Timpul, iunie 1923 (nr. 71-97)
1923-06-01 / nr. 71
AMUL al XXIII-lea Mo. 71. abonamente Un an....................................Lei 400 6 luni......................................... 200 3 luni ............................. 100 Pentru preoți, și învățători, intelectuali, funcționari și muncitori se face o reducere de 50 % Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 6/55 SUBT DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR: I. JOLDEA RADULESCU Contra piei — Răuț nu poate fi îregăturat numai cu o lege de reprimare. « Trebue o politică economică hotărâtă pe care guvernul refuză s’o adopte .După doi ani de preocupări diverse, iată că, îm sfârșit, guvernul parvine să-și dea seama că în România mai există, pe lângă urgența votării ursei Constituții se nu se aplică și a unor „naționalizări“ liberale..—o problemă a scumpirei traiului care cere o urgentă soluție... Un nou val de scumpete se precede. Până în spre iarnă viața se va scumpi —dacă rămânem în același regim și sub aceeași concepție politică — cu cel puțin sută la sută. Guvernul a ajuns să-și dea el însuși seama de această amenințare inevitabilă. Optimismul obtus șî miop al d-lui Vintilă Brătianu a fost in cele din urmă, sesizat de ce se pregătește și scoatele pe budgetul său „echilibrat“, a meditat îndelung la o soluție. D-l Lassu, care se pasionează în funcția sa de șef de cabinet al d-lui Vintilă Brătianu, a primit instrucții să facă o lege aspră împotriva speculei. Fără îndoială că curmarea oricât de drastică a speculei —adică a scumpirei nejustificate, — e o măsură căreia i se cuvine toata aclamația noastră. Dar, numai cu atât nu sa rezolvat scumpirea traiului! S-ar pune astfel frâu numai unor acte de adevărat bandătism săvârșite de uii negustori hrăpăreți. Gând ne văităm împotriva scumpirei traiului, ne gândim la ceea ce e general și, comercial, perfect justificat. Rău! acesta nu poate fi remediat numai cu o sărmană lege de reprimare a speculei." Trebue altceva, — și aceea ce trebue nu se face pe cale administrativă! Trebue o politică economică generală, bine precizată șî cu curaj, cu îndrăsneală aplicată. Care e politica aceea? Răspunsul îl dă chiar falimentul practicei economice a actualului guvern: o politică hotărâtă pusă celei cu care d. Vintilă Brătianu a adus țara la ultima limită a mizeriei. _ T. L. -XXX Guvernul și „problema“ basarabeană Guvernul are obligațiunea de onoare să institue o anchetă largă și importială, pentru a se stabili adevărul relativ la faptele petrecute în Basarabia. Astfel pretinde spiritul de dreptate și prestigiul national Guvernul se arată foarte revoltat de faptul că insistă atât de mult asupra unor fapte, cu caracter grav, petrecute în Basarabia, și care au făcut, în Cameră, obiectul unei interpelări deosebit de violente. In ceea ce ne privește credem că guvernul nu are dreptate, atunci când se arătă indignat de insistentele presei referitor la faptele ce s’au semnalat. Oameni cu răspundere, din Basarabia, au afirmat că mai multe persoane au fost ucise și guvernul a avut dovada că, în adevăr, lucrurile s’au petrecut astfel. In consecință realitatea faptelor nu poate să fie discutată. In schimb, a ceea ce rămâne să se știe și aceea ce trebue clarificat,sunt împrejurările în care au fost uciși cei trei basarabeni. Dacă, în adevăr, un abuz a fost comis și o nedreptate atâta de revoltătoare a putut să fie săvârșită, guvernul, cel dintâi, are tot interesul să caute să stabilească adevărul și responsabilitatea vinovaților, pentru ca pedeapsa să fie în proporție cu vina ce s’a săvârșit. ‘ Astfel fiind, nu numai că guvernul nu are dreptul să se revolte de faptul că presa se ocupă de cele semnalate, în Basarabia, dar lui în primul rând, îi revine datoria să institue o anchetă, mai ales, parlamentară, pentru ca observatori obiectivi și imparțiali să restabilească adevărul, fără a se ascunde nimic, nici în bine, nici in rău. Procedându-se astfel se va face dovada că nici țara, aici guvernul nu au interesul să dea lucrurilor o altă înfățișare decât cea adevărată și că se consideră o chestiune de prestigiu național să se facă dreptate și să se dea satisfacție opiniei publice basarabene, în mod legitim alarmată de tot ceea ce s’a spus și s’a aflat până acum. Pretutindeni în Basarabia, ca și în toate teritoriile alipite, trebue să existe convingerea că guvernele, oricum ar fi ele, conduc conform celor mai înalte principii de adevăr și de dreptate, astfel, încât, conform legilor și Constituției, libertatea și viața cetățenilor să fie garantate pe deplin. Credem că abuzuri pot să fie săvârșite de organele administrative, fără pregătirea morală necesară. Nu credem, însă, să existe guvern, indiferent de culoare politică,rău intenționat, nepatriot și crud, care să supue, azi, mâine, sau oricând, pe basarabeni și Basarabia unui regim vinovat și criminal. Avem convingerea, că orice guvern, fără deosebire, repetăm, de partidul ce l’ar fi format, își va face totdeauna un crez național din sentimentul că tot ceea ce face parte din marele suflet românesc, trebue să se bucure de aceiași atenție, de aceiași dragoste și de acelaș interes din partea celor chemați să conducă destinele naționale. Pentru a se putea afirma, fără discuție și replică acest adevăr și această necesitate imperioasă, e nevoie de lumină, de cât mai multă lumină și dreptate și aceste două elemente nu pot fi obținute decât printr’o anchetă largă, făcută de reprezentanții națiunei. Dacă abuzul va fi dovedit și dacă se va face proba că indivizi,chiar vinovați din anumite puncte de vedere, au fost uciși, fără nevoie, și trecându-se peste legile țărei, vinovații vor trebui să-și ia pedeapsa ori și cine ar fi ei. In cazul când, din contră, se va stabili că lucrurile s’au petrecut altfel, atuncea guvernul va avea prilejul să arate că nici într’un caz, nici în celălalt, nu s’a dat înapoi de la împlinirea datoriei ce îi impune să caute totdeauna adevărul. Aceasta e singura cale de urmat, cerută de spiritul de dreptate și de prestigiul național. ECOURI IN BATJOCORA. — Presa liberală numește pe d. Maniu în batjocorit „eternul opoziționist“. Să nu se prea grăbească această presă, deoarece, în curând, vom avea un partid întreg — cel liberal — și căruia îi va rămâne numele de „partidul opoziției eterne“. » SE SUPĂRA, — Guvernul se supără grozav,, ori de câte ori presa amintește crimele săvârșite zilele trecute în Basarabia. In adevăr, ce guvern liberal, ar mai fi acela dacă un aer avea dreptul să omoare și el cinci șase basarabeni pe zi. • ADEVĂRATA SITUAȚIE. — Gazeta guvernului promite să arate adevărata situație din opoziție. Se vede că numărul morților și al celor asasinați,, este cu mult mai mare de cel anunțat. Așteptăm să vedem pe liberali, o dată, sinceri. UN LEU EXEMPLARUL Buletin politic Naționalizarea „Reșiței” Ciurci sí a înțeles s-o facă liberalii ; si se nota prilej de beneficii pentru partid și partizani La sfârșitul sesiunii parlamentare, atunci când căldurile fac neatenți chiar pe puținii temerari cari mai iau parte la ședințele Parlamentului, guvernul a adus și a isbutit să treacă ușor, ușor de tot, două legi de o extremă importantă pentru viata noastră economică. Aceste două legi sunt cele privitoare la Creditul Industrial și la naționalizarea „Reșitei“, legi necesare, dar care vin cu mare întârziere. Intr’adevăr, nevoia Creditului Industrial o simte industria românească de la războiu încoace, și nevoia lui a devenit extrem de acută încă dinainte de venirea la cârma țării a guvernului liberal. De asemenea, naționalizarea „Reșitei“ trebuia făcută încă de mult, întrucât rostul acestui puternic organism industrial e să fie cel mai de seamă furnizor metalurgic al statului. Pentru ce n’au adus liberalii legile privitoare la aceste două mari probleme interesând întreaga noastră viață economică, mai curând, după venirea lor la putere ? Pentru că trebuia mai înainte de toate ca ei să-și asigure prin aceste legi avantagii exclusive pentru capitalul liberal, obținând în acelaș timp și conducerea acestor două mari organisme economice. Nu suntem și nu putem fi în nici un caz adversari ai celei mai largi participări în viata noastră economică a capitalului românesc, chiar atunci când acest capital e exclusiv al finanței liberale. Suntem însă datori să specificăm că nu așa înțelegem noi participarea acestui capital liberal, prin excluderea altui capital românesc, care aparține însă oamenilor și instituțiilor de alte credințe politice. Și nu putem admite această exclusivitate, întrucât o vastă experiență ne-a arătat că toate, absolut toate întreprinderile finanțate de capitalul liberal, mai ales când au în fruntea lor oameni politici sau financiari liberali, se folosesc de influența lor politică pentru a câștiga beneficii și avantagii în dauna statului. Așa se va întâmpla, suntem siguri și cu „Reșita“, și cu Creditul Industrial. Legea pentru naționalizarea „Reșitei“ mai are încă o latură imorală: la noua emisiune prilegiuită de această naționalizare, se înlătură cu desăvârșire dreptul de opțiune a vechilor acționari, toate acțiunile nouei emisiuni intrând în patrimoniul finanței liberale, pe un curs de emisiune mult inferior cursului bursei. Am fi admis, firește ca acțiunile reprezentând capitalul străin, să fie excluse dela noua emisiune; nu admitem însă ca drepturile cinstite ale capitalului românesc să fie furate de Banca Românească sau de creațiunile ei financiare. Iată de ce, în votarea legii pentru înființarea Creditului Industrial, ca și a celei pentru naționalizarea „Reșiței“ nu mai putem vedea măsuri salutare pentru starea economică a țării, ci numai măsuri menite să dea pe mâna finanței liberale interese ale Statului și ale capitalului particular neliberal fără să se lase acestui capital măcar un drept efectiv de control mister al esKMnftt consista în imcontinuă a fondului, prin păstrare, dar spirit pururea hom — ■•epatarea continuă a fo armeler, forme sechi, dar iată ce este constrentistat d. M. Emilsen Vineri 1 iunie 1923 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI Ho. 60. (Pasagiul Imobiliari) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la redacție trebue adresată Primului redactor manuscrisele nepublicate se ard; domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Din Lipsurile noue legi fiscale irestrucțiuniie date de ministerul de finanțe au nevoie de alte instrucțiuni Noua lege fiscală, cu privire la impozitul pe salarii, intrând în vigoare de la 1 Mai, a produs cum era de așteptat, o mare zăpăceală printre agenții fiscului, și a pus într’o enormă încurcătură toate firmele comerciale. Se știe că ministrul de finanțe a publicat în „Monitorul Oficial“ o serie de instrucțiuni, cari explicau o altă serie de... instrucțiuni, după ce și ele, la rândul lor, explicaseră instrucțiunile apărute odată cu publicarea legei. Când exemple asupra modului cum trebuie să se calculeze impozitul pe salarii, ministrul de finanțe, a lăsat să se strecoare greșeli, în cifre,astfel că și firmele comerciale, la rândul lor, luând ca bază acele calcule au prezentat administrației financiare și percepțiilor respective tabelele de salarii, greșit calculate. Aceasta, în general cu privire la taxele de 4 la sută și respectiv 8 la sută pentru funcționari. In ce privește impozitul pe salariile lucrătorilor, chestiunea este și mai încurcată. Toate exemplele date de ministerul de finanțe n’au nici o claritate, și din textul instrucțiilor sar părea că, tocmai acei lucrători cari au mai puține zile muncite, au de plătit un impozit mai mare ceeace n’a fost, firește, în Mențiunea legiuitorului. Anomalia provine din faptul că în rubrica scăderilor, nu se explică cuantumul zilelor, sub cifra 20, știut fiind că legea nu impune cate-o zi pe săptămână, din totalul zilelor lucrate în cursul unei luni, complect prestată. Afară de aceasta, în exemplele publicate in „Monitorul Oficial“ se arată că se scade, pe lângă suma prevăzută de Art. 46 din lege, și taxele de 3 lei pe săptămână, reprezentând Umbrele de meseriași ale lucrătorului. Ori, aceste taxe sunt de 7 lei, adică de 78 lei lunar, fapt care iarăși nu este clarificat de instrucțiile ministerului de finanțe. Precum se vede, cele câteva rânduri dle instrucțiuni, date până acum de ministerul de finanțe, au nevoie de o nouă serie de... instrucțiuni„ ---OBC=ri?fc=3CO— Un pârlit de milionar interpelarea unui deputat asupra unui pârlit care s’a facut milionar din furturi și sfidează lumea din automobil In ședința de est a Camerei, un deputat a avut ciudata ideei de a interpela guvernul in chestia furturilor dela e. f. r. și a cere lămuriri nu numai asupra stadiului anchetei judiciare, dar și asupra situației sociale a d-lui Nacht, autorul moral al acelor furturi. Interpelatorul s’a arătat uimit că se poate îngădui ca un om ,,pârlit‘‘ până mai eri să-și plimbe nesupărat morga plină de obrăznicie, în automobilul multelor sale milioane, agonisite fără trudă, dar prin speculații furt. Cazul d-lui Nacht este cazul multora și este de mirare, iă se mai găsește cineva, fie el chiar deputat, care să protesteze împotriva aroganței necinstitului și să afecteze uimire față de un fenomen care a ajuns banal într-o țară în care oamenii cinstiți sunt o adevărată .excepție- Interpelatorul n’a fost onorat cu răspuns, pentru bunul motiv că n’avea cine răspunde. Nu fee pot lua măsuri, și nu se pot urmări pârliții, fie ei chiar milionari și obraznici, când sferele înalte cari urmau să răspundă ori la Cameră în afacerea Nacht, au introdus, au patronat și au întins ei înșiși jaful în averea publică, corupția și frauda nepedepsită și neblamată a bunului altuia. A rămas fără urmare ieșirea violentă și viguroasă a bătrânului Petre Carp, naivul care-și închipuise odinioară că cu un singur fier roșu va distruge imensa cangrenă a incorectitudinei civile la adăpostul situației politice. De atunci și până acum răul s’a întins găsind în buna noastră țară cel mai bun teren de desvoltare a acestui îngretoșetor miierab și tocmai azi sub regimul celor ce sunt părinții îmbogățirei ilicite și fără cauză să ridică un protest înpotriva unui pârlit de milionar. D. Nacht poate fi liniștit, patronii lui și zeii lui cei buni sunt încă atotputernici în Țara Românească. Pe foi de calendar In sălbăticirea . Un actor fluerat, în Românită, e lucru extrem de rar, fiind-că România e în special paradisul măreției actoricești. Și, cum nicăici nu sunt așa de mulți actori, așa de mulți actori, proști—pe lângă unii foarte buni—ca la noi, a fluera pe unul din ei e o operă reconfortantă și utilă. Dar, a fost fluerat, la Teatrul Național um actor nu fiindcă joacă prost,—Slavă Domnului, prilejuri de acestea s’ar oferi în fiecare seară publicului fluerător pe cel puțin trei scene bucureștene.. A fost fluerat un actor, fiindcă deși are talent—un talent incontestabil, excepțional—e, totuși ,,jidan” Pentru atâta, numai pentru această vină , fiindcă nu e din rasa autentic daco-română a d-lor Cuza și Zelea Codreanu,. E un tânăr dintr’o rasă care și-a permis, totuși, să dea Franței pe cea mai strălucitoare glorie a teatrului francez : pe divina Sarah Bernhardt• E un actor de un talent formidabil, sdrobitor,—• sursă firească de furie pentru toți bieții lui camarazi de rasă pur daco-romană, dar cu economie dăruiți de soartă. Insemnați-i numele , îl chiamă Finți; el va fi mâine, aici sau — dacă 'nu'ascultă pe mine — aiurea, unul din stăpânitorii teatrului. Cele două duzini de daco-romani de la galerie nu i-au permis să joace, deși vorbea așa de frumos limba cu care știința și talentul d-lui Iorga învia eroii dramei reprezentate ! Un exemplu e decisiv. De trei patru ori, vine în versurile d-lui Iorga,, în gura diverșilor eroi, exclamația următoare : „o așa slugă frumoasă !” sau : , o așa casă frumoasă !”. Ei bine, dor sau trei actori dacoromani au făcut următoarea oribilă stâlcire de limbă, zicând: așa o casă frumoasă!” Unul singur din cei cari au avut de spus aceste vorbe, le-a zis corect,—era jidanul Finți! di când un artist, fie cât de străin de rasa ta, — fie el chinez sau indian — parvine să vorbească așa de frumos și de corect limba ta, când, adică se contopește așa de deplin în sufletul nației tale,—nu e idiot să-l gonești fiindcă e străin ! De Max, român — sau, după părerea dacoromânilor de la București , jidan — strânește cu talentul lui Compenia franceză cu toate că-și permite să dea precisei limbi franceze, o pronunțare cam personală. Dar, ce vreți f, studenții și actorii parizieni nu sunt chiar așa de... daco-romani ca ai noștri ! SĂRMANUL DIONIS REFORMA MILITARA Reorganizarea serviciului de recrutare al armatei . NouăEe principii ce vor sta la baza chemării sub drapel a viitoarelor continente.— Militarizarea învățătorilor și a tinerilor din șc. politehnice. -- Clasarea impropriilor se Va militar Principiile noui, ce vor sta la baza chemărilor sub drapel a viitoarelor contingente, prin noua reorganizare a serviciului recrutărei, sunt următoarele: S’a stabilit ca stagiul să fie de doi ani, pentru toate armele afară de marină. S’a desfințat tragerea la sorți, rămânând comisiei militare de recrutare, misiunea de a repartiza pe recruți diferitelor arme. Toate dispensele au fost desființate. Văduvele care au unicul fiu sub drapel, vor fi puse pe tot timpul încorporărei fiului lor, sub protecția statului. Prisosul de contingente, care ar rezulta eventual peste prevederile bugetare, va fi format, nu din cei ce ar trage la sorți un număr mare, ci din oameni nevoiași, cari au greutăți familiare (susținători de familie). Dispozițiunile noulei legi vor intra în vigoare, începând cu clasa 1924.• S’a făcut o derogare de la principiile de mai sus (durata serviciului militar sub arme), pentru motive de interes general, pentru tinerii care devin învățători. Pentru ca aceștia să fie luați cât mai puțin timp de la menirea lor, elevii școalelor normale de învățători vor fi militarizați. După terminarea școalei, acești tineri își vor complecta instrucția militară prin 3 luni de stagiul făcut într’un corp de trupă, pe timpul concediilor de vară, când școlile sunt închise. Aceste diispozițiuni vor avea de scop, să satisfacă interesele țării, trimițând pe învățători la catedre, îndată după ce aceștia vor fi terminat cursurile școalelor normale. In caz de răsboiu, cea mai mare parte din învățători vor fi mobilizați pe loc. Aproape identic s’a rezolvat și chestiunea serviciului militar al tinerilor din școlile politechnice, prin militarizarea acestor școli și complectarea instrucției militare printr-un stagiu la trupă de 3 luni. • Odată cu clasa 1924, operațiunile de recrutare vor începe la 1 Octombrie ale fiecărui an. Aceste operațiuni, vor fi efectuate de un consiliu de recrutare, pentru fiecare județ, cerc de recrutare sau centre mari populate (Capitala țărei și orașele mari). Aceste operațiuni de recrutare vor dura cel mult 60 de zile. ■’ s Proectul reorganizărei serviciului de recrutare a armatei, menționează și condițiunea în care se vor clasa cei inproprii pentru stagiul sub drapel. Sunt considerați ca inpropii pentru serviciul militar (combatant sau auxiliar), pentru toate llementele armatei, tinerii atinși de o infirmitate sau slăbiciune fizică, care-i face neapți pentru orice serviciu combatant, sau auxiliar al armatei. Infirmitățile ce fac improprii pentru serviciul militar, precum și acele care permit recrutarea pentru serviciul auxiliar, se vor arăta în regulamentul legei. AUTURI, LA VEGHI NOȘTRI 7 JI fie De facerea noi pentru îndreptarea stării economice a țării, și ce fac alții. -- O primire la bulgari și unguri. — Pe când România respinge capitalurile străine, Ungaria și Bulgaria se refac cu banii amicilor noștri din apus. Pe când noi ne dedăm la lupte sterile lăuntrice, vecinii noștri, dintre cari unii foști inamici de oli și poate chiar de mâine, se întăresc pe nesimțite. Bulgaria, de pildă, stă mult mai bine cu valuta decât noa; iar dacă Ungaria marchează în această privință o situație precară, ea nu poate fi decât aparentă, căci dacă după tratatele de pace Ungaria este obligată să plătească despăgubiri, interesul îi dictează să apară în ipostaza de debitor sărăcit și ruinat. De altă parte, după tratatele de pace atât Ungaria cât și Bulgaria sunt obligate să fie concentrate efective foarte reduse de armată cu atribuție de poliție. Deci, în comparație cu noi, cari suntem ținuți să facem sacrificii imense în acest scop, aceste două țări sunt avansate căci pot întrebuința sumele rămase disponibile pentru refacere sau pentru alte destinații productive. Dar afară de aceste înlesniri de cari se bucură aceste două țări, înlesniri cari iau aspectul unei prime de încurajare și de ușurare a plății despăgubirilor izvorâte din tratatele de pace ; afară de aceste economii impuse, putem constata că dela un timp încoace s’a pășit atât în Ungaria cât și în Bulgaria la înfăptuirea de noui întreprinderi, de noui industrii și mijloace de transport, cari în viitorul cel mai apropiat prin roadele ce vor da, se vor releva pentru noi, dacă nu ca o surpriză, în orice caz însă ne vor pune în stare de inferioritate, de nu vom păși cu hotărâre la asanarea moravurilor și la o politică economică de realități. Amândouă aceste țări, urmărind rezultate cu dublu efect, au izbutit să atragă capitaluri străine și în deosebi pe cele din țările aliate nouă. Se urmărește deci pe lângă un interes material imediat, altul de natură politică în viitor. Cine urmărește cu luare aminte comunicatele agențiilor telegrafice străine ce apar în presa noastră, se va încredința cum aceste țâri înrudite ca rasă, au isbutit să atragă în orbita intereselor lor economice capitaluri : engleze, franceze, italiene, belgiene, și chiar americane. Se înființează bănci și industrii, căi ferate și linii navigabile, societăți miniere, fabrici de mașini și locomotive, și câte altele. Firește că noi nu suntem partizanii hotărâți ai capitalului străin cu orice preț. Dar vedem că formula „prin noi înșine“, a rămas și până azi încă literă moartă. Am admite-o bucuros, dar cu o condițiune ca ea să poată fi aplicată și să-i vedem rezultatele positive , iar eu, ca până acum, să slujească numai drept o lozincă abstractă cu care să ne păcălim neîncetat singuri și să nu facem nimic pentru valorificarea și propășirea avuției naționale, iar alții să ne-o ia înainte. Pavilionul unguresc și chia cel bulgar au început să străbată cu activitate Dunărea de la Regensburg la Sulina, și nu vor trece nici doi ani și Budapesta va deveni un port însemnat, construit cu capital francez, și care va deservi toate Europa centrală. Răsboiul viitor este pe câmpul economic, să nu stăm impasibili, să ne mișcăm, să lucrăm, în toate direcțiile pe tărâmul economic, pentru că numai astfel ne vom putea afirma, consolida și păstra cu tărie ceea ce am dobândit cu atâtea sacrificii prin puterea armelor. Aria D. V. Comitetul partidului conservator-progresist din Craiova, a decis să țină Duminecă 17 Iunie o intrunire publică, la care va lua cuvântul și d. Al. Marghiloman, șeful partidului. Organizațiunile conservatoare din Oltenia sunt invitate să participe la această întrunire. â