Timpul, martie 1923 (nr. 5-25)

1923-03-22 / nr. 17

bursa cursurile târgului liber la deschidere GtICMr<*ffi,20 Martie, 1923 a. m. Efecte Scrfffune. Rural 5 ° ex. Urbane ex. c. 657,­66 66-- 66*/, „ „ Iași ex. c. . 61— 61 Bon C. Rur. ex. cup. . 65—70 Oblig. com. București 47o 63—64 „ , 5­7— 80— 82 Oblig. jud. com. 4'/, . 68— 73 ^­­ „ n 5% • 78- 83 Oblig. soc. com­, loc eftine gar. de Stat 5% ex. c. 81— 82 Renta com. A«i B. . 62— 6­» din 1913 65— 70 » extant 5 L . . K 0-103 „ din 1916 5 °/6 . . 79—7,1/ Imp. Vatrei 190 ő"/o ex. c. 761/,—77 » Refacerii 5% . . . 763­,­­ 777. Obii­.c.sinc. 3‘/1% ex. c. 71— 74 Renta im­p.orH­jeOb­rei 61 — 6a ACȚIUNI BANCARE Astra Română . ..................... 11.850—12.000 Steaua Română..................... . 4503—4550 Petrol Blok optate................. 1785—180­­­0 „ pui...................... 650 - 660 Speranța ..................................... 7500 -7700 Petrolul Românesc................. 1350—1375 Concordia .... . . . . . 2950 -2975 I. R. D. P. vechi ...... 2100—2120 I. R D. P. pui......................... 15­0 1585 Creditul Minier ..................... 3570—3500 Sospiro . . .............................. 825— 835 Redevențe . . . . ... . .­­ 1925-1950 Generala Petroliferă .... ... 460— 475 România ■petrolif. vechi . . . . 1200—1220 » » noui . . . .1­820— 84) Forajul ................................. 1725-1750 DIVERSE iBi Soc. tr.com. vechi ..... 600- 620 Soc. com­. Soc. efi­in . . . ../$ 220— 24) Creditul Tehhnic . . . ..... .**)—390 Creditul Extern . . . ... 390— 410 Textila Buhuși optate. Pi. 1075-1100 Mica . . «... .. ....­­v-1 2050 2070 Re^i­d .. •­­»V.•­­ 1925 —1969 Carpatina . a.................. . 560— 530 Operațiunile de bursă din târgul oficial și liber, de as­tăzi 20 Martie, se lăsase în pagina 4 la Ultima oră. AVANTAGII INDUSTRIALE — Fabrica de ciorapi și tricotata „Stela“, proprietatea Artur. Rechler Iași. — Fabrica de uleiuri, proprietatea P. Borș, com. Chișcani, jud. Brăila. — Fabrica de­­ produse chimice» „Furnica“, Constanța. — Fabrica de făinoase și paste» proprietatea societăței româno-itali­­ană. București. — Morii Iani Bubelidiste Constanta* —­■„ Fabrica de cherestea „Mercurii «Ifiuma Lunca de Mijloc, jud. Ciuc. —■ Atelierului mecanic „Noel“ soc. anon.­ București 5. LICITAȚIUNI — E. M. S., 14 Aprilie a­ cs. 100.000 kgr. dinamită­ și 800.000 metri fitil bickforsî ordinar. — Depozitul R. R. R. Kläret, 26 Martie al <•., vinderea a 4T sape, 24 S­isteore și 110 Băpăligi. —­ Casa­ Centrală a asigurărilor adunale 26'Martiri a. c., darea în an­trepriza a hranei asiguraților ce vor fi trimiși deja 15 Mai la 15 Septem­brie sk c*­ la sanatoriul „Regina Ma­ria“* din Sollca-Bucovina. — Ministerul de Război, 5 Aprilie fa­cs o vindere de 5T cai și mânji, la abatorul din Iași. — Primăria Oltenița, 29 Martie a. a darea în întreprindere a lucrărilor pentru aducerea apei potabile. Va,­­­loare după deviz 3.840.000 lei. —­ Primăria Oltenița, 31 Martie, concetsionarea iluminatului cu elec­tricitate. BILANȚURI —Ban­ca Co­nd­ia­lă R.-Sărat, be­f m­efiem 280.000 Lei, capital 700.000 lei. — „Oțelul Natural“, ^diverși cre­ditori 1.729.000 lei, capital 2 milioane, lei. — Imprimeriile „Independenta“, beneficiu 61.746 lei, capital 500.000 lei. „— Banca „Ștefan cel Mare“, bene­ficiu 132.000, capital 2 milioane lei. — O. I. M., soc. minieră, beneficiu 89.000 lei, capital un milion. — „Centrala“ soc. anon. pentru in­dustria produselor medico-farmaceu­­tice, beneficiu 860.000 lei, capital 5 milioane­ lei. ADUNA­RI-CONS­ILII — Banca Garpaților București, a­­dunare generală 5 Aprilie a. o. — „Casele privelegiate de împru­mut“ adunarea generală 17 Aprilie anul e. — Loc. generală din automobile, Bu­curești, adunarea generală, T Apri­lie a. o. — „Ci­upe­roasa“ produse chimice București, adunarea generală 5 A­­­prilie a. c. DIVERSE — „Banca Unirea“ Romanț are primul vărsământ de 30% asupra ca­­pitalului subaorii», — ,,Forex“, sold, petroliferă, Bu­­curești, cere vărsământul 2 și 3, pâ­­­nă la 25 Martie a. c., l tt mijlocul poporului Ttom­ânesc. Ditf 1 dbristihiției‹ d­in textul*' 'din .vechiul sașii sunt foarte mulții secuii dăn» semen­ii...cari ocupa o­­ regiune foarte­ mare. Aceștia se duc la piseria ro­mânească,­ f Iri ceea ce privește» că­ toți cei cri trăesc în țară, să fie obligați să­ vor­bească numai­ românește din fața unei autorități, cei ori nu știuy ar trebui lă­sate să' vorbească în­ limba ce cu­nosc, ca să nu aibă impresia că au fost aduși muți’ și li s'au luat­ drep­tul dîi apăram ( Observă că drepturi pentru femei ' nu sunt prevăzute în noua consti­tuție deși d. prim­-ministru a promis­­­ aceasta, dar poate a renunțat la ele, din cauza fratelui d-sale, care este contra drepturilor femeilor. Felul cum înțelege guvernul să re­­zoluționeze marea problemă a națio­nalizării subsolului, a revoltat chiar și pe proprietarii săi. Trebuie să se renunțe la acest punct care nemul­țumește în întregime pe­ toată lumea. In privința cultului spune că Mi­tropolitul a rugat guvernul să nu­ treacă­­ articolul acela­,cu înlocuirea cu­­­­vântului dominant. Putem să revenim la cuvântul acesta fără ca să re­nunțăm­ la credința strămoșească. Prin noua constituție­ unele delicte de presă sunt trecute de la jurați la tribunalele ordinare. Calomnia se­ poa­te întâmpina oriunde. Să lăsăm deci libertate, presei așa cum­ a fost până în prezent, j Faceți un1 Senat d­e competență 3, care să privească proectele de legi, dar care să se supună Camerei pen­tru ar­e verifica. Senatul numit va fi veșnic în confl­ict cu Adunarea aleasă prin votul universal. . . Privitor la dinastie ați reprodus textul din­ vechea constituție, și ați făcut foarte rău­. Dacă­ ar trebui să­­ căutăm stăpânitori, ar trebui să-i cău­tăm la latini, acolo de unde ne tra­gem. 1 Termină susținând drepturile mi­norităților evreești. 1 Banca Națională ...... 14.200—14.400 „ Marni. Blank . . . ... 750— TeO » Remirteasca . . . . .4 635— 675 „ Agricola _............... 320- 355 „ de Scont ....... 490— 50) „ cf. Rouim. L­td. . . .. 2300— 2200 „ Com. Română . . . . . 630- 64) „ Credit Român .... 625— 640 „ Generală.....................­ 433 — 445 „ Com. Craiova . . . . 6­60 — 675 „ Țărănească .... ” 170— 175 „ Viticolă... . . 300-310 „ Națiunei .....................* 60— 70 „ Fortuna.. . . . . . .3 270— 293 „ Franco-Românâ . . . 300— 320 » Cor­. si ia. Fraga . . .* 320—340 „ Dacia­ Traiană. . . ” 225 — 250 „ Sind. Ialomița . . . .. 48.­— 490 „ Minelor 860— 870 * Cerean­yuitor. . . . 375— 335 ASIGURĂRI Dacia Rom. . ------- . —pro?% 1 770—1800 Generala. r.„ . . . . . . . 10­0—1050 Naționala-...............................875- 900 Agricola..................................... 725— 750 Urania .... .......................... . £ 40­0— 420 LOC. NAVIGAȚIE­România .... . . .... 975-1000 Ș. R. D. ..................................... 1352-1500 Maritima Brăila......................... 40.­- 425 Dunărea............................. . . 5.0—530 PETROLIFERE Dezbaterile Parlamentului I——-----06CO­__■. —-c Ședința dela 19 Martie Camera "■ D. M. Olteanu deschide ședința la orele 3 și 15. i .Pe banca ministerială d-nii miniș­tri: Vintilă Bratianu, Traian Moșoiu și Nistor. D-nii Diaconescu, Gârlea, Ion Mi­­hai și St. Bogdan, fac mai multe comunicări.­­ ID. Măgură- Protestează împotriva măsurile luate de guvern care nu îngădui manifestația opoziției și îm­potriva ordinelor date armatei ca să terorizeze pe manifestanți.­­ D. Văitoianu­ încearcă să vorbeas­că dar este întrerupt de vociferări. D. Ciornei este trimis în fața co­­mm­isiei di­sciplinare. Í In acest timp intră în sală de prim ministru care este aclamat de majo­ritate și fluerat de opoziție..­­ D. Aurel La­zar, nu poate vorbi din cauza vociferărilor. . D. Brătășanu. Nu am­ pomenit nici­odată ca banca ministerială să nu răspundă, atunci când este solicitată. D. I. I. C. Bratianu. D-le preșe­dinte, d. Brătășanu are cuvântul ș­i Tumultul continuând, ședința se suspendă. La deschidere nu se mai acordă cuvântul d-lui Aurel Lazăr, pentru care fapt opoziția protestează. D. Prim ministru. Rog adunarea să acorde oratorilor opoziției încă un termen pentru a vorbi. D (opozi­ția vociferează, tumult m­are). D. Gr. Iunian este trimis în fața comisiei disciplinare. D. Paul Bujor. Roagă pe d. prim ministru să răspundă pentru ce gu­vernul a înțeles să ordone armatei să rănească populația care a voit să manifesteze liniștit și pe reprezen­tanții partidelor din opoziție?­i­­­­lenei Bratianu. Noi întotdeauna am lăsat pe oamenii cuminți să ma­nifesteze. Răspunderea noastră ne o­­bligă să ferim țara de pericolele care ar zdruncina ordinea și forma de gu­­vernământ ID. I. Maniu. Dv. guvernați nu­mai prin baionetă.­­­­D. Ionel Bratianu. Dacă veți per­sista în atitudinea dv. care pericli­tează siguranța Statului, suntem si­liți să mențin măsurile de ordine luate în­ prezent. D. I. Maniu. Ați venit la guvern prin lovitură de stat și furt de urne și vă mențineți cu ajutorul armatei. D. Aurel Lazăr. Critică proe­ctul de constituției­­ D. Vaîăa. In contră noastră nu tre­­bue să trimiteți armata ca să apărați pe Rege și Regină. — Măsuri pentru apărarea dinastiei noastre sunt nece­sare de luat în contra dv.­­ D. președinte dă cuvântul d-lui raportor Chirculescu. D. Iorga. Vă rog să dați cuvântul și reprezentanților sașilor. I D. Președinte. D. raportor Chircu­lescu, după regulament, are precă­dere să vorbească înaintea deputa­ților. D. Chirculescu renunță la cu­vânt în favoarea d-lui Brânci. D. Brânci. Spune că guvernul nu respectă hotărârile de la Alba Iulia, protestează contra nemulțumirilor ce se creiază minorităților etnice și cri­tică actualul proect al constituției. Cuvântarea d-lui Iorga D. N. Iorga. Argumentele aduse de dv. —* spune d. Iorga — nu ne-au convins, că aveți dreptul sa votați această constituție. In acest proect, s'au trecut unele lucruri cari nu trebuiau, iar cele ce nu trebuiau au fost puse; întreg pro­­ectul are o formă neprecisă- ș i Eu sunt sigur că dv. nu îl veți schimba, din ambiție care există la toți oamenii îngâmfați, sau pentru că ați muncit prea mult la dânsul. Dar, oricine va veni la guvern după dv., va trebui să modifice această constituție. In chestia minorităților d-sa spune, că această minoritate este o insulă V -VK-*-'. Senatul . Ședința se deschide la orele 3 d. a. sub preșidentia d-lui M. Pherekyde. Pe banca ministerială d-nii: C. Banu, Cosma și general Mărdărescu. Discipția pe articole a Constituției . Se intră în ordinea de zi și se con­tinuă cu discuția pe articole a proec­tului de Constituție.­­ La art. 5 fac diverse observațiuni d­-nn­: Drăghicescu Cosma și epis­copul Vartolomeu. D. Crupenschi a propus un a­­mendament în sensul ca să se pre­cizeze:, ca drepturile consfințite în art. 5 să se refere și la femei. D. Trufin (naționalist) se declară împotriva participărei femeilor la via­­­­ța publică. I . C. Dissescu răspunde că această chestiune se va rezolvi prin legi spe­ciale. , D. M. Policr­at, afirmă că dacă s'ar fi dat dreptul de vot și femeilor, a­­tunci votul universal nu ar fi dat u­­nele rezultate, regretabile­ ) Art. 6 se­­ votează nemodificat. 1 D. Al. Constantine­scu cere apoi in­­tervertirea ordinei de zi, spre a se vota proectul de lege, referitor la spo­rirea amenzilor judiciare, care este în legătură cu bugetul. (Ședința se­ suspendă pentru câte­va minute). 1. La redeschiderea­ ședinței se votea­ză proectul de lege, prin care se spo­resc amenzile judecătorești, transfor­­mându-se în acelaș timp, o normă nouă pentru încasarea lor. D. Păcuraru, este de părere ca să se pună mai multă stavilă, intrărei streinilor în țara­ noastră. Cere un­­ sta­giu de 10 ani, acelora cari vor tre­bui să devină cetățeni români. 1 D. Crupenschi propune un amen­dament, prin care naturalizările să fie lăsate puterei legislative, 1 D. Valeriu Gaffia privitor la art. 7, în care se spune că deosebirea de credințe religioase și confesiuni, nu constitue în România o predică spre a dobândi drepturile civile și poli­tice și a le exercita, amintește că la Alba-Iulia nu a fost de față nici un evreu, care să-și exprime dorința că voesc să fie alipiți de țara noastră. Din contră, făceau cea mai mare pro­pagandă în contra acestei idei.­­ Când însă sub ocrotirea Româ­niei întregite, se petrec atâtea exploa­tări, când universitățile și școlile noa­stre superioare sunt 50 procente fre­­cventate­­ de evrei, când presa din Ro­mânia este constrânsă de 950­ ° de evrei, avem­ dreptul — continuă vor­bitorul —­ să cerem ca să se solu­ționeze art. 7 așa cum merită evreii. D. Gh­iață. — Facem­ o mare gre­­șală să dăm­ drepturi jidanilor, când ei au refuzat să recunoască Consti­tuția. 4 # O voce. — Vă rog, domnule se­nator.... Pr. Preoțescu. — ;Și în sfânta Scrip­tură tot „jidan se spune” (aplauze) Mișcările studențești In continuare, d. Gaița spune că a­­tunci când este vorba de mișcările studențești, a constatat că d. C. Banu ministrul Cultelor, s'a prezintat la adunarea­­,Uniunei Evreilor pămân­teni”, și a adus elogii evreilor. Tot atunci am constatat că d. ministru al justiției declina de la sine, orice ingerență, când îi se vorbea de miș­cările studențești, și am mai observat în unele ziare înstreinate, articole scri­se de românii creștini împotriva a­­cestei mișcări. Ca să nu ajungem în haosul interna­țîonalismului, vă rog să abrogați art 7 din noua Constituție și să înlocu­iți textul actual al art. 7 din legea T­1­M Ei­ut 1.1»! , Em3 proect.. Ca. indicét^ am’ o, singurău rugă- *­­ mint­te către re­jpezentanții evreilor, ca să-și* dea și ei consimțământul pen­tru unirea cu patria mumă (vii și prelungite aplauze). Se­ resping amendamentele și art. 7 se­ votează neimodificat. Se votează art 8—11. La­ art. 12 ;d. Păcurariu cere să i se mențină textul comisiei constituțio­nale, referitor la libertatea națională. Se votează art.­­ 12—16. 1 La art. 1T d. Păcurariu în numele „Ordinei morale” susține pedeapsa cu moartea. D. Trufin, in­ numele partidului na­ționalist democrat, se opune ,la in­troducerea pedepsei cu moartea. Câțiva prelați ardeleni au votat pentru pedeapsa cu moarte. Art. 17 se votează nemodificat­,­ a Se votează apoi, proectul de lege, prin care Epitropia Beldiman din Bâr­lad, a fost autorizată" să vândă niște păduri. î­n Ședința se ridică la, orele 8.^ezi la (orele 3 d!­ a, ședin' | Chestia îmbunătățirii tramvilor comunale Comisia interimară a ținut șri­dință aseară sub președinția d-lui doctor Costinescu. . S-a comunicat o cerere a societa­tei tramvaelor comunala, care vo­­ește­ sporirea taxei dela doi la trei lei. Cererea a fost trimisă unei co­­misiuni careta să se pronunțe asupra ei și în caz ca va admite sporirea tarifului, va condiționa aceasta de următoarele, obligațiuni­­lor;1) Sporirea numărului vagoane­2) Electrizarea liniilor cu cai; 3) Schimbarea traseurilor de pe liniile suprapopulatei, sau înguste, cum este strada Academiei; 4) înființarea biletelor de cores­pondență; • 5) Să nu se­ sporească cu nimic costul abonamentelor pentru func­­­ționari, elevi și­ studenți; 6) Să se rezerve comunei câte 25 bani de bilet și la tramvaele cu cai, sumă la care renunțase trecuta ad­ministrație. Directorul tramvaelor Comunale, care era de față, a declarat că so­cietatea va contracta un împrumut din care să se poată face cel puțin o parte din lucrările cerute de pri­mărie. Mai întâi se vor electriza prin­cipalele artere ale liniilor cu cai și anume: linia Obor — Sf. Gheorgghe — Bulev- Coștei — Piața Victoriei. Știri din țară Bârlad !Accident din gard.­­ Un lucrător de ma­nevră, Mafteiu­ Toader, din gara locală pe când forma un tren­ de marfă, în timpul ma­nevrei, a fost tamponat de o ușă a unui va­­­­gon ce era dechisă.­­Ușa lovindu-l în cap, i s-a sfărâmat.. In agonie lucrătorul a fost transportat la spital. S'a deschis o anchetă. Greva măcelarilor.­­ După șase zile de grevă a măcelarilor, Primăria Ie-a admis a vinde carnea de vacă calitatea I­a 14 lei kgr. și calitatea II­ a 12 lei kgr. ! '1 OPERA ROMANA 11 si Miercuri­­ 1 Martie 1023 TOSCA ioi 22 Martie 1923 ora 8 precis premieră cu baletul Noaptea Valpurgiei FAUST Vineri 23 Martie 1923 Bărbi­erul din Sevilla Sâmbătă 24 Martie orele 8 precis FAUST Duminică 25 Martie 1923, matineu WEATHER SEARA Vasul Fantomă Teatru Regina Maria Marti 20 Martie 1923 Moartea civilă Miercuri 21 Martie 1923 Jugnggrtu­s Moi­ii Teatrul Mic In­ fata Palatului Regal Caspiia Oraf Rat­ea, Elitra,­lancovssîg-Jirhaileîi ASTA-SEARA Marti 20 Martie 1923 Școala Cocofi@ior Miercuri 21 Martie 1923 Școala Cocoților Banca de Scont a României Societate anonimă Aduce In cunnoștiința acționarilor ei că acțiunile di­n vechiite emisiuni se primesc te presidhumbaa­e In orice zi de la 1­3 jum., la s P­­m. Se atragi­ atențiunea că dividendul pe 1922 se plătește pe baza nouilor ac­țiunii și, ca atare preschimbarea taiebue făcuttâ în vântt«, d­e începerea plăței cu­­ponu­lui. " Ceasornicarul BREVETAT Soare m­escu — BUELVARDUL ELISABETA.20 — (S*b Hof ! Actoria) Magazin bina asortat cu biju­­terii în aur, argint, cu pietre prețioase.­­ Pendule de pe­rete, deșteptătoare, de masă s-s și de buzunar s­s s­s Brățări, Inele, Cercel, Ve­righete de logodnă — - in aur == Cumpăr Aur și Pietre preți­oase.­Ofer prețuri cele mei ss ss ss bune ss s­ ss Cea mai bună și mai folositoare reclamă o puteți face numai în „TIMPUL“ ziar răspândit în toate cercurile a­­vute din tara veche și din nouile provincii. Benca de Scont a României Societate anonimă Aduce la cunoștința­­ generală că pu­ne pe dispoziția­­ publicului în trim­urul Băncei din str. Lipscani No. 5 cofți cu s­tr. Cugetviiu Ca­lladii, (fost Kantug­hisor­­ghevolloi), Caselle (Safet) de differite d­­­iiensiiuni, construite de Casa Richere, din Paris,­pentru păstrare de vdkxri­ și efecte.. Condițiile de închiriere se pot vedea­­ la ghișeu­ri­le Bărapei. Noul Magazin en Colonialev Delicatese „L­a VIlNISTORUL“ ARISTOTEL V. NACIOPOL - 42 SI*. VASILE LASCAR 42 — Zilnic se găsesc păsări proaspete tăiate, mezeluri, salamuri și diferite specialități de­­ brânzeturi ............ Diferite specialități de vinuri minunate și alese Champsnne din toate sorturile Rog pe onorată clientelă să mă vizitele spre a se convin­ge ams2z;zisa*m „volții ir FABRICA­ DE ULEIt VEGETALE, LACURI $1 KITT SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA ȘI COMERȚUL DE ULEIURI, VOPSELE ȘI PRODUSE CHIMICE] ActiV Bilanț general încheiat la 31 Decem­­­tie 1922 Pasiv Garanții statutare . . . . . . . 230.000.— Deponenți garanții statutare . . 280.000.— Efecte depuse în gaj . . . . . 2.900.000,— 3.180.030­*­ » accepte în gaj . . .2.900.000.— 3.180.000 ; I 18.644.220 23 "18/44.220 23 președintele consiliului de administrație, Al. Seulescu, G. V. Ciudin, contabil autorizat cu No. 1.1’»-1­923. " Administratori-delegați: Inginer I. Gigurtu, Dr. Emil Gr. Micșunescu. Director general: Alexandru Cornu. Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: C. Georgescu-Chiroiu, Advocat N. Al. Nitzescu, P. Rioșianu, contul de minn & pierdere Debit încheiat la 31 Decemvrie 1922 __________Credit :’»­.rmxjw I Jim Nui i Ji t i.sspwrN­inin­fai*w».«.j?gBW Președintele consiliului de administrație, Al. Seulescu, G. V. Ciudin, contabil autorizat cu No. 1.175.923. Administrat­ori delegați: Inginer I. Gigurtu, Dr. Emil Gr. Micșunescu. Director general: Alexandru Cornu. Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: C. Georgescu-Chirmtz, Advocat N. A. Nitzescu, P. Rioșianu Casa....................................................... 438.617­75" Capital.......................................................... 4.000.000 — Efecte publice.................................................. 157.000— 1 Fond de rezervă............................................. 64.39125 Conturi curente debitoare............................ 2.082.380 33 > » impozite .................... 80.000 — Șoseaua Viilor No. 93—97, ma- Conturi curente creditoare............................. 10.299­ 05 33 sml Și instalațiuni .1.000.000.— Conturi transitorii ................. 20.220 61 ei Construcția nouă și la­ Beneficiul net pe anul 1922 ........................’ 999.402 99­brica de lacu­ri. . 877.830,75 Amortizări lei . 1.877.830/75 117.830,75­1.760.000 — Imobilul Giurgiu......................... . . . . 55.000 -Mobilier....................................1 ... . 1 — Materiale & unelte....................................... 60.000 — Cai - vehicule ................................................ 60.000 — Mărfuri­­ fabricate..............................% . • 10.638.884­45 Mărfuri a metta . . . ............................ 86.679 20 ___________ Conturi transitorii............................................ 125.657 50 15.464.220 23 15.464.220 23 CONTURI DE ORDINE: CONTURI DE ORDINE: CHELTUELI DE ADMINISTRAȚIE: Beneficiul brut din fabricații, vânzări de măr-Salarii, onorarii, cheltueli diverse, etc. . . . 718.897 901 furi, mărfuri a metta, efecte, etc................ 3.961.404 29 CHELTUELI DE FABRICAȚIE: Combustibil, lucrători, personal, etc.............. 1.084.829 45 Dobânzi, comisioane și bonificări................ 933.720 90) Amortizări....................................................... 181.853 35 Fonduri pentru impozite ............................... 40.­300 — Cupoane restafate............................................ 2.690 — Beneficiul net pe anul 1922.......................... 939.49­2­99. _____________________________________________ 3.961.4#4­>9. 3.961.4 C1 29

Next