pe lângă minele de la Lievain și Do­­­urges. Explozie teribilă . Ne­w­ York, 3 Noembre O depeșă din Philippi (Virginia), anunță c o explosie s’a produs în minele din Benning Big. 1­2 de lucrători au fost omorîți și vre­­o o sută răniți. Netw­ York, 4 Noembre După ultimile știri, numărul ucișilor în ei ploaia de la Benning Big n’ar fi de cât de doi t și patru grav răniți. Cea mai mare parte a victimelor sunt negri. " 1----------------------------------------------------­DE LA OXTRTB ^ — Relație oficială — - --1­ Joi, 19 Octombre, M. S. Regele, d’m­­preună cu Altețele Lor Regale Principe]­e Moștenitor și Principesa de Saxa-Meinii­n­gen, însoțiți de suite, au plecat, la ora 11 și jumătate p. m., cu trenul Regal, la Pr­e­deal, de unde Altețele Lor urma a căi­tori înainte cu trenul accelerat pentru Vien­a In momentul plecărei, Suveranul S’a de­­s­părțit în mod foarte cordial de August­o Sel Oaspeți, urându-Le drum bun; im­diat apoi Majestatea Sa S’a reîntors la C­ip­naia, descinzând la Castel, la orele 3 p. 1 La ambele gări, atât la sosire cât și plecare, Regele cât și Altețele Lor R­gale au fost salutate de representan­ț­ autorităților locale și de un numeros p­u­­blic , iar în salonul de recepție al garel £ naia se aflau, pentru a ura bună calător­i­a Auguștilor voiajori, d. ministru al Angli­ei cu doamna și domnișoara și secretarul S gafiei, precum și d. ministru al Germani cu personalul legației, cu cari Majestat­ea și Altețele Lor Regale au convers­it până la plecarea trenului. DIN ISPRĂVILE CO­m­ITETN­LUI Fără îndoială, guvernul bulgar este în posesia ordonanței de punere sub acuzație, adică a dovezilor suficiente pe baza cărora a făgăduit că ne va da satisfacția cuvenită, dând pe mâna jus­tiției pe patrioții de meserie cari au înălțat jaful și asasinatul la înălțimea unor principii politice. G­uvernul nostru a trimis această ordonanță, și în mo­mentul acesta conducătorii trebilor pu­blice de la Sofia trebuie să fie pe de­plin edificați asupra valoarei dovezilor noastre. Până vom cunoaște rezultatul gândi­rea guvernului bulgar, noi socotim că ne este permis, deocamdată, să relevăm ” oare­cari fapte, asupra cărora ne atrage­m luarea aminte un corespondent ocasio­­­­nal din Constantinopole, fapte care ne­­ permit să pătrundem ceva mai adânc în intențiile bărbaților conducători de­­ la Sofia. A­rată despre ce e vorba : Cetitorii noștri își aduc aminte că­­ acum câte­va zile Agenția Română ne-a­­ transmis o depeșă din Constantinopole , în care se spunea că autoritățile oto­­­­mane au arestat acolo pe mai mulți Bulgari, bănuiți de poliție că ar fi stând în relațiuni cu Comitetul macedo-andri­­anopolitan din Sofia. Atât și nimic mai mult, Agenția Română, care ține să nu păcătuiască prin exces de limbuție, nu ne-a mai mai dat nici o lămurire. Iată acum ce ni se comunică din Constantinopole: Bulgarii arestați au fost trimiși de Comitetul macedo-andrianopolitan acolo, într-o misiune foarte delicată : aceea de a asasina pe Exarhul bulgar. Poliția a fost înștiințată de însuși Exarhul, care primise scrisori amenințătoare. Despre resultatul cercetărilor nu s’a putut afla nimic, autoritățile păstrând cel mai strict secret. Iată insă ce s’a aflat asupra a­­cestei interesante afaceri: De la o vreme încoace, agenții Co­mitetului din Macedonia, în mare parte dascăli în școalele bulgărești, speriați­­ de atitudinea energică a autorităților­­ otomane, s’au arătat cam neascultători la poruncile Comitetului, refuzând să­­ execute jafurile și asasinatele ordonate de la Sofia. Comitetul, iritat de acest act de rebeliune, a invitat pe Exarhul din Constantinopole să destitue pe toți cei nesupuși. Exarhul, temându-se pro­babil să nu-și compromită situația față­­ de guvernul otoman, a refuzat. Peste câte­va zile apare în Les Reformes, or­ganul Comitetului, o notiță amenință­toare la adresa Exarhului, spunând că­­­ el­­ și-a uitat obligațiunile către țară, că a atitudinea lui a devenit curat antipa­triotică și că, dacă nu-­și va lua seama se vor ivi complicațiuni grave de tot. Câte­va zile după apariția notiței, Bul­­­­gării cu pricina sunt arestați la Con­­t­­­stantinopole. Este evident că în duelul acesta din­­e­tre comitet și Exarh, e de o importanță capitală să se cunoască sentimentele și atitudinea guvernului bulgar. Exarhia, ne scrie corespondentul i­ nostru ocasional din Constantinopole, se află într’o posiție foarte critică, pen­­t­­tru­ că guvernul bulgar­­ l-a tăiat subsi­­­­diul. Cu alte cuvinte, guvernul bulgar spune Exarhului: «Ori execuți porun­cile Comitetului, ori ești osândit să mori de inaniție». Aceasta nu e o afirmațiune­­a gratuită. Curierul Bisericesc din Sofia, g­­organul Sfântului Sinod, s’a făcut ecoul de disperărea Exarhului, dând publicitățe) și accentuând faptul că Exarhia se a­­flă într'o situație pecuniară foarte cri­­tică. De altă parte, avem declarațiunile a organelor oposiționiste Mir și Noul Veac din Sofia, care atacă în mod vio­­­lent guvernul Ivandioff-Radoslavoff pen­tru că refuză să remită Exarhiei sub­sidiul care­­ i-a fost plătit până acum re­gulat. De aci reese că guvernul bulgar țim m­ partea Comitetului macedo-andrianopo­­ je­litan, și resare de la sine întrebarea in­ dacă asasinii Bulgari expediați ca și 11 extermine pe Exarhul din Constanti­­­­­nopole au fost trimiși de Comitet numai fără știrea guvernului, sau cu știrea ș­i a­ consimțimântul lui ? «O întrebare prea gravă, ca să dăm res­­e s­punsul îr pripă. Mai bine să așteptăr gi. să răspundă faptele. m. Noi ne mărginim la constatarea c la guvernul bulgar ocrotește și sprijin te­ Comitetul până într’atât, în­cât să de iin­ clare resboiu Exarhuluĭ din Constant­­i­­nopole, și ne întrebăm : dacă pân’acol­o’‘ merge comunitatea de vederi între gu­vern și Comitet, va avea oare guverni­ng_ bulgar destulă tărie și independență c treI să ia măsurile indicate pentru satisfac rea­țiunea noastră ? •bit That is the question. -—----------------------------------------------­ MARȚI 24 OCTOMBRE (6 N­ BRE) 1900 UN NUMER 10 BANI anuriciurTIT inserție p.ro 9.50 Linia 30 litere petit pag. IV . . Reclame . . . . » III . . » . ...» 11 In Paris au unei arii e se primesc la Agenția Havas, 8 p­ace de la Bourse. --- ■a*“'*­­ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei nr- 70 Telefon , 473. I. D. L0UREȚI.A­LION — Prin fir telegrafic — Lyon, 4 Noembrie Monumentul ridicat în memoria preșe­dintelui Carnot a fost inaugurat azi, în prezența d-lui Loubet și a miniștrilor. Pre­ședintele Republicei a fost foarte mult acla­mat, la sosirea sa, de o mulțime imensă, pe tot parcursul de la gară pînă în Piața Republicei, unde monumentul a fost ridicat. Stradele erau decorate și pavoazate. Din toate părțile porneau aclamațiuni căldu­roase de „Trăiască Louber!“ „Trăiască Re­publica­­!“ Se striga de asemenea: „Tră­iască Waldeck! Trăiască Millerand !“ Trăsura președințială era înconjurată de două escadroane de cuirasieri ,■ musuri de ordine foarte riguroase au fost luate. Pri­marul și în urmă d. Waldeck-Rousseau au rostit discursuri amintind viața lui Carnot. (Aplause). După inaugurare, cortegiul s’a dus la Prefectură, pentru recepția oficială a Pre­ședintelui. După recepție Președintele s’a dus să prânzească la Camera de Comerț. O mare mulțime, pe tot parcursul, striga: „Trăiască Loubet! Trăiască Republica!“ Câte­va grupuri au strigat : „Trăiască So­ciala ! Jos Popii!“ Ele au fost împrăștiate și aclamațiunile au urmat până la intrarea Președintelui la Camera de Comerț. La dejun, dt. Loubet a rostit un toast pentru Camera de Comerț; el a lăudat operile sociale pe care Camera de Comerț le protege adăugând­­ că tot ce privește îm­bunătățirea existenței celor umili și des­­moșteniți, are dreptul la încurajarea și so­licitudinea Președintelui Republicei. „Aceasta este prima mea datorie, a zis d. Loubet, partea cea mai înaltă a misi­­unei mele, pentru­ că aceste opere sociale au de obiect să stabilească unirea și con­cordia între fiii Patriei“. După dejun, Președintele a asistat la ce­remonia centenarului școalei populare „La Martiniere“, și apoi s’a înapoiat la Prefec­tură. Mulțimea a reînoit aclamațiunile. Nici un strigăt discordant nu s’a produs. Mani­festația socialistă proectată n’a avut nie un ecou în populație. Seara, Președintele a luat parte la ban­chetul dat în onoarea sa la primărie. Răs­punzănd toastului primarului, s’a asocia la glorificarea lui Carnot. El a zis că, întru­cât îl privește, el se silește să îndeplinească sarcina sa de a apăra interesele morale i materiale ale țărei. El a lăudat orașul Lyon care se preocupă de operile de solidaritate pregătind ast­fel pacea socială. D. Loube a adăugat că inima sa este cu acel cai sunt animați de aceleași simțiminte, că­ opera lor ne apropie de idealul de justiți și de bunătate, care este idealul Republici noastre. Seara orașul a fost iluminat. O mare mu­țime cânta refrenuri populare. O bandă plecată de la „Bourse du Travail“ cântân „Internaționala“ a fost împrăștiată săr­ă incident. ----------------------««w»«--------------------­ Trupa aceasta eterogenă a comis fir ca­ia el tot felul de omoruri, jafuri și gi„­­anțe. V., La Kuang-Ci­ne-am aprovisionat cu n­­­reț pentru cal si­ ne-am urmat calea fă­­cnd 20 de mile pe zi, până la Suan-Ua-fu □calitate situată la 20 de mile de Peking unde ne-am oprit trei zile. A fost o adevărată panică. Era atât de mu­nă autoritate, în­cât soldații furau­ chiar alimentele pregătite pentru împărat și pen­­ru împărăteasa mamă. S’au mai liniștit­ucrurile cu execuția câtor­va soldați vi­novați de omoruri și jefuiri, și Cu încetul sa organisat supravegherea. Câți­va sfetnici ai împărătesei mame au fost de părere să ne oprim la Suan-Ua­ fu, din causa înlesnirei comunicațiilor cu ca­pitala, însă cei mai mulți aveau atâta frică de a fi urmăriți de streini, în­cât propunerea s’a respins. S’a continuat deci fuga spre Tai-Yuan-fu. O altă trupă, de 10.000 de oameni, sub ordinele lui Tung-Fuh-Liang, s’a unit cu escorta, însă n’a făcut de­cât să mărească desordinea; împărăteasa mamă plângea necontenit adresând reproșuri acelora cari prin sfatu­rile lor au adus Curtea în așa stare Îm­păratul Îi insulta pe toți, fără deosebire. Abia peste 26 de zile, am ajuns la Tai- Yuan-fu, căci am luat o cale mai lungă de teama de a fi urmăriți. La sosirea noa­stră în acest oraș, s’a făcut o încercare de a se­ constitui un guvern, însă numeroasele elemente de discordie au zădărnicit-o S’au promulgat mai multe­ decrete fără resultat împăratul a fost de părere să nu plece Curtea­ din Peking,­însă a fost silit să ur­­meze a fugarilor. Acum, zice Prințul Lu, împăratul și îm­părăteasa ar preferi să se întoarcă la Pe­king, însă n au încredere în asigurările a­­liaților și se tem de siguranța lor perso­­nală. Sentimentul acesta e cu îngrijire sus­ținut de Prințul Tuan și alți consilieri, cari știu că întorcăndu-se la Peking sunt­ per­­duți. Prințul Cing și Li-Hung-Ciang își dau toate silințele spre a convinge Curtea să se întoarcă la Peking. Dificulta­tea principală pare a fi prezența ace­lora cari sunt responsabili de crimele comise, și cari își exercită toată influ­ența ca să împedece Curtea de a se înapoia. * * « Iată ultimele depeși : Washington, 3 Noembre D. Long, ministrul marinei, a ordonat o anchetă în contra căpitanului Hall, acuzat de lașitate de către d. Conger în timpul asediului legațiunei Statelor Unite din Pe­king, Berlin. 3 Noembre Mareșalul de Waldersee telegrafiază, cu data de 1 Noembre, că după ocuparea lui Itolu de către coloana Normann, un bata­lion german și trupe de geniu englez s’au îndreptat spre Tse-King-Konang. La 29 Oc­tombre s’au luptat lângă zidul cel mare, întăririle ridicate pe acest punct au fost luate cu asalt. Garnizoana inimică compusă din 1000 de oameni, a avut 50 de oameni uciși. Maiorul Förster și ș­ase oameni au fost răniți. Un om a fost ucis. Pavilionul german a fost ridicat pe fort. Hong-Kong, 3 Noembre Se zice că autoritățile din Canton au pus un preț de 4.000 de dolari pe capul prin­cipalilor membri al partidului reformelor. Un mare număr din el au fugit la Hong- Kong și la Macao. Londra. 3 Noembre Generalul Campbell anunță că a sosit la 81 Octombre, la Rentshown, după ce a părăsit Paoting-fu ; generalul a făcut un ocol, a distrus pe drumul său 4 întăriri ale Boxerilor și a pus mâna pe multe arme și munițiuni. Colonelul Retallick, care înainta de a lungul fluviului Hu­ta, a capturat nouă vase armate. St.­Petersburg. 3 Noembre Novoie Vremia află din Vladivostock că la Novosievsk s’au constatat mai multe ca­zuri de holeră. S’au luat măsuri de pre­­cauțiune. Câte­va cazuri de disenterie s-au produs la Santorni (Manciuria) și la Vla­­divostock. După acelaș ziar se pregătește o mișcare în sudul Chinei cu scop de a restabili di­nastia Ming pe tron. Pretendentul, care este un tânăr de 25 de ani, se ține ascuns, însă a pus să se publice o proclamație, îndem­nând pe Chinezii să nu mai poarte coada să alunge pe străinii din interiorul Chinei însă să-i tolereze în porturi. Shanghai. 3 Noembre Aniversarea nașterei împăratului Japo­niei a fost celebrată cu o mare solemni­tate de către colonia japoneză. Autoritățile chineze au luat parte la acea serbare. S’a dat un banchet, la care au luat parte re­prezentanții streini și tao-taiul din Shanghai, împreună cu mai multe personagii însemnate.’ Tao­taiul a ridicat un toast pentru împă­ratul Japoniei; consulul general al Japo­niei a respins printr’un toast pentru îm­păratul Chinei. Londra, 4 Noembre Se comunică din Peking, via Taku, A­­genției Reuter, cu data de 3 Noembre, că , mareșalul de Waldersee a confirmat hotă­­­rîrea de moarte pronunțată de consiliul de­­ răsboiu internațional în contra impiegaților din Paoting-fu.­ ­ EVENIMENTELE DIN CHIN­ A. Cambon, ambasadorul Franț la Londra, a remis ministerului de ex­terne, respunsul guvernului francez ‘ notificarea acordului anglo-german. G­u­vernul francez declară că­’și reînoeșt­­1 în ce privește principiul porților de­chise, aderarea sa la propunerea f­­ă1­cută în același sens de către Statele­­r Unite în Decembrie trecut. Cât desp­e principiul intregrităței Chinei, acesta fost și rămâne basa politicei francez­e Asupra articolului 3 guvernul franc­­ se mărginește a răspunde că, dacă s’­­I realisa ipoteza prevăzută de acest ar­ti­col, el ar lua măsurile ce i s’ar păr­ea potrivite pentru apărarea interesel­or sale. 51 Berliner Tageblatt publică o core­s­pondență din Londra în care se spun­­* că acordul anglo-german conține o cl­­­asă corectă în art. 3, privitoare la Ch­i­na și la Africa. Paragraful privitor la China, zice c­­o­respondentul, s’ar putea publica fă­ră inconvenient, insă trebue să se țină s s”­cret din causa paragrafului corespun­­zor, care regulează relațiile anglo -e ro­mane în Africa. Gazeta de Francfort primește c­­a Ce­fu următoarea telegramă : tj. Se crede că Puterile negociează pai , luând ca bază un­spre­zece puncte, din c. 91 , cele mai importante sunt: Toate posturile fluviale și maritime 1 fi deschise comerțului strein; un funcțion­as­ strein va fi numit pe lângă fie­care guv­e­nator sau vice-rege; numai Prințul Ti că va fi închis. Se zice că împăratul Chinei a primit­­ a­ceste condițiuni și se va înapoia la Peki­ne- Prințul Lu, care a însoțit Curtea ti­ fuga el la Tai-Yuan-fu, și apoi s’a­­ la­tors la Peking, face o jalnică povest­e­ asupra anarh­iei ce domnea prin al sfetnicii imediați al tronului. ca In ziua plecărei sale din Peking, 2 c" Prințul Lu, Curtea a ajuns în trăsură Kuang-Ci, la 20 de mile spre nord, o escortă de 3000 de soldați din diferite t­i­puri.

Next