Timpul, noiembrie 1900 (nr. 242-265)

1900-11-25 / nr. 261

r [UNK] No. 261 D. KRUEGER IN EUROPA Continuăm astăzi a­spicul, din dă­rile de seamă ale ziarelor streine, a­­mănunte interesante din călătoria pre­ședintelui Kruger. L’am lăsat ori tn Colonia, unde i se făcuse de către populație o pri­mire cum rar s'a văzut în acel oraș. Din nenorocire, după emoțiunile primite­ entusiaste ale orășenilor, a venit depeșa împăratului, și apoi a contelui de Bülow, prin care i se fă­cea cunoscut președintelui că împă­ratul nu poate să-­l primească. E les­ne de ghicit penibila impresie produsă de aceste depeșe^ asupra președintelui și anturajului sau. Totuși, unei delegațiuni venite din partea unei societăți, președintele și-a afirmat statornicia in speranțele lui. Urez din tot sufletul, a zis el, ca împre­jurările care împiedică pe Majestatea Sa se mă primească astăzi să devie favora­­bile mai târziu. Nu încetez de a avea încredere în spi­ritul de dreptate al împăratului care, fără a mă cunoaște, mi-a trimis acum patru ani incurajări semnificative. După cât­va timp de ședere la Haga, îmi voi reinoi cererea de audiență. Atunci împăratul nu va mai refuza. In tot timpul serei mulțimea a^ sta­ționat în fața oțelului. Studenții vo­­iau să facă o retragere cu torțe însă poliția s-a opus. Ziarele engleze comentează atitu­dinea împăratului german față de pre­ședintele Krüger. Morning Post zice : Actul împăratului Germaniei este absolut drept și leal, precum și declarația oficioasă publicată în presa germană. Sperăm că compatrioții noștri vor aprecia înalta lor însemnătate. Daily New spune că politica Germaniei are ca bază interesele germane. Decisiunea împăratului va fi de­sigur considerată ca o indicație că relațiuni mai bune s’au sta­bilit acum între Germania și Anglia, ati­tudinea lui Wilhelm II nu a fost însă dic­tată numai de simpatiile sale britanice. Daily Telegraph zice: D. Krüger a suferit în călătoria sa un eșec serios. Sperăm că rectitudinea împă­ratului Germaniei îl va face să înțeleagă că resboiul nu poate fi terminat de­cât prin supunerea complectă a bandelor de gue­­rille încă în campanie. Standard desvoltă teza că arbitragiul între două națiuni nu e posibil de­cât înainte de începerea ostilităților. Gazeta de Colonia indică, de­sigur pe baza unor informațiuni oficioase, motivele pentru cari împăratul n’a primit pe d. Krueger . Oficial, președintele Krueger are încă rang de suveran. Când un suveran î și propune să visiteze pe un alt suveran, e ținut să afle mai intâiü pe cale diplomatică dacă această visită corespunde dorințelor și sen­timentelor aceluia pe care voește sâ-­l vi­siteze. Nu încape îndoială că dacă o ase­menea întrebare ar fi fost pusă de către președintele Krueger cancelarului imperiu­lui,­răspunsul ar fi fost negativ. Motivul este vădit: visita proectată de președintele Krueger n’ar fi avut nici un caracter de curtenie sau de simpatie per­sonală, ci ar fi fost o visită cu scop politic clar formulat. Scopul acesta constă în a face pe suveranii, pe cari i-ar vedea d. Krueger, să iasă din stricta neutralitate ce au păstrat până acum în afacerile anglo­­transvaaliene. Germania ar comite o mare greșeală politică necurmând vechea sa li­nie de conduită și părăsind, chiar în mod aparent, programul sau de neutralitate. Iată pentru ce Impăratul­ nu va primi—conclu­­zia se impune—pe președintele Krueger: Nu trebue să se dea d-lui Krueger sau Burilor, nici măcar o licărire de speranță, când se știe la noi că nu mai e nimic de sperat pentru dânșii. Una din consecințele unei asemenea speranțe false ar fi, între altele, încurajarea Burilor să continue sân­geroasa și nefasta luptă de guerille, care nu va împedeca sfârșitul republicilor bure. « * « Am primit azi depeșile următoare : Haga. 6 Decembre Președintele Krueger a fost primit cu en­­tusiasm de o mulțime enormă. Represen­­tanții autorităților, numeroși deputați și corporațiile au luat parte la recepție. Președintele a primit vizita mai multor miniștri. El a zis, ca răspuns discursului Președintelui asociației sud-africane, că are ferma credință că ziua dreptăței va sosi , va face totul pentru a-­șî atinge scopul. Berlin. 6 Decembre Norddeutsche Zeitung desminte știrea vieneză a ziarului Tageblatt după care se fac sforțări pentru a se împedica o visită a Președintelui Krueger la Viena și la Roma.­Această știre este întrucât privește pe Germania, absolut falsă. ---------------------------------------------------­de profesiune. Corpul de milițieni va purta numele de Rand rijles. Ziarele olandeze reproduc o scri­soare a unor membri ai Parlamentu­lui din Cap, în care ei roagă pe Re­gina să ordone mai bine măcelărirea femeilor bure de­cât să le lase la discreția desfrâului soldaților. La 1 Decembre, la Stellenbosch, 300 de delegați representând imensa ma­joritate a populației albe din Cap, nu de curând imigrată, au presintat d-lor Merriman și Sauer o adresă de mul­țumire pentru serviciile aduse Con­gresului afrikanderilor și de protestare contra jinguismului. D. Merriman a răspuns: Prin acest răsboiu Anglia a pierdut pentru tot­dea­una forța morală ce o avea ca campion al libertăței, și tocmai acesta este, pentru noi faptul cel mai întristător din această deplorabilă afacere. Proclamația generalului Bruce-Hamilton e nedemnă de un general englez. Metodele urmate de Englezi în cursul ostilităților vor fi fatale păcea viitoare a țarei, pentru că ele încurajează cele mai rele elemente din ambele partide. Lealitatea Olandezilor din Cap nu a fost recunoscută cum ar fi trebuit, căci, cu toate tentațiunile, ei au rămas credincioși pe când ar fi putut pro­voca pentru Anglia un dezastru ireparabil. Oratorul a adăugat că nici el nici d. Sauer nu vor asista la congresul Afrikanderilor ca să nu se zică că este opera unor politiciani, pe când el e rezultatul sentimentului public. Dânsul a sfătuit ca acest viitor con­gres să se adreseze Parlamentului en­glez , chiar în Anglia a început a se înțelege să răsboiul acesta e un res­boiu de capitaliști. Luând apoi cuvântul d. Saner, a recomandat Olandezilor credință către Coroană. Guvernatorul însă, zise el, s’a pus de la început în capul unui partid politic, și s’a transformat în sectar. Nici un guvern n’ar putea să se menție în asemenea condițiuni. E foarte greu col­onilor olandezi să rămâe liniștiți. Ei însă trebue să stăruiască în ac­tuala lor linie de purtare. Dacă Anglia va răpi independența celor două Republici, ea va perde afecțiunea colonilor din Africa de sud. Oratorul a terminat zicând că vii­torul congres trebue să se arate «ferm». RESBOIUL DIN AFRICA DE SUD După lista publicată de ministerul de resboiu englez, numărul Englezilor făcuți prisonieri la Dewetsdorp este de 451 ofițeri și soldați. Guvernatorul militar din Iohannes­­burg a declarat la un banchet că ches­tiunea cea mai impotantă într’un vi­itor apropiat va fi a milițienilor vo­luntari. S’a decis ca ori­ce cetățean englez până la o vârstă oare­care tre­bue să ia o parte din sarcina militară care de acum înainte va fi suportată de cetățeni înarmați, în loc să fie în­credințată unui mic corp de soldați ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a conferit medalia Răs­plata muncei învățământului primar, clasa II, d-lui T. Dimitriu, învățător la școala din comuna Păușești, jude­țul Iași. # * * Odoiul este prețios pentru recerirea gurei.* ULTIM* CUVÂNT — Care v­a să zică, n ai încredere în noua casă de bancă ? — Iți spun­ drept, nu ! am venit mai zilele trecute pe casierul firmei adân­cit în studiarea.... mersului trenurilor. Moș­ Neagu --------------------------------------------------­ INFORMAȚIUNI A. S. R. Principele Ferdinand pleacă astă­ seară, cu trenul de 9, la Bâr­­zești, din jud. Vasluiu, unde va face o vânătoare. A. S. Regală se va întoarce Marți în Capitală. Agenția Română ne comunică tele­grama următoare : Sofia, 6 Decembre In scopul de a se evita disolvarea Ca­merei, Prințul a însărcinat pe d. Radosla­­voff, care dispune de majoritate în Sobra­­nie, cu formarea unui cabinet, care va cu­prinde, zice-se, cea mai mare parte din mi­niștrii actuali, afară de d. Ivancioff și Tontceff. O întrunire a marilor proprietari Așeară un mare număr de proprietari, cea mai mare parte d­in senatori, s’au în­trunit în saloanele caselor d-lui senator Sava Șomănescu, din strada Clemenței. Printre alții au luat parte la întrunire d-nii Ion N. Alexandrescu, Mih. Lămote­­scu, Petre Millo, Ion Oteteleșeanu, Mihail Alexandrescu, Nicu Negri, T. Cerchez, Co­­stică Daniilescu, Petre Daniilescu, An­ Ne­­delcovici, C. Stoianescu, Ion Plesnilă, G. Cuza, A. Fokide, A. Zădăriceanu, colonel Giurescu, Pavel Robescu, Beloiescu, Chri­­stodorescu, Andreiescu, I. Damian, N. Ce­­zianu, G. Paianu, C. Balaiș, etc. Cel dintâia a luat cuvântul d. Sava Șo­mănescu, care a scos în evidență faptul că la noi toate clasele au grupări, care să le apere interesele, numai marii pro­prietari nu. Noi n’avem nimic de apărat în țara aceasta? In Germania există un mare și puternic partid, partidul agrar, al marilor proprietari, care le apără intere­sele. In Austria de asemenea, în Franța sindicatele agricole. Numai la noi nu este nimic. Dacă am fi grupați, am putea să ne a­­părăm multe și vitale interese în chesti­unea convențiunilor comerciale, precum și în privința impozitelor mobiliar și propor­țional, care e vorba să se introducă și la noi. După d. Șomănescu ia cuvântul desena­ Mișu Alexandrescu care arată că Statul cheltuește o sumă prea mică — numai 450 mii de­­ lei anual — ,cu învățământul agri­col și al meseriilor, pe când cu cele l­ alte TIMPU­L școale, care dau numai candidați de slujbe, cheltuește cu mult mai mult. La noi totul a progresat, numai agricultura a stat pe loc. Am putea să avem­ și noi Camere agricole, cari să se ocupe cu îmbunătățirile ce sunt de adus agriculturei și să facem și alte lu­cruri folositoare. D. inginer C. Stoianescu, senator, spune că noi n’avem de­cât o bogăție pe care o exploatăm: agricultura. Nu știm însă cum să o exploatăm și de aceea am ajuns în hlul de astă­zi. Sunt de părere să ne gru­păm într’o societate agrară și să facem politică agrară. Se hotărăște apoi înființarea unei socie­tăți agrare și se semnează de către toți cei de față un proces-verbal prin care se instituie o comisiune provisorie, compusă din d-nii I. N. Alexandrescu, Sava Șomă­nescu, Petre Millo, C. Stoianescu, M. A­­lexandrescu, T. Cerchez, N. Cezianu și Nicu Negri, care să facă proiectele de statute. Se hotărăște ca până la închirierea unui local pentru cercul societăței, să se fie în­truniri Vinerea seara la d. Șomănescu. Consiliul comunal al Capitalei se va întruni mâinp, Sâmbătă, în ședin­ță, sub președinția d-lui primar Bar­bu Delavrancea. In ziua de 28, ale curentei fiind ser­barea «Luarea Plevnei» se va da seara un prânz la palat, la care vor lua parte ofițerii superiori și inferiori din garnizoana București. Ministerul instrucțiunei publice a trimis următoarea circulară direcțiu­­nei școalelor normale: a) țează.. Examenele de corigență se desfiin­dă . Repetirea clasei nu va mai fi admisă de­cât în caz de boală sau alt caz de forță majoră apreciat ca atare de către confe­rința școlară. Circulara mai pune în vedere și dispo­­zițiunile privitoare la pedepse. Ofițerii serviciului tehnic de la ma­rina militară lucrează actualmente la facerea hărței ostroavelor Dunărei. Această însemnată hartă, care se lu­crează sub conducerea d-lui contra-a­­miral Murgescu, va fi terminată cel mai târziu până la 15 Decembrie. A­ceastă hartă este menită să tran­șeze diferitele diferende ale Statului român cu Statele vecine.. Societatea austriacă de navigație cu vapoare pe Dunăre ne roagă să pu­blicăm că cu începere de la 27/10 Decembre a. c., trenurile între So­­movit și Sofia vor înceta circulația și că tot cu începere de la numita dată și până la redeschiderea naviga­­țiunei girarea­­ agenției Somovit se schimbă la Niclopoli. Tot o­dată stația Somovit rămâne cu desăvârșire închisă pentru trafi­cul de persoane și mărfuri în anul curent până la redeschiderea navi­ga­ți­unei. Celebra noastră artistă, d-na Dar­dác a sosit în Capitală, descinzând la hotel Continental. D. I. Simionescu a fost numit pr­­o­­fesor de paleontogie la facultatea de științe din Iași. Aflăm cu părere da­rea că confra­tele nostru d. T. Pisani, de la epoca, a avut durerea să piarză ori pe ta­tăl său. Sincerile noastre condoleanțe. Rugăm, cu insistență pe abonații noștri cari sunt în întârziere cu plata abonamentului, să bine-vo­­iască a­­ achita, contrariu, vom fi nevoiți a le suprima trimiterea ziarului. ----------------------******---------------------­ Liter­e-Arte-Științe La 10 Decembre a. c. va apare o nouă revistă lunară politico-literară, sub direcțiunea colegului nostru d. Ioan Rusu Abrudeanul. Titlul revistei va fi România­­ în­șirată. D. Rusu Abrudeanul și-a asigurat concursul mai multor literați distinși, așa că această revistă va cuprinde, pe lângă numeroase ilustrațiuni de actu­alitate, o materie bogată și variată care va interesa publicul. Urăm deplin succes colegului nostru. INTEMPLARI Arestarea unui dezertor.—E mai mult timp de când un soldat, George Ion Dră­­ghicescu, căruia îi mai zice și Dumitru Costică, dezertă din regimentul 26 Rovine. Umblând fără nici jun rost prin Capitală, el se apucă de escrocherii și furturi. Er­ poliția puse mâna pe acest George Ion Drăghicescu și-l trimise comsănduirei. Pe lângă multe păcate, se mai impută dezertorului că ar fi autorul furtului de o­­biecte de la d. Rădulescu, din strada Lâ­­năriei No. 8. O îndrăsneață spargere s-a săvârșit aseară, între orele 8 și 9 în strada Zefi­rului No. 51, unde locuește d. Alexan­drescu. Pe când d-na Ecaterina Alexan­drescu, soția d-sale, era dusă în oraș, niște hoți, râmași necunoscuți, s’au introdus în casă, au spart mai multe sertare, au furat bani și bijuterii în valoare de 4000 lei și s’au făcut nevâzuți. Poliția, înștiințată despre acest furt, a început cercetările, cari au continuat în tot timpul noptei. ----------------------NSBGfcM---------------------­PETRECERILE ZILEI mEATANL NATIONAL. — AntS-seara «Mignon» A iar mâine seară, «Ginerele d-lui prefect». ITIEATRUL BOULEVARD— Asta-seara prima­re-­­­presentație a teatrului de varietăți, sub con­ducerea cunoscutului impresario de Haimovici, UJ­ RAND ETABLISSEMENT EDISON (fost Hugo) In fie­care searS concert de orchestră sub conducerea d-lui maior Ivanovici, inspectorul general al muzicelor militare. Intrarea liberă._________ pDIBCOL­V-VA SIDOLI. — In fie­care seară re­­s­e prezentații date de o trupă din cele mai alese. EDIȚIA A TREIA TELEGRAME Rusia și Franța Paris, 6 Decembre Im Liberté, zice că pretenția de a impune ministrului de resboi a serviciul militar de două ani, va indispune pe Rusia ; adoptarea unei legi în acest sens ar avea ca urmare denunța­rea alianței franco-rusă din partea Rusiei, care a făcut deja de mai multe ori observații ami­cale, dar foarte stăruitoare. De data asta, zice Liberté, lucrurile ar putea lua altă fază și ră­ceala evidentă a raporturilor franco- ruse ar putea aduce o ruptură. ---------------------******---------------------­ ȘTIRI MĂRUNTE Ministerul lucrărilor publice a pus în vânzare la librăriile Socec, Alcalay și Müller, următoarele publicațiuni, cu pre­țurile indicate în dreptul fie­căreia : Expunerea situației ministerului de lu­crări publice la finele anului 1897, două volume a les ...... . 18,75 Les routes en Roumanie , vo­lum les .........................................2,50 Harta murală a drumurilor țâ­rei (4 foi)....................................12,50 Harta drumurilor împărțită pe județe..........................................0,50 -------------------------------------------------­ CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Urmarea ședinței de la 23 Noembre D. C. Avion: D-le Porumbaru, vâ rog pe toți din oposiție, puneți toate chestiunile, căci eu nu me ascund și voiu râspunde la toate. D. Em. Porumbaru cere să nu se voteze transacția. D-sa face mai multe considerente și cere o amânare de câte­va zile, spre a se face un raport mai explicit. D- P. Missir . Se fac fel de fel de pro­puneri, dar e o întrebare : Parlamentul face transacție ? Parlamentul face admi­nistrația ? Nu! Cât despre cele ce se spun, că raportul nu e destul de lămurit, des­pre bănuelile care se aduc chiar, d­v. pu­teți cere dosarul afacerei și îl puteți cer­ceta. Atunci se face interpelare și dacă e un vinovat se poate deslega cestiunea în fața instituțiilor însărcinate să cerceteze. Oratorul examinează punct cu punct o­­biecțiile făcute și le arată netemeinicia lui. Ce va da Statul ? O sumă de 5000 lei. Dar se flă mult mai mari sume pentru în­mormântăril­e marilor demnitari ai Sta­tului. In această chestie am avut două nuanțe de insinuații, tina a d-lui Porumbaru, care a revenit imediat, și alta a d-lui Epure­­scu, care e mai apostrofată (Aplause). D- C. Arion, ministrul cultelor . Eu sin­gur am cerut continuarea discuției, pen­tru ca să cunosc sistemul politic al unora, cari insinuează acuzații-D. Epurescu: Cer cuvântul! D. Arion arată că, continuându-se pro­cesul, se distrug documentele, un tezaur pentru țară. Dacă mă adresez d-lui Po­rumbaru, jurisconsult, un opozant, d-sa în­țelege că am dreptate. Dar când vin și va afirm un fapt ca exact, ar fi bine să fiu crezut, căci eu vorbesc de aci ca ministru al țârii. D. Epurescu: Luăm act. D. Arion. Da. d-le Epurescu, ar trebui să se îndulcească oare­cum moravurile noastre politice. D. ministru examinează obiecțiile făcute de opoziție și sfârșește spunând că ches­tiunea este elucidată, fără să mai ceară a se vota proiectul. (Aplause). Proiectul se ia în considerație. Legea se pune la vot fără discuție. Resultatul. Votanți.................48 Bile albe, pentru . . 45 Bile negre contra . . 3 Legea e admisă. La orele 4,45 ședința se ridică. Ședința de la 24 Noembre 1900 Ședința se deschide la orele 2 și 4­0, sub președinția d-lui C. Boerescu, președinte. Prezenți 78 d-nn senatori. Se fac formalitățile obicinuite. D. Titu Maiorescu, ministrul justiției, depune mai multe proecte de legi pentru recunoașteri și indigenate. Se votează indigenate și recunoașteri. CAMERA Urm­area ședinței de la 23 Noembre D. G. Pallade, continuând cu desvoltarea interpelărei sale,­­spune că generalul Co­­măneanu, când a plecat la Gura Caliții, prefectul a zis că ,e bolnav de măsele, a­­vea un abces la gură și vroia să facă și sătenilor abcese, în altă parte. După ce însă generalul a terminat operațiunea, pre­­­fectului ș i-a trecut durerea și a operat și dânsul (zgomot). Rog pe d. președinte al Adunării să fa­c 1900 că ca cel puțin în Parl­ament să nu fiu în­trerupt. D. R. Văltineanu. Să nu faci pe dan­­tistul în Parlament­ (rîsete). D. Pallade: Singura scuză a prefectului a fost că țăranii nu au stat liniștiți și au venit să ceară lămuriri. Asta nu era un cuvânt însă ca să fie considerați ca râs­­vrătitori. Dacă am interpelat și pe d. mi­nistru de justiție, este pentru faptul de a se ști ce devine acțiunea publică, din momen­tul ce represantantul justiției lucrează de comun acord cu prefectul și armata care torturează pe săteni. Ședința se suspendă. La redeschidere­ , D. G. Pallade continuând spune că nu s’a respectat termenul de 30 de zile pre­văzut în lege; cu textul legel în mână, țăranii puteau cere ca să se respecte ter­menul de 30 de zile. In raportul trimes de prefectul de­­­­părat asupra răscoalelor din Buda se re­cunoaște că aplicarea legei s’a făcut prea curând. D-sa se ocupă apoi cu circulările date de ministerul de finanțe. Critică faptul că circulările s’au trimes după ce se întâm­plaseră tulburările. O sumă din cei ares­tați la Buda cadeau în prevederile dispo­­sițiunilor circulărei prin care se scutesc de taxă cei care produc mai puțin de 150 de­­calitri. Oratorul citește câte­va pasaje din articole publicate în Constituționalul și în Timpul. D. P. P. Carp: Astea le spune Timpul nu eu. D. Pallade. Timpul și Constituționalul, d-le ministru. D. P. P. Carp . Ambele gazete sunt reü redactate, d-le Pallade și am dat ordin să se suprime. D . G. Pallade observă d-lul președinte al consiliului că asemenea răspunsuri pot să aibă succese de ilaritate, dar că nu sunt răspunsuri serioase. Citește câte­va pasagii din raportul ge­neralului Comăneanu, constatând că singur mărturisește că a bătut. D. Pallade cere formarea și darea în judecată a generalului Comăneanu, darea în judecată a prefectului. Măsuri discipli­nare ar fi o crimă față cu lucrurile petre­cute. Oratorul afirmă că ține de la Horia Ro­­setti că generalul Comăneanu este un om crud, care favorisează pe unii și terorisează pe alții. D. G. Scorțescu: De ce ’l-ați făcut ge­neral ? s D. Pallade: întrebarea aceasta constitue un sistem care nu e demn. Dacă corecțiu­­nea aplicată de d. general Comăneanu s’ar fi petrecut la oraș, s’ar fi revoltat țara în­treagă , de ce acum d­v., oameni ai ordinei, nu vă revoltați ? Pentru că sunt țărani și este o măsură la orașe și alta la sate. D. Pallade termină cerând darea în ju­decată a celor cari au torturat pe săteni și a se face dreptate. D. Titu Maiorescu spune că regulamentul Camerei, cu deosebire de acela al Senatu­lui, nu dă dreptul interpelatorului de a lua cuvântul în replică, după ministru, așa fiind A­ sa cere ca să se dea curencțl tu­turor acelor înscriși la discuțiune spre a se face deplină lumină. Guvernul va răspunde tuturor la urmă. D. G. Panu are cuvântul. Oratorul rea­mintește diferitele răscoale țărănești din anii din urmă. Spune că în răscoalele de la 1888, trebue să recunoască, de­și nu este dulce și tandru pentru guvern, că ele au fost cauzate de instigatori. In răscoa­lele de anul acesta însă nu poate fi vorba de instigațiuni, și cele spuse în această privință nu sunt lucruri serioase. Prima este legea arbitrară și­ periculoasă a im­pozitului pe țuică, și vinovat este guvernul care prin măsura nechibzuită luată a pro­vocat m­ăscoaiele. Guvernul a fost avizat la votarea legei și de d. Pallade și de mine, și de alții a­­supra pericolului pe care’l produc prin le­gea pe țuică. Nu s’a dat ascultare însă și ast­fel guvernul este autorul moral care a împins pe săteni la răscoale. D. Panu afirmă că între o răscoală de strada Enei și o răscoală pentru un impozit este o mare deosebire; prima are un caracter trecător, a doua unul mult mai profund. Pentru o răscoală pe tema refuzarea unui impozit s’a căpătat libertatea Statelor­ Uni­­te, și sunt multe alte cazuri de acestea. Este întrebarea, dacă cine­va are drep­tul d’a refuza un impozit ? Răspunsul este : da. Dacă toți locuitorii de la munte s’ar fi unit de comun acord să nu plătească noul impozit, de­cât cu forța, d-v. ați fi căzut de la putere; același lucru s’ar pe­trece dacă, noi la oraș, am refuza să plă­tim un impozit, căci prin răscoalele de la oraș sunt răsturnate guvernele. D. Panu termină spunând că ceea­ ce ră­mâne guvernului este să facă dreptate și să se degajeze de răspunderea celor cari au comis faptele de la R.­Sărat. Am iluzia că nici d. general Lahovari și nici altul din miniștri n'a putut da ordine pentru a se comite bătăi și torturi. Sesiunea extraordinară n’a fost un suc­ces pentru guvern, ci un eșec, căci din sînul ei a eșit legea pe țuică. Reprimați pe cei cari și-au bătut joc de legi și de țară, prin faptele lor. D. Titu Maiorescu, ministru de justiție, constată că nu a fost nici o legătură intre o­­biectul interpelării d-lui Pallade și acela al d-lui Panu. D. Panu a venit cu exemple istorice, cu libertatea Statelor­ Unite, în mod indirect a venit cu legitimarea unor răscoale. Ei bine, aceste teorii nu pot fi spuse de un conser­vator și într’o Cameră conservatoare (A­­plause). D. Panu ’și-a amintit de pe vre­mea când era șef de cabinet al lui C. A. Rosetti. Acest bărbat a trecut de mult în nemurirea istoriei, pentru a nu se mai zice de cel care-1 laudă că-1 lingușește, ori de cel care-1 critică că este necuviincios. Să ferească D-zeu ca o majoritate să aducă la îndeplinire unuite din vederile lui C. A. Rosetti, căci în țară ar fi atunci o revolu­ție permanentă. Când s’au început operațiunile de taxare acestea nu erau de­cât niște operațiuni preliminarii; noi nu suntem­ o țară sălba­

Next