Timpul, noiembrie 1923 (nr. 197-220)

1923-11-25 / nr. 216

2 TIMPUL Tiparul Institutului de arte grafice „Eminescu“ Societate Anonimă Str. Parlamentului No. 2 Magazinele I. Wappner Centrala: Calea Victoriei, 49 fost 61. Sucursala : Strada Lipscani, 73. Hare deposit de Sobe americane Marca ,HELIOS 1 Lămpi „Continental 11 speciale pentru luminatul orașelor, fabricelor, șantierelor etc. Mașini de bucătărie de la renumita fabrică „Roeder”, Tot felul de articole de menaj ca: Lămpi electrice, petrol și gaz ae­rian etc. etc. TÜ­K­Mill M .. Motoare D­U­TZ ii fi da benzina și DIESEL dala 4­60 cai putere in depozit la reprezent. general E. WOLFF București, Strada Sf. Dumitru 3.­SIGURARE ROMRĂ SOCI € TAT £ AnOîilMA ROMĂnĂ D £ ASIG­URÃRI GC­ICRAU CAPITAL SOCIAL âOOO.OOO. reasiguratori: io miliarde lei capital și reserve. PR­M €$T € ASIGURĂRI DC [NCGNDIK­,Vl € ATA,TRANSPORT. ASCG­RĂRI TARĂNCSTI ACCID € NT €. 3 PUPIL.COMBINA­ȚIUNILE CCLC MAI NOUI ȘI AVANTAJOASE D € AS € M € NI ACRCIAT: ASIGHRARILE POPULARE D € VIGATA PRIM CARI,CU 0 PLATĂ LUNARĂ,DC L € 1­25,50,100 SAU MAI MULT ORI Erne.FĂRĂ NICI O FORMALITATE POATE ASIGURA UN CAPITAL ORI CÂT DC MARC PENTRU: CONSTRUIREA UNU i CASC PROPRII INZESTRAREA UNUI COPIL,­­ EXERCITAREA UNUI NEGOȚ SAU MCSCRIC PLĂTIBIL.IMEDIAT, PRIN TRAGERI­ LUNARG, GARANTATG SAU LA TERMENUL ASIGURĂRII, ACORDĂ ASIGURAȚILOR SĂI.ÎMPRUMUTURI IN CON­DIȚII LOSNICIOASE PENTRU SCOPURILE DE MAI SUS. INFORMAȚII SI PROSPECTE IA DIRECTIA GENERALĂ BUCURESTI.STR.PARIS (FOSTĂ DORIYINGI) N93.ȘI LA­­ REPRESENTANȚII SI AGENTII SĂI, DIN TOATA ȚARA. » ‘ a DIRECȚIUNEA GENERALA.­­ - - —■----------■- ' ti de oțel Sack garantat origina­la cu 1, 2, 3, 4 brazde întrebuințate dea agricultorii de frunte Refuzați Imitațiunii de calitate interioară W. Staadecker Furniz­orul Curtii Regale București, 261, Strada Smârdan 20 Sucurs­ale: Brăila, Craiova. Timpul g g Doctor Benno Storm­er Specialist în Coli interne (adulți și copii) Boli de femei. Genito-urinare și sifilis Consultatîrni 6 jum-9 jum a. m. și de la 2­6 p. m­­s’a mutat în Str. Dem. Felix Io, 11, prin Bușești. Telefon 29­71 Ceasorn­carul BREVET Al St ?r. Enescu — BULEVARDUL elisabeta — (Sub hotel Astoria) Magazin bine asortat cu biju­­terii in a­uir, argint, cu p­etre prețioase.—Penduțe de pe­rete, deși­ pu­toare d masa î-i și de buzunar Brățări, inele, cercei, Ve­righete de logodnă­­ în aur -Cumpăr aur și pietre preți­::­oase.— Ofer preferite cele :: mai bune :. .. ALEX. G.­IGANIC Avocat S’a mutat din Str. Traian IOS în Str. Cercului No. II (Prin Aureliu sau Spătar) — Telefon 28­11 -Colonel N. HOMOR­CEANU Licențiat In drept Avocat militar Strada Frumoasă 37. Telefon 42­­ 50 Primește intre orele 2-4. Activitatea parlamentului francez Paris.­­ Președinții grupurilor și comisiumillor parlamentare întruniți în conferință, au hotărât să ceară Ca­merei să țină ședințe și dimineața pentru a putea discuta, toate proec­­tele de ordin financiar, înainte de în­chiderea seisiunei. Camera deputaților a început dez­baterea asupra proeetului de reformă electorală. Suverani Spanie la Roma Roma.­­ Eri după amiaza Suve­ranii Italiei au dat o recepție stră­lucită la Quirinal în onoarea Suve­ranilor Spaniei. Au luat parte miniș­trii, subsecretarii de stat, președinții Senatului și Camerei, mai multe no­tabilități fasciste, și elita coloniei spaniole. Eri seară a avut loc la Ambasada Spaniei pe lângă Quirinal prânzul o­­ferit de Suveranii Spaniei în onoarea Suveranilor Italiei. Au luat parte Suveranii Spaniei și Italiei, principele moștenitor al Ita­liei, d. Mussolini, De Rivera, Titoni, De Nicola, miniștri diplomatici, suita Suveranilor, diferiți înalți demni­tari. Politica Iugoslaviei Paris.­­ Ziarele anunță că guver­nul din Belgrad a hotărât să adopte­­ teza franceză în chestiunea reîntoar­ceri ex-kr­onpr­ințu­l­ui în Germania și a restabilirei com­isiunei interali­ate militare de control. '----•=□=•---­ Anglia acordă un împrumut Ungariei ? Londra. — Conferința Societăței Națiunilor întrunită în Londra pen­­tru a studia posibilitățile refacerei Ungariei a ascultata raporturile d-lor Avenol și Salter asupra situației în Ungaria, precum și expunerea minis­trului de finanțe Kallay. „Le Temps“ crede a ști că e vorba să se acorde un împrumut de vre­o 15 milioane lire sterline garantate prin anumite resurse cu valoare stabilă. Societatea Ortodoxă Națională a fe­meilor române, filiala Mihai Vodă- Sf. Apostoli, dă în fiecare Sâmbătă de la 4—9 seara, un ceas dansant în sa­loanele hotelului Bulevard . In vederea deblocării stației Bucu­rești, în care se găsesc sute de vag. cu mărfuri, s-a hotărât că toate expediții­le de mare iuțeală să se predea în gara Pilaret, d­e unde se formează trenurile direct pentru orice stație. sa La sosire, transporturile se pot adre­și pentru gara de Nord, de­oarece trenurile accelerate cu mărfuri au a­­numite garnituri cari se îndrumează apoi la magazia de mare iuțeală Bu­cur­ești-N­ord. Cu începere de alaltăieri s-a pus în circulație trenurile personale­ 5457 și 54558 între Oradea Mare—Episcopia Bihorului. Trenul 5457 va pleca din Oradea Mare la ora 13.58 și va sosi în Episco­pia Bihorului la orele 14.10. Trenul 5458 va pleca din Episcopia Bihorului­ la ora 13.17 și va sosi la O­­radea Mare la orele 14.28. In acest tren nu vor putea călători decât funcționarii C. F. R., lucrătorii precum și copii acestora. Eri s’a prezentat la ministerul Jus­tiției o edlegație de comercianții în frunte cu d-pul Prager, Staadecker, Cronb­erg și ing. Motzoi ce­rând dlui ministru Mârzescu să vină cu un pro­­ect de lege relativ la datoriile în va­lută forte contractate înainte de răs­­boiu. o ȘTI» DIVERSE In consiliul de miniștri ce se va ține azi dimineață se vor supune spre ratificare hotărârile luate de Consiliul economic, în privința liber­tății exportului. In conformitate cu aceste hotărâri, se acordă complec­tă libertate exportului de ce­reale, cu taxe vamale, ce vor avea numai u­n caracter fis­cal. Se va lăsa deasemeni liber­tate exportului de produse petrolifere, așa că dispoziția prin care societățile petroli­fere erau obligate să dea sta­tului o cotă internată va fi des­ființată. Iată dar un început de rea­lizare a unei politici econo­mice a guvernului. De la Paris sosesc știri în­grijitoare cu privire la trata­tivele în vederea împrumu­tului. După acelea cari anunțau că francezii cer mai multe garanții pentru acordarea împrumutului, acum vin al­tele, cari lasă să se înțeleagă că se lasă chestiunea împru­mutului și de unele preve­deri ale tratatului de pace anume acelea relative la obligațiunile ce nu s’au im­pus de a acoperi o parte din datoria publică a fostei mo­narhii habsburgice. Spre a satisface nouile ce­rințe ale consorțiului fran­cez, ar însemna deci ca mi­nistrul de finanțe să renunțe la părerile sale în chestiunea obligațiunilor din tratate și poate că ni s’ar cere chiar ca din acest împrumut să ce­dăm o parte din contul obli­gațiunilor relative la datoria fostei monarhii vecine. După cum am anunțat d. Ionescu- Marița, directorul general al închi­sorilor a fost suspendat din ordinul d-lui G. Mârzescu, ministrul justiției. Cauzele sunt următoarele : Funcționarii direcției închisorilor acuză pe d. Ionescu-Marița că prin­­tr-o nudă a sa căreia i-a dat un post în administrația închisorilor a comis fraude în sumă de câteva zeci de mi­lioane, opresând pe funcționari pen­tru a-i forța să nu-i denunțe. S’ar fi acceptat o ofertă de lână superioară costului pieței, operațiune din care au rezultat frumoase bene­ficii personale. De asemenea s’ar fi făcut fraude cu lemnele, săpunul și celelalte lucruri destinate aprovizionărei închisorilor. Rămâne ca ancheta să stabilească faptele. Comisiunea centrală fiscală, întru­nită ori la ministerul de finanțe luând în crecetare aplicarea articolului 120 din legea fiscală privitor la normele de evaluare pentru clădirile ocupate de proprietar și afectate exercitării u­­nui­ com­erț, industrie sau meserie, a ho­târât că dispozițiunile acestu­i articol nu se pot aplica decât pentru clădirile sau părțile din clădiri ocupate de pro­prietari pentru locuință propriu zisă. . Așa­dar, evaluarea clădirilor sau părților din clădiri,­­ cazul când parte din clădiri este ocupată pentru comerț, industrie sau meserie și par­te pentru locuință, se face cu aplicarea art. 120 pentru locuință, iar pentru rest se vor aplica normele obișnuite. Pentru clădirile ocupate de profesio­niștii liberi chiar și acolo unde își exercită profesiunea când aceasta are loc în acelaș imobil unde locuește se aplică în totul dispozițiunile art. 120. Comisiunea budgetară a ministeru­lui de război s’a întrunit ori dimineață. Au luat parte la ședință, pe lângă miniștrii de finanțe și de război, șe­ful statulu-major și secretarul gene­ral, d-nii deputați Constant Geor­­gescu, Cezar Pascu, Anghel Mihăi­­lescu, etc. Comisiunea fixase ministerului de război un budget de 3 miliarde 500 mi­lioane, pe care d. Vintilă Brătianu l-a redus la 2 miliarde 500 milioane, rămâ­nând ca pentru echiparea trupelor să se dea credite speciale, iar pentru mă­rirea soldelor ofițerilor să se folo­sească excedentele, din care se vor spori și alocațiile funcționarilor, după 1 Ianuarie. . Eri­k a fost semnat înaltu­l decret re­gal prin care se dispune înființarea pe ziua de 1 Ianuarie 1924 a unei ca­mere de comerț și industrie pentru ju­dețele Hunedoara și Alba de Jos a cărei reședință va fi la Deva. Noua instituție­­ avea doua sec­țiuni: una comercială și alta indus­trială, cu u­n numă­r total de 32 mem­bri interni și cel mult tot atâția mem­bri externi. D-na și d-nuli baron Aloisi, minis­trul plenipotențiar al Italiei, oferă, astăzi ora 5 d. a. un ceas muzical, la care au fost invitați și reprezentan­ții presei. Azi noapte a încetat subit din viață tânărul nostru confrate, Geor­ge Ciorămeanu, redactor la ziarul «Le Progres», fiul­­ d-lui P. Cioră­­neanu, ziaristul bine cunoscut. Luând parte din inimă la doliul care a lovit familia distinsului nos­tru confrate, îi transmitem și pe a­­ceastă cale condoleanțele noastre cele mai sincere. De La Cameră Ședința de la 22 Noem. După mai multe comunicări se con­tinuă discuția la Mesaj. Vorbești d. Irimescu-Cândești care laudă activitatea partidului liberal. Recunoaște unele lipsuri și crede că în răspunsul adresat Regelui va tre­bui să se însemne apelul, ca El să facă îm­părcăciunea, patimelor desfă­șurate, și astfel să se poată aplica le­gea cea nouă. Ședința se suspendă pentru câteva minute. La redeschidere, ia cuvântul d. V. Madgearu. Ceea ce iubește în adresa de răspuns la mesajul Tronului e stilul protoco­lar de a angaja persoana Suveranu­lui în politica guvernului și partidul țărănesc aduce Suveranului, omagiul de la-I spune, că e descoperit în fața țării. Presa străină e­ mută în fața succe­­­selor, pe care le afișează guvernul în politica externă. Țara, însă s’a­ mul­țumit cu expunerile făcute, cum au și voit d-nii prim-ministru și I. G. . Duca. Amintește că în relațiile cu Rusia ar fi o altă soluție, decât cea îmbră­­­­țișată de guvern . Alianța militară cu Polonia, prin urmare, urma la pi­cior contra Rusiei. In atmosfera politică europeană, Italia își are o politică, pe care Ro­mânia n’are deoe s’o critice, dar s’o cunoască foarte bine, căci, înseamnă o expansiune în Orient și Marea Nea­gră. Italia a ajutat politica sud- slavă a Bulgariei în contra Iugoslaviei. Guvernul român s’a bucurat însă de ceea ce s’a întâmplat în­ Bulgaria, în iunie, prin lovitura de stat D. ministru I. G. DUCA. Inexact, Guvernul român nu s’a amestecat în afacerile interne ale nici unui stat vecin, D. V. MADGEARU: Acestea sunt declarații diplomatice. Dar care sunt stăruințele făcute de guvernul român pentru unitatea Micei Înțelegeri, din punct de vedere economic și chiar po­litic ? Vorbind de călătoria d-lui minis­tru de finanțe în străinătate, arată că nu fost făcut la timpul oportun, D-sa s’a dus cu memoriul în ches­tiunea reparațiilor și cu un memoriu, asupra progreselor țării. Dar d. mi­nistru de finanțe a constatat că nu poate obține o majoritate a cotei re­parațiilor. Citează din dezbaterile parlamen­tului englez că un membru al guver­­nul Angliei a atras atenția d-lui mi­nistru V. Brătianu să îmbunătățeas­că situația creditorilor englezi în România. Vorbește apoi­­ de consolidarea bo­nurilor de tezaur' în Anglia, unde bancherii aveau să dea 2 milioane lire, iar statul român obligându-se să dea 1 jum. la sută comision, în afară de condițiile celelalte ale îm­prumutului. In total s’au cosolidat 25 milioane lire, între care 8 milioane cu convenții speciale. De ce atunci s a plătit la 2 bancheri englezi, întreg comisionul de aproape 8uG milioane și anume : grupului Zaharați și Ban­ Que de la Seine, în legătură cu un domn Galiațatos .I rnstația monetară se datorește gu­vernului di­n 1919, când ar fi trebuit sa facă preschimbarea coroanelor. Și dacă dei­a venirea guvernului liberal, toate prețurile s’au urcat cu sută la sută, se poate vorbi de stabi­lizarea leului . E neserios a vorbi de stabilizare în aceste condiții Oratorul se ocupă apoi de bugetul d-lui ministru de finanțe, pe care-l numește buget al mizeriei. Economiile introduse de d. Vintilă Brătianu în acest buget desființează aparatul de producție și dezorgani­zează aparatul de stat. Ceea ce e și mai straniu, când statul n’a putut să plătească anumite da­torii a recurs la mașina de emisiune a Băncii Naționale și hârtiile emise au fost­ trecute cu titlul de împrumut la debitul statului rom­ân, cifrându­­se la 12 miliarde. Nici în proed­ere de viitor, guver­nul nu este mai fericit inspirat. Spe­ranța în împrumuturi externe ca cel de 500 milioane tratat în Franța nu este un mijloc de ridicare a valutei, când d. Vintilă Brătianu vinde ave­rea cea mai nobilă a țării. Nici pro­gramul de valorificare a bogățiilor naturale, pe care-1 pregătește d. Vin­tilă Brătianu, nu e mai fericit, pentru că statul va aduce aportul averilor sale iar capitaliștii naționali și in­ternaționali vor trage toate benefi­ciile. Adevărații ațâțători ai resentimen­telor de clasă sunt liberalii, adaugă oratorul, prin tot regimul de privi­legii fiscale, industriale, bancare, etc. oferite partizanilor și clientelei poli­tice și prin regmul de apărare impus claselor muncitoare. Caracteristica partidului liberal este feudalismul financiar. Și împo­triva lui se ridică cooperatismul par­tidului țărănesc. Dacă apărătorii au­tocrației invoacă fascismul, aceasta este fascismul exploatatorilor, împo­triva căruia se va ridica și va învin­ge fascismul producătorilor. Președintele ridică ședința la ora­tocrației invoacă fascismul, acesta ! Căile ferate polone au înștiințat di­recțiunea generală C. F. R. că cu înce­pere de ori s’a reluat circulația tre­nului accelerat 401—402 Varșovia — Forum Reduse. In consecință, cu începere de azi va­goanele directe București—Danzimg, atașate trenurilor accelerate 61—62, cu plecarea din gara­ de Nord la 10.30, vor merge până la Danzing și înapoi. In județul Mureș-Turda a plouat continuu aproape în întregul cuprins al județului în ziua de 19 Noembrie. In județul Arad a căzut ploaie ge­­nerală în zua de 19 Noembrie. In județul Muscel a plouat în ziua de 19 Noembrie în întregul județ apa străbătând adâncimea stratului arabil. La ministerul de finanțe se stă­ruie în studliarea chestiunii înfiin­țării contractelor de contribuțiuni chestiunea pe care ziarele au anun­țat-o și cu alt prilej. Este vorba de instituirea unui li­bret care să servească fiecărui con­tribuabil drept dovadă a plăței im­pozitelor. In acel libret urmează să se trea­că orice dare către stat, dare ce se va putea plăti la orice autoritate pu­blică de percepere. Ministerul de finanțe mai studia­ză și chestiu­nea simplificării plăți­lor de către contribuabili prin o mă­sură nouă, aceea de a se putea plăti la orice autoritate publică de perce­pere. Ministerul de finanțe mai studia­ză și chestiunea simplificării plăților de către contribuabili prin o măsură nouă, aceea de a se putea plăti dă­rile și la Banca Națională și sucur­salele ei cum și la orice casă de bcn­­că. Această din urmă dispoziție însă nu se va putea lda decât numai după ce un acord se va stabili în acest sens între ministerul de f­inanțe și institu­țiile bancare particulare. O­i a treia, arestare s-a produs ieri în afacerea fraudelor de la Național. După casierul Pădure și subdirec­torul Livescu, judecătorul a arestat pe Gh. Nicolau, șef croitor al teatru­lui, care pe de o părere a falsificat facturi pe nume fictive, iar pe de al­tă parte, a majorat prețurile furnitu­rilor :ce se efectuau, încasând dife­rența și frustrând teatrul în ambele chipuri. Consiliul de administrație al Cre­ditului Industrial a ținut ori după a­­amiazi, la orele 6 și jumătate, o șe­dință la Banca Națională, discutând diferite chestiuni de administrație inferioară la ordinea zilei. La Athena vor începe în curând tratat­e cu reprezentanții sovietelor, in vederea încheierei unui acord co­mercial greco-rus. De altfel Grecia se preocupă foar­te mult de desvoltarea traficului său maritim cu porturile rusești din sud. Ea a cerut Sovietelor ca vapoarele grecești ce vor acosta în porturile sovietice, să nu fie supuse la taxe ex­cesive. De altă parte, sovietele lust Greciei trei vapoare: au foșit­„Sia, A­­gios-Dimitrios“ și „Dorothea“ cari i-au fost reținute acuma doi ani în Marea Neagră.

Next