Timpul, martie 1924 (nr. 288-314)
1924-03-29 / nr. 312
nf ANUL al XXIV lea No 312 abonamente Un an....................................Lei 800 6 luni...........................................400 3 luni.................................... » 200 Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de La la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 6/55 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR I. JOLDEA RĂDULESCU După alegerea de la Caracal la alegerile generale brutalitatea care a făcut posibile actualele majorități avea o scuză: cea a necesității odinirii guvernare, de autoritate și, de pricepere, care să tămăduiască numeroasele și excesivele rele de cari suferea țara. Erau mulți oameni bine intenționați, și în ceasurile politice, și în cele pari, departe de politică, urmăresc ci grijă activitatea de guvernământ numai cu preocuparea intereselor generale, cari sperau de la acțiunea guvernului d-mai Brătianu se în joase îndreptări. Doi anii de guvernare liberală am dovedit deșertăciunea acestor speranțe. Nu numai că nul s’atul produs îndreptările așteptate, dar stăm acum și mai rău decât în ziua venirii d-lui Brătianuu la cârmă. Brutalitatea electorală din alegerile generale e văduvită astfel de singura explicație pare p atenua. De aceia ingerințele diin jurdistul Romanaft, ultimele ingerințe, în jurul cărora s’a fftșnțatt sgomot și s’ar a dat atâtea desmințiri, sunt și mai odioase decât cele trecute. Ele nul prezintă, inițial, nici scuzat nechesitații de stat, pe care o prezentau liberalii în alegerile generale, și nici măcar pe epa ș Unei verturii de partid. " În adevăr, deși administratia a operat CU! toată strășnicia, alegerea de la Romanați a dat rezultate pe cari, pentru a nu le vedea, Opozi tia trebue să fie părbă. pandidatul liberal a întrunit 1300 de loturi, fată de cele 12466 ale teamndatului țărănist. Candidatul partidului national a întrunit și el 10126 de votm 'In definitiv, libeer este guvernul să creadă, ori numai să afirme că] s.u--------| aceasta este o victorie. Nu ne îndoim că așa va prezenta situlația presa liberală. Dar cifrele de mai sus sunt prea elocvente pentru ca să se mai poată lăsa în relații chiar cei mai naivi. Virtual, candidatul liberal a fost înfrânt. O luptă comună a celor două partide de opoziție l’ar fi lăsat într’o infimă minoritate. La Garareal, în alegerea parțială precedentă și în oricare altă alegere parțială s’ar mai prezenta, sentimentul general s’a vădit și s’ar vădi cnn aceiași elocventă. D. Brătianuu’ ai pierdut de mult încrederea țării, peare nici n-a avut-o vici odată, astfel decât prin ricorșeul nemulțumirii de trecuta guvernare. Va învăța Ceva opoziția, din aceste alegeri parțiale? Ne înduhm. Mai probabil este că vor urma vechile nesfârșita tratative, poate cu vreo schimbare în ce privește fqnpa 'psd țltiilațuirai Itjr. Berifiac țări, blotenuni, sarai patrpai partide de stânga Cfi de dreapta, mai mult sar; mai puțin ulnice, vom auzi mierteul aceiași obositoare melodie Care în definitiv nu înseamnă altceva decât neînțelegere și neminire, pentru a da liberalilor prilejul de a fi ei singuri, încă multă vreme, unicul partid de ggvorfigmant. După ' alerg#éațele parareal, am îndrăsni totuși să sperăm. E poate ceasul când vom fi căpătat mintea românului, cea din urmă. Poate că măciai aeram situațiile vor fi cercetate cu mai mlult discernământ și se va vedea ceea ce este de mai de mult evident, că în fața celei dintâi formațiunii a opoziției care va prezenta, destulă seriozitate și destula consistentă, d. Brătianuu va trebui să se încline. oxo- Opoziția ia atitudine hotărâtă contra ei In ședința de eri a Camerei d. VICTOR MOLDOVAN a ridicat din noul chestia incidentului cu Italia, prin următoarea întrebare pusă d-lui ministru de externe: In urma trimiterei notei dela 6 Martie a guvernului italian d. Mussolini a primit după cum au anunțat ziarele din Roma, marele ordin al Anunziafei.. Această înaltă distincțiune cu care a fost onorat primul ministru italian a determinat pe ministrul României la Roma să se ducă la d. 'Mussolini și să-i prezinte felicitări. Mărturisind că nu cunosc protocolul în uz lar cancelariile europene pentru asemenea împrejurări, îmi permit totl’igA a întreba pe d. ministru de externe și-l rog să lămurească și Camera dacă și atunci când e vorba de demnitatea națională se aplică percept evanghelic: când îți trage cineva o palmă să întorci și fața cealaltă. Aștept răspunsul d-lui ministru de externe» Animat de sine era dorință de a păstra relațiile de prietenie cu statul ialian am făcut întrebarea de față pentru a da prilej Camerei să stabilească răspunderea guvernului nostru. • Intrându-se apoi în ordinea de zi a Început discuția generală a legii de comercializare a întreprinderilor statululi. In numelle partidului național d. E"*SIIL HAȚEGAN a citit următoarea declarație: „Proectul de lege pentru comercializarea întreprinderilor statului trădează scopul pentru care actualul guvern a ținut ca prin lovitură de stat, fraudă și furt de voturi, să falsifice voința adevărată a țării. Prin legea de față partidul liberal ■aservește bogățiile țării intereslor politice și economice. Capitalul mobiliar liberal și băncile afiliate politicește acestui partid primesc, camuflat sau pe față toate bogățiile țării pentru speculă și exploatare. Legea de față încearcă, printr’o neaservește bogățiile țării intereselor peexploatarea averilor statului pentru totdeauna institutelor economice liberale și să împiedice guvernele viitoare, de a se scoate aceste bogății de sub robia partidului liberal spre a le reda interesului obștesc, fiăj*:*,', ' öS ■ » “ Legea de față scoate de sub administrația guvernelor parlamentare avuțiile țării și împiedică controlul legal și constituținala al reprezentanței naționale,prin instituirea unui pseudo-minister economic sub denumirea de „Consiliul superior de control și îndrumare , care va tutela guvernele viitoare constituționale ale țării și le va împiedica să-și îndeplinească misiunea lor firească, i. Este i de neînchipuit, ca într’un stat Constituțional, averea statului să fie scoasă de sub libera dispoziție a reprezentanței naționale și să fie trecută în întregime, printr’un simplu articol de lege, la discreția ilimitată la puterii executive, secondată arbitrar de o © omisiune, care în esență reprezintă interesele unui partid politic. Este de asemeni de neînchipuit, ca printr’o dispoziție imperativă să siluești statul sa adopte pentru totdeauna și sub orice împrejurări o singură formă de exploatare, indiferent dacă ea este sau se va dovedi păgubitoare intereselor obștești și nevoilor financiare ale statutului. Partidul național român nădȘșjduaște că, nici chiar aceste adunări nu vor accepta proiectul guvernului, în forma în care se prezintă; indiferent însă de hotărîrea acestei adunări, partidul național va considera și proiectul acesta ca lipsit de temeiu constituțional și legal și este convins că primele corpuri legiuitoare, cari vor prezintă adevărata voință națională, vor elibera țara de sub robia economică, pe care guvernul actual o impune țării prin această lege. Nu credem ca vre-un guvern viitor, oricare ar fi acela, să se poată considera îngrădit legal prin dispozițiunea acestui proiect în, administrarea liberă a bogățiilor statului de un parlament ieșit din furt, fraudă și teroare și atragem atenția tuturor acelora cari voiesc să profite în dauna țării de bogățiile statului, că se întemeiază pe un act ilegal și anticonstituțional și partidul național nu le va da nici un ajutor țn temeiul acestei legi.Aplauze pe băncile partidului național. Citirea declarației este întreruptă de strigăte și aplauze ironice din partea majorităței. " O declarație de o vehemență egală a citit ș. d.’PETRE DRAGOMIRESCU în numele partidului d-lui Argetoianu. j Legea comerciallizării, a spus d-sa, prezintă caracterul odios al unei acaparări de stat. D. IORGA a spus că aceasta este și s opiniunea sa, rezervându-și dreptul să idiseute legea pe larg. In numele partidului țărănesc a vopit d. VIRGIL MADGEARE care, a făccut o [critică aspră] a proectullui,ilustrând cu diferite exemple temerea sa că statul va fi permanent păgubit. In ședința de azi va continua discuția. -----------0X0----------- 0 Protestare /A. Cicerin a, protestat telegrafic contra adului de la Londra care a recunoscut Unirea Basarabiei la Patria Mamă. Nu vom intra în polemică cu d. Cicerin care-și permite să dea calificative vulgare unui fost prim ministru român, care a avut fericirea să înfăptuiască această unire, dar este de datoria, noastră să protestăm contra unei afirmațiuni care caută să răpească votului ,tot la 9 Aprilie 1918 de sfatul Țărei, caracterul lui de spontaneitate și independență. Când d. Marghiloman s’a dus în Sfatul țărei pentru a da cetire declarațiunei guvernului asupra căreia avea, în urmă sa delibereze adunarea, s-a presintat singur, neînsoțit de nici un militar, și nici o forță militară nu se afla in împrejurimile adunărei. Guvernul din 1918 era prea respectuos de principiile Dreptului public fixat de Președintele Wilson, pentru ca să încerce ingerințe contra liberei voințe a poporului moldovenesc. De altfel toți miniștrii streini cari se aflau atunci la Iași pot mprturisi liber *t*tea deplină în car”e »’a rostit adunarea unde se formase faimosul bloc venesc, cari fi bidțytt prin a atrage la dânsul toate fracțiunile celolalte, afară de israeliți cari s'au abținut. -oxo- 2 LEI EXEMPLARUL 27 Martie st. v. «Adevăru» de aseară anunță că d. I. Brătianu se va duce în ziua de 9 Aprilie, — când se întboînesc cinci ani de la realipirea Basarabiei, — la Chișinău unde, împreună cu un mare număr de parlamentari și demnitari publici, va prezida festivitatea pentru comemorarea acestui act istoric. Noi, care în persoana șefului nostrui d, Al- Marghiloman, am prezidat la actul unirii și am cules cei dintâiu roadele sufletești ale acestui mare act politic, nu putem decât să fim fericiți da gândul bun al actualului prim-ministru. Se știe, într’adevăr, câtă inutilă îndârjire a pus în trecut d. Brătianu pentru a face să se creadă că unirea Basarabiei avusese loc mai înainte de data când s’a împlinit totuși și s’a pecetluit pentru vecie acest act istoric, încercând să șteargă din istorie meritele acelui bărbat urma sugestiunei diabolice a genede Stat și mare patriot care a presralului Makensen, pentru a controat toate împrejurările în caii s’a sosa România de pierderea Dobrefăcut Unirea. Astăzi d-l Brătianu s’a convertit, și o constatăm cu bucurie, indiferent dacă mobilul care l-a determinat la aceasta trebue căutat în avert și un ea pe care Rusia ne-o arată iarăși, și în dorința acesteia de a pune în discuție chestia Basarabiei. Oricât de mari și de ireductibile ar fi patimile politice, e necesar ca în vremuri grele, toți românii să simtă la fel și să gândească la fel. Și în fața Basarabiei amenințate, nimic n’ar opri pe fiii țării acesteia să proclame într’o singură clipă UNIREA SACRA. ------oxo----- Procesul studenților complotiști Sâmbătă urmează să se judece de către Curtea cu jurați, prțoicesa studenților, autori ai complotului descoperit, în toamna trecută. Studenții prepară dai această ocazie o mare manifestație. In acest scop se așteaptă söisarea în Capitală a numeroase delegațiuni din Cernăuți, Cluj și Iași. Cum guvern ® prevede că desbaterile acestui proces vor da loc la scenei turbulente din partea studenților, s’au luat măsuri a se opri gni_ măsuri severe pentru] păstrarea dinei în timp ® desbaterilor. or -oxq Mare« saistsr al existenței gensista iistas» prospătarea continuă a fondului, prin găsirare*, formelor, forme vechi, dar spirit pararea ise-a iată ce este conservatimul: M. EMINESCU ■ Ce se petrece la Viena! Știri alarmante.—Conferința sa deschis, dar nu va duce la nici un rezultat în tensiunile rușilor Ultimei telegramne primite alaltăera din Viena, și publicate în ziarele de seară, aduceau știrile cele mai pesimiste cu privire la Conferința ruso-română însuși oficiosul guvernului s-a grăbit să confirme în aceeași seară știrile alarmante pe cari trimișii speciali ai ziarelor noastre le transmiseseră |n legătură cu preliminările și cu soarta Conferinței. Se apunea în ele deschis că nu există prea mari speranțe in ceea ce privește rezultatul primei întrevederi dintre șefii delegațiilor română și rusă, întrevedere în care d. Langa Rășcațiuț avea să pună pe Surestenski în .Situația se a se pronunța limpede și definitiv asupra Basarabiei. De răspunsul primului delegat rus avea să atârne apoi faptul ț^acă Conferința avea sâ se mai deschidă sau nu. __lată însă că Conferința și-a început lucrările, dar Krestinskî n5 a dat răspunsu dorit în chestia Basarabiei. Totuși atmosfera n’a devenit mai limpede la Viena. Și știrile recente n’aduc cu ele speranțele îndreptățite de faptul că Conferința a putut fi, în sfârșit, urnită din loc. Ce se petrece la Viena 1— e întrebarea firească ce se pune tuturora? Până acum sigur este numai atât că, în întrevederea pregătitoare dintre cei doi șefă delegațiilor, I Crestînski a fost cel care a reușit să se sustragă întrebărea pusă de reprezentantul român, și să nu angajeze încă cu masă guvernul său în chestia renunțării definitive la Basarabia. Be aci încolo, începe domeniul probabil staților, și după toate probabilitățile— pe cari așteptăm să le confirme sau să le infirme evenimentele, — șeful delegației rusești a adoptat metoda tislatorie, pentru a tergiversa și câștiga timp, cu scopul de a se cunoaște mai întâi rezultatel tratativelor ce se urmează la Londra, în vederea unui împrumut cerut de Soviete. Este de la schișs înțeles că guvernul nostru trebuie să aibă cunoștință de acest gând al rușilor, și ne place a crede că el a descoperit din vreme jocul pe care-l fac politicianii de la Moscova pe seama unei presupuse naivități a României. Căci nu mai încape îndoială acum că rușii nu vor să trateze, și că Cicerin e ferm hotărât să nu-și dea consimțământul său pentru violarea chestiunei basarabene. Ce_va face țara ?— o știm lunci S — se va vedea. Ce va_ face țara ? — o știm cu toții de pe acum, și nu mai e nevoie s’o spunem. Nota d-lui Cicerin 0X0-Ziarul «Lupta» a publicat eri, ca venind de la trimisul său special din Viena, o așa zisă notă pe care d. Cicerin ar fi trimis-o d-lui Poincaré, ca răspuns la comunicarea președintelui de consiliu francez privitoare la notificarea tratatului din Londra. Tonul în care este redactată nota,1 arată dintru început manevra urmărită de d. Cicerin, de a creia în Franța o atmosferă rea contra d-lui Poincaré: B„ Cicerin pretinde că unirea Basarabiei cu România s’a făcut în ger, și i-a revenit «germanofilului Marghiloman» sarcina de a realiza această sugestiune. Adică, după d. Cicerin, d. Poincaré este făcut solidar cu o operă a generalului Makensen, pentru că a ratificat tratatul din Londra, și cu un act germanofil al d-lui Marghiloman! D. Cicerin s’a molipsit, după cum se vede, de la anume ziare românești, cari tratează de «germanofilie» unele acte de patriotism săvârșite de bărbații de Stat români. Dar pentru a putea fi crezut, d. Cicerin ar trebui să probeze că «Sfatul Țării», care a votat Unirea, a fost de asemenea o creație a guvernului Marghiloman. Ori, se știe, că dieta basarabeană la care se referă d. Cicerin, a fost aleasă când Basarabia s-a declarat republică independentă în anul 1917, adică cu mult timp înainte de intrarea trupelor românești in Basarabia. Această dietă și guvern a ieșit din ea, sunt organele cari au chemat trupele române în Basarabia pentru a scăpa țara de devastările bolșevicilor; în capul dietei se afla d. Inculeț, care abia știa pe atunci românește, și care fusese trimis din Petrograd, unde era profesor, de către Kerenski, cu misiunea să organizeze la Chișinău revoluția antițaristă. Această dietă n’a fost de loc moi , , t, ... . . , purii © de studenți ce au intenționat , dificată de români, iar trupele noas , , , . , . ,. . „ n să vrem Capitala © ti această ocazie,tre nu sau amestecat de iei in tresar’ la Curtea cal jurați se voim Ida burile interne ale Republicei basarabene. Un singur fapt — dar unul singur — s’a petrecut în timpul guvernului Marghiloman: a fost alegerea, sub regimul votei universal, a d lui Stere, la Soroca. Va putea contesta Cicerin, calitatea de basarabean a d-lui Stere? Oricum ar fi însă, nota d-lui Cicerin, cu perfidiile și inexactitățile ei, iese cu desăvârșire din cadrul obligațiilor reciproce internationale pe cari trebue să le respecte un ministru de externe, — fie el și comunist. -----exo---- Răspunsul unui de cifre om D-l Geogescu Tulcea, a adresat er., la Cameră, o întrebare d-lui ministru de finanțe în chestia donațiunii pe care a făcut-o d. AL Constantinescu, fraudând fisca. «Timpul» este ziarul care a denunțat această fraudă și d. ministru de finanțe în răspunsul său s’a mulțumit să facă teoria ziarelor politice cari nu spun totdeauna lucruri exacte despre adversarii lor. Altceva n’a răspuns d. Vintilă Brătianu și nici nu putea răspunde. E o tăcere semnificativă, pe care intermpretatorul a subliniat-o. In adevăr d. Vintillă Brătianu n’a spus că acuzarea de fraudare a foocului e neîntemeiată. Noi am arătat că ministerul de finanțe a fost sesizat printr’o petiție semnată și că așteptăm rezultatul anchetei ordonate Imobilul donate în văzul tuturor și valoarea lui în moment ® autentificării actului de donație poate fi lesne constatată. In locul răspunsului precis pe care-l datora, d. Vintilă Brătianu a făcut pe abisul și s’a strecurat binișor, înlăturând chestia. Frumoasă atitudine pentru un ministru și pentru apărătorul tezaurului Statului mai ales! Nu ne mai rămâne decât să adresăm din nou d-lui Vintilă Brătianu invitația de a ancheta acest caz foarte interesant și de a face să intre în casa fiscului suma care a fost sfeterisită printr’o evaluare prea generoasă! Ori poate că cererea aceasta e un act de patimă politică, din partea unui ziar advers? Mai știi! , , I Sâ aibătă 29 Martie 1934 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI -Calea Victoriei No. 60 (Pasagiul Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Republica greacă Mari demonstrații la Atena -exo- Atena. 26. — Sărrbătoarea națională a fost celebrată cuI win fast extraordinar, în prezența uunei mulțimi imense din toate clasele populației. După serviciul divin, oficat la Catedrală miniștrii și deputații s’au dus în corpore la parlament unde, într-o ședință solemnă, Adunarea Națională a votat în, unanimitate moțiunea guvernamentală depusă în ajun, hotărând detronarea dinastiei și proclamarea republicei. Acest eveniment istoric, anunțat prin salve de artilerie, a fost salutat de Adunarea Națională și întreg orașul cu un entuziasm indescriptibil. Sebările și ceremoniile vor dura 3 zile. Astăzi consiliul de miniștri va semna decretul pentru amnistia tuturor condamnaților politici și militari. Agenția oficială greacă transmițând telegrama, de mai sus, arată că presa salută proclamarea republicei la un mare eveniment, marcând o nouă perioadă în istoria Greciei. Retragerea guvernului francez ---------ox--------D. Millerand Joann ce 1 Poincaré să formeze noul guvern Politica externă și internă a Franței nu se va schimba Pass'Es 27 (Rad ©**).•% Casiera franceză a hotărât cu 271 ele voturi contra 2 ® 4 trimiterea în comisiuni a regulamentului princiar la pensiunile funcționarilor, cu toate să d. Laste^rue a pus chestiunea de încredere. În urma acestui vot guvernul a oferit președintelui 1 cerând demisiunea sa. Consiliul de miniștri s-a întrunit apoi sub preșistențân d-lui Eliierand pentru a delibera asupra situațiunea. D. Mitlerand a acceptat demisiuneai guvernului. D. MIllerand a Sa asistat foarte mult pe lângă d. Poincaré ca să continute opera sa care a găsit întreaga aprobare a parlamentului și a țărei. D. Poincaré a răspuns că este însuflețit de dorința mea mai vie de a răspunde în mod afirmativ la acest apel. Toate cercurile politice au primit cu cea mai vie satisfacție știrea că ia în»rrevederea de la Oysee între d-nîi aieSierarie! și Poincaré, primul ministru a răspuns că dorește să dea un răspuns afirmativ la apelul d-lui Millerand. O. Poincaré a cerut să i să dea timp până mătuc ca să poată lua o decizie. Se așteaptă că dacă nu, Poincaré nu va fi în stare până mâine să prezinte o listă a noului guvern, ar face cel puțin Indicațiuni precise ele felul cum intenționează să formeze cabinetul de miniștri. D. Poincare va putea în acelaș timp să prezinte d-lui Millerand spre semnare decretele de numire a noullor miniștri. in consiliul de miniștri r. Lasterie a declarat că consideră că numai el singur a fost pus în minoritate, pentru că politica guvernului a fost în ajun în întregime ,ratificată de către cameră și senat. D. Poincaré a insistat asupra necesităței retragerei colective de la guvern. D. Millerand a insistat foarte mult ca miniștri să se prezinte după amiază în parlament. D. Millerand a adăugat că este gata să explice parlamentului printr’um mesaj motivele acestei atitudine, subliniând că votul a fost obținut prin surpriză, căci mulți deputați erau absenți. 1 . După ce a plecat de Mit"lerand miniștri au continuat să delibereze asupra situației și s’au exprimat in mod unanim că care trebuie să rămână la putere pentru a confîssua politica actuală care este rodnică. D. Poincaré însă a menținut dieciziunea sa ca guvernul să-i dea demisia. După ședință d. Poincaré a declarat ziariștilor că demisiunea sa este irevocabilă. Ultimele știri de ori seara permit presupunerea că d. Poincaré va da președintelui un răspuns afirmatv. lui un răspuns afirmativ, fn caz dacă d. Poincaré va da un răspuns negativ, d. Millerand este ferm hotărât să cheme la guvern un minister decis să urmeze politica guvernului d-lui Poincaré, căci este de părere că în circumstanțele actuale ,o altă politică nu este posibilă, nici în ce priiește chestiunile interne și nici în ce privește chestiunile externe. In cercurile politice se crede că numărul miniștrilor va fi redus. Se va suprima ministerul higienei și câteva subsecretariate. Se spune că dacă d. Poincaré formează guvernul d-lui va schimba pe câțiva din colaboratorii săi în special pe titularii de la finanțe, marină, comerț și interne. Se spune că la finanțe va fi numit sau Francois EVlarsait sau Bokanovskij la marină va fi numit probabil senatorul Chaumet. O importanță deosebită se atribuie numirea ministrului de interne având în vedere că Franța se află în ajunul alegerilor. Se desenează pentru acest minister d-n £ 3 Dolrat sau Relbel. Alții vorbesc de deputatul Brousse. -----------0X0---------- Criza de guvern în Turcia Constantinopole 27.. — Adunarea națională din Angora continuă desbaterea Statutului prin care se dă președintelui Republicei dreptul de a dizolva adunarea. După violente discuții, s’a pus articolul la vot și nu s’a putut obține numărul suficient de voturi. Situația e socotită ca destul de serioasă. Se crede că guvernul va demisiona și că Adunarea Națională va fi disolvată. —-----oxo------- 0 catastrofă pe Marea Neagră . Constanța, 25. — Vapor englez «Grodno» în drum de la Sulina spre Constantinopole a găsit rătăcită pe mare o barcă în care se aflau doi oameni aproape morți de foame. După ce li s-au dat îngrijirile necesarre aceștia au povestit că vapor sovietic «Ural» pe bordul căruia erau îmbarcați 40 marinari, încărcat cu petrol, în drum fiind detra Batum spre Odesa a luat foc și s’a scufundat în largul mărei. Dintre oamenii echipajul în număr de 40 singuri ei au scăpat, restul au căzut pradă flăcărilor.