Timpul, martie 1924 (nr. 288-314)

1924-03-29 / nr. 312

n­f ANUL al XXIV lea No­ 312 abonamente Un an....................................Lei 800 6 luni...........................................400 3 luni.................................... » 200 Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de La la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 6/55 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR I. JOLDEA RĂDULESCU După alegerea de la Caracal la alegerile­ generale brutalitatea care a făcut posibile actualele majo­rități avea o scuză: cea a necesității odinirii guve­rn­­are, de autoritate și, de pricepere, care să tămăduiască numeroasele și excesivele rele de cari suferea țara. Erau mulți oameni bine intențio­­­nați, și în ceasurile politice, și în cele pari, departe de politică, urmă­resc ci­ grijă activitatea de guver­nământ numai cu­ preocuparea inte­reselor generale, cari sperau de la ac­țiunea guvernului d-m­ai Brătianu­ se în joase îndreptări. Doi anii de guve­rnare liberală am­ dovedit deșertăciunea acestor spe­ranțe. Nu numai că nul s’atul produs îndreptările așteptate, dar stăm a­­cum și mai rău­ decât în ziua veni­rii d-lui­ Brătianuu la cârmă. Bru­ta­­litatea electorală di­n­ alegerile ge­nerale e văduvită astfel de­ singura explicație pare p atenua. De aceia ingerințele diin jurdistul Rom­anaft, ultimele ingerințe, în ju­rul cărora s’a fftșnț­at­t sgomot și­ s’ar a dat atâtea desmințiri, sunt și mai odioase decât cele trecute. Ele nul prezintă, inițial, nici scuzat nechesi­tații de stat, pe care o prezentau liberalii în alegerile generale, și n­ici măcar pe epa ș Unei verturii de partid. " În ad­evăr, deși administra­tia a operat CU! toată strășnicia, a­­legerea de la Romanați a dat rezul­tate pe cari, pentru a nu­ le vedea, Opozi­ tia tr­ebue să­ fie părbă. pan­di­datul liberal a întrunit 1300 de lo­­turi, fată de cele 12466 ale tea­mn­­da­tului țărănist. Candidatul partidului national a întrunit și el 10126 de vo­tm '­­In definitiv, libeer este guvernul­­ să creadă, ori numai să afirme că] s.u--------­| aceasta este o victorie. Nu­ ne îndo­­­­im că așa va prezenta situlația pre­sa liberală. Dar cifrele de mai sus su­nt prea elocvente pentru­ ca să se mai poată lăsa în relații chiar cei mai naivi. Virtual, candidatul liberal a fost înfrânt. O luptă comună a ce­­­lor două partide de­­ opoziție l’ar fi lăsat într’o­ infimă minoritate. La Garareal, în alegerea parțială prece­dentă și în oricare altă alegere par­țială s’ar mai prezenta, sentimentul general s’a vădit și­ s’ar vădi cnn a­­ceiași elocventă. D. Brătianuu’ ai pier­dut de mult încrederea țării, pe­­­are nici n-a avut-­o vici­ odată, astfel de­cât prin ricorșeul nemulțumi­ri­i de trecuta guvernare. Va învăța Ceva opoziția, din aces­te alegeri parțiale? Ne înduhm­. Mai probabil este că vor urma vechile nesfârșita tratati­ve, poate cu­ vre­o schimbare în ce privește fqnpa 'psd țltiilațuirai Itjr. Berifiac țări, bloten­uni, sarai patrpai par­tide de stânga Cfi de dreapta, mai mult sar;­ m­ai puțin ulnice, vom­ au­zi mierteul aceiași obositoare melodie Care în definitiv nu­ înseamnă altce­va decât neînțelegere și neminire, pentru a da liberalilor prilejul de a fi ei singuri, încă multă vreme, u­­nicul partid de ggvorfigmant. După ' alerg#éa­­țele parareal, am îndrăsni totuși să sperăm. E poate ceasul când vom fi căpătat mintea ro­mânului, cea din­ urmă. Poate că măciai aeram situațiile vor fi cerce­tate cu mai mlu­lt discernământ și se va vedea ceea ce este de mai de mult evident, că în fața celei dintâi for­mațiunii a opoziției care va prezenta, destulă seriozitate și destula con­sistentă, d. Brătianuu va trebui­­ să se încline. ­oxo- Opoziția ia atitudine hotărâtă contra ei In ședința de eri a Camerei d. VIC­­­TOR MOLDOVAN a ridicat din noul chestia incidentului cu Italia, prin ur­­­mătoarea întrebare pusă d-lui ministru de externe: In urma trimiterei notei dela 6 Mar­tie a guvernului italian d. Mussolini a­­ primit d­­upă cum au anunțat ziarele din Roma, m­arele ordin al Anunziafei.. Această înaltă distincțiune cu care a fost onorat primul ministru italian a determinat pe ministrul României la Roma să se ducă la d. 'Mussolini și să-i pre­zinte felicitări.­­ Mărturisind că nu cunosc protocolul în uz lar cancelariile europene pentru asemenea împrejurări, îmi permit to­­tl’igA a întreba pe d. ministru de exter­ne și-l rog să lămurească și Camera dacă și atunci când e vorba de demni­tatea națională se aplică percept­ evan­ghelic: când îți trage cineva o palmă să întorci și fața cealaltă. Aștept răspunsul d-lui ministru de extern­e» Animat de sine era dorință de a păs­tra­­ relațiile de prietenie cu statul ialian am făcut întrebarea de față pen­­tru a da prilej Camerei să stabilească răspunderea guvernului nostru. • Intrându-se apoi în ordinea de zi a Început discuția generală a legii de comercializare a întreprinderilor statu­­luli. In numelle partidului național d. E­­"*SIIL HAȚEGAN a citit următoarea de­clarație: „Proectul de lege pentru comercia­lizarea întreprinderilor statului trădea­ză scopul pentru care actualul guvern a ținut ca prin lovitură de stat, fraudă și furt de voturi, să falsifice voința adevărată a țării. Prin legea de față partidul liberal ■aservește bogățiile țării intereslor po­litice și economice. Capitalul mobiliar liberal și băncile afiliate politicește a­­cestui partid primesc, camuflat sau pe față toate bogățiile țării pentru speculă și exploatare. Legea de față încearcă, printr’o ne­­aservește­­ bogățiile țării intereselor pe­­exploatarea averilor statului pentru tot­deauna institutelor economice liberale și să împiedice guvernele viitoare, de a se scoate aceste bogății de sub ro­bia partidului liberal spre a le reda interesului obștesc, fiăj*:*,', ' öS ■ » “ Legea de față scoate de sub adminis­­­­trația guvernelor parlamentare avuțiile țării și împiedică controlul legal și cons­­­tituținala al reprezentanței naționale,­­prin instituirea unui pseudo-minister e­­conomic sub denumirea de „Consiliul su­perior de control și îndrumare , care va tutela guvernele viitoare constituționale ale țării și le­ va­­ împiedica să-și înde­plinească misiunea lor firească, i. Este i de neînchipuit, ca într’un stat Constituțional, averea statului să fie scoasă de sub libera dispoziție a re­prezentanței naționale și să fie trecută în întregime, printr’un simplu articol de lege, la discreția ilimitată l­a pute­­­rii executive, secondată arbitrar de o © omisiune, care în esență reprezintă in­teresele unui partid politic.­­ Este de asemeni de neînchipuit, ca printr’o dispoziție imperativă să siluești statul sa adopte pentru totdeauna și sub orice împrejurări o singură formă de exploatare, indiferent dacă ea este sau se va dovedi păgubitoare intereselor ob­­ștești și nevoilor financiare ale statu­tului. Partidul național român nădȘșjduaște că, nici chiar aceste adunări nu vor accepta proiectul guvernului, în forma în care se prezintă; indiferent însă de hotărîrea acestei adunări, partidul na­țional va considera și proiectul acesta ca­­ lipsit de temeiu constituțional și legal și este convins că primele cor­puri legiuitoare, cari vor prezintă ade­vărata voință națională, vor elibera țara de sub robia economică, pe care gu­vernul actual o impune țării prin a­­ceastă lege. Nu credem ca vre-un guvern viitor, oricare ar fi acela, să se poată con­sidera îngrădit legal prin dispozițiunea acestui proiect în, administrarea liberă a bogățiilor statului de un parlament ieșit din furt, fraudă și teroare și atra­gem atenția tuturor acelora cari vo­­iesc să profite în dauna țării de bo­gățiile statului, că se întemeiază pe un act ilegal și anticonstituțional și partidul național nu le va da nici un ajutor țn temeiul acestei legi.­­Aplauze pe băncile partidului național. Citirea declarației este­ întreruptă de strigăte și aplauze ironice din partea majorităței. " O declarație de o vehemență egală a citit ș. d.’PETRE DRAGOMIRESCU în numele partidului d-lui Argetoian­u. j Legea comerciallizării, a spus d-sa, pre­­zintă caracterul odios al unei acapa­rări de stat.­­ D. IORGA a spus că aceasta este și s opiniunea sa, rezervându-și dreptul să idiseute legea pe larg. In numele partidului țărănesc a vop­­it d. VIRGIL MADGE­A­RE care, a fă­ccut o [critică aspră] a proectullui,­­ilus­trând cu diferite exemple temerea sa că statul va fi permanent păgubit. In ședința de azi va continua discuția. -----------0X0----------- 0 Protestare /A. Cicerin a, protesta­t te­­leg­rafic contra adulu­i de la Londra care a recunos­cut Unirea Basarabiei la Patria Mamă. Nu vom intra în polemică cu d. Cicerin care-și permi­te să dea calificative vul­gare unui fost prim minis­tru român, care a avut feri­cirea să înfăptuiască a­­ceastă unire, dar este de datoria, noastră să protes­tăm contra unei afirmați­­uni care caută să răpească votului ,tot la 9 Aprilie 1918 de sfatul Țărei, carac­terul lui de spontaneitate și independență. Când d. Marghiloman s’a dus în Sfatul­­ țărei pentru a da cetire declarațiunei guvernului asupra căreia avea, în urmă sa delibereze adunarea, s­-a presintat sin­gur, neînsoțit de nici un militar, și nici o forță mili­tară nu se afla in împreju­rimile adunărei. Guvernul din 1918 era prea respectuos de princi­piile Dreptului public fixat de Președintele Wilson, pentru ca să încerce inge­rințe contra liberei voințe a poporului moldovenesc. De altfel toți miniștrii streini cari se aflau atunci la Ia­și pot mprturisi liber *t*tea deplină în car”e »’a rostit adunarea unde se for­mase faimosul bloc venesc, cari fi bidțytt prin a atrage la dânsul toate fracțiunile cel­olalte, afară de israel­iți cari s'au abți­nut. -oxo- 2 LEI EXEMPLARUL 27 Martie st. v. «Adevăru» de aseară anunță că d. I. Brătianu se va duce în ziua de 9 Aprilie, — când se întboînesc cinci ani de la realipirea Basarabiei, — la Chișinău unde, împreună cu un ma­re număr de parlamentari și demni­tari publici, va prezida festivitatea pentru comemorarea acestui act is­toric. Noi, care în persoana șefului nos­­trui d, Al- Marghiloman, am prezi­dat la actul unirii și am cules cei dintâiu roadele sufletești ale aces­tui mare act politic, nu putem decât să fim fericiți da gândul bun al ac­tualului prim­­-mi­nistru. Se știe, într’adevăr, câtă inutilă îndârjire a pus în trecut d. Brătia­nu pentru a face să se creadă că unirea Basarabiei avusese loc mai înainte de data când s’a împlinit to­tuși și s’a pecetluit pentru vecie a­­cest act istoric, încercând să șteargă din istorie meritele acelui bărbat urma sugestiunei diabolice a gene­­de Stat și mare patriot care a pre­­s­ralului Makensen, pentru a con­­troat toate împrejurările în caii s’a sosa România de pierderea Dobre­făcut Unirea. Astăzi d-l Brătianu s’a convertit, și o constatăm cu bucurie, indife­rent dacă mobilul care l-a determi­nat la aceasta trebue căutat în avert și un ea pe care Rusia ne-o arată ia­răși, și în dorința acesteia de a pune în discuție chestia Basarabiei. Ori­cât de mari și de ireductibile ar fi patimile politice, e necesar ca în vremuri grele, toți românii să simtă la fel și să gândească la fel. Și în fața Basarabiei amenințate, nimic n’ar opri pe fiii țării acesteia să proclame într’o singură clipă UNIREA SACRA. ------oxo-----­ Procesul studenților complotiști Sâmbătă urmează să se judece de către Curtea cu­ ju­rați, prțoicesa stu­denților, autori ai complotului des­­­coperit, în toamna trecută.­­ Studenții prepară d­ai această oca­­­zie o mare manifestație. In acest scop se așteaptă söisarea în Capitală a numeroase delegațiuni din Cernăuți, Cluj și Iași. Cum guvern ® prevede că de­sba­­terile acestui proces vor da loc la scenei turbulente din partea studen­ților, s’au luat măsuri a se opri gni_ măsuri severe pentru] păstrarea dinei în timp ® desbaterilor. or­ -oxq­ Mare­« saistsr al existenței gensista iis­tas» prospătarea continuă a fondului, prin găsirare*, formelor, forme vechi, dar spirit pararea ise-a iată ce este conservati­mul: M. EMINESCU ■ Ce se petrece la Viena! Știri alarmante.—Conferința sa deschis, dar nu va duce la nici un rezultat în tensiunile rușilor Ultimei­ telegramne pri­­mite­ alaltăera din Viena, și publicate în ziarele de sea­­ră, aduceau știrile cele mai pesimiste cu privire la Con­ferința ruso-română însuși oficiosul guver­nului s-a grăbit să confirme în aceeași seară știrile a­­larmante pe cari trimișii speciali ai ziarelor noastre le transmiseseră |n legătu­ră cu preliminările și cu soarta­ Conferinței. Se apu­nea în ele deschis că nu există prea mari speranțe in ceea ce privește rezulta­tul primei întrevederi din­tre șefii delegațiilor româ­nă și rusă, întrevedere în­­ care d. Langa Rășcațiuț a­­vea să pună pe Surest­enski în .Situația­ s­e a se pronunța limpede și definitiv asupra Basarabiei. De răspunsul primului delegat rus avea să atârne apoi faptul ț^acă Conferința avea sâ se mai deschidă sau nu. __lată însă c­ă Conferința și-a început lucrările, dar K­restinskî n5 a dat răspunsu dorit în chestia Basarabiei. Totuși atmosfera n’a deve­nit mai limpede la Viena. Și știrile recente n’aduc cu ele speranțele îndreptățite de faptul că Conferința a putut fi, în sfârșit, urnită din loc. Ce se petrece la Viena 1— e întrebarea firească ce se pune tuturora? Până acum sigur este nu­mai atât că, în întrevede­rea pregătitoare dintre cei doi șefă delegațiilor, I Crestînski a fost cel care a reușit să se sustragă între­bărea pusă de reprezentan­tul rom­ân, și­ să nu angaje­ze încă cu m­asă­ guvernul său în chestia renunțării definitive la Basarabia. Be aci încolo, începe do­meniul probabil stați­lor, și după toate probabilitățile— pe cari așteptăm să le con­firme sau să le infirme e­­venimentele, — șeful dele­gației rusești a adoptat me­toda tislatorie, pentru a tergiversa ș­­i câștiga timp, cu scopul de a se cu­noaște mai întâi rezultatel tratativelor ce se urmează la Londra, în vederea unui împrumu­t cerut de Sovi­ete. Este de la schișs înțeles că guvernul nostru trebuie să aibă cunoștință de acest gând al rușilor, și ne place a crede că el a descoperit din vreme jocul pe care-l fac politicianii de la Mos­cova pe seama unei presu­puse naivități a României. Căci nu mai încape îndo­ială acum că rușii nu vor să trateze, și că Cicerin e ferm hotărât să nu-și dea consimțământul său pen­tru violarea chestiunei ba­­sarabene. Ce_va face țara ?— o știm lunci­­ S — se va vedea. Ce va_ face țara ? — o știm cu toții de pe acum, și nu mai e nevoie s’o spunem. Nota d-lui Cicerin 0X0-Ziarul «Lupta» a publicat eri, ca venind de la trimisul său special din­­ Viena, o așa zisă notă pe care d. Cicerin ar fi trimis-o d-lui Poincaré, ca răspuns la comunicarea președin­telui de consiliu francez privitoare la notificarea tratatului din Londra. Tonul în care este redactată nota,1 arată dintru început manevra urmă­rită de d. Cicerin, de a creia în Fran­ța o atmosferă rea contra d-lui Poincaré: B„ Cicerin pretinde că unirea Ba­sarabiei cu România s’a făcut în ger, și i-a revenit «germano­filului Marghiloman» sarcina de a realiza această sugestiune. Adică, după d. Cicerin, d. Poin­caré este făcut solidar cu o operă a generalului Makensen, pentru că a ratificat tratatul din Londra, și cu un act germanofil al d-lui Marghi­loman! D. Cicerin s’a molipsit, după cum se vede, de la anume ziare româ­nești, cari tratează de «germanofi­lie» unele acte de patriotism săvâr­­șite de bărbații de Stat români. Dar pentru a putea fi crezut, d. Cicerin ar trebui să probeze că «Sfa­tul Țării», care a votat Unirea, a fost de asemenea o creație a guver­nului Marghiloman. Ori, se știe, că dieta basarabeană la care se referă d. Cicerin, a fost a­­leasă când Basarabia s-a declarat republică independentă în anul 1917, adică cu mult timp înainte de in­trarea trupelor românești in Basa­rabia. Această dietă și guvern a ieșit din ea, sunt organele cari au chemat trupele române în Basara­bia pentru a scăpa țara de devastă­rile bolșevicilor; în capul dietei se afla d. Inculeț, care abia știa pe a­tunci românește, și care fusese tri­mis din Petrograd, unde era profe­sor, de către Kerenski, cu misiunea să organizeze la Chișinău revoluția antițaristă. Această dietă n’a fost de loc moi , , t, ... . . , purii © de studenți ce au intenți­onat , dificată de români, iar trupele noas , , , . , . ,­­. . „ n să vre­m Capitala © ti această ocazie,tre nu sau amestecat de iei in tre­sar’ la Curtea cal jurați se voim­ Ida burile interne ale Republicei basa­­rabene. Un singur fapt — dar unul singur — s’a petrecut în timpul guvernului Marghiloman: a fost alegerea, sub regimul votei universal, a d lui Stere, la Sor­oca. Va putea contesta Cicerin, calitatea de basarabean a d-lui Stere?­­ Oricum ar fi însă, nota d-lui Ci­­­cerin, cu perfidiile și inexactitățile­ ei, iese cu desăvârșire din cadrul o­­bligațiilor reciproce internationale pe cari trebue să le respecte un mi­nistru de externe, — fie el și comu­nist. -----exo----­ Răspunsul unui de cifre om D-l Geo­­gescu Tulcea, a adresat er­., la Cameră, o întrebare d-lui mi­nistru de finanțe în chestia donațiu­nii pe care a făcut-o d. AL Constan­­tinescu, fraudând fisca. «Timpul» este ziarul care a denun­țat această fraudă și d. ministru de finanțe în răspunsul său s’a mulțu­mit să facă teoria ziarelor politice cari nu spun totdeauna lucruri exac­te despre adversarii lor. Altceva n’a răspuns d. Vintilă Brătianu­ și nici nu putea răspunde. E o tăcere sem­­nificativă, pe care interm­pretatorul a subliniat-o. In adevăr d. Vintillă Brătianu n’a spus că acuzarea de fraudare a foo­­cului e neîntemeiată. Noi am arătat că ministerul de finanțe a fost sesi­zat printr’o petiție semnată și că aș­teptăm­ rezultatul anchetei ordonate Imobilul donat­e în văzul tuturor și valoarea lui în moment ® autentifi­cării actului de donație poate fi lesne constatată. In locul răspunsului precis pe ca­­re-l datora, d. Vintilă Brătianu a făcut pe abisul și s’a strecurat bini­șor, înlăturând chestia. Frumoas­ă atitudine pentru un mi­nistru și pentru apărătorul tezauru­lui Statului mai ales! Nu ne mai rămâne decât să adre­săm din nou d-lui Vintilă Brătianu invitația de a ancheta acest caz foarte interesant și de a face să in­­tre în casa fiscului suma care a fost sfeterisită printr’o evaluare prea generoasă! Ori poate că cererea aceasta e un act de patimă politică, din partea unui ziar advers? Mai știi! , , I Sâ aibătă 29 Martie 1934 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ BUCUREȘTI -Calea Victoriei No. 60 (Pasagiul Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Republica greacă Mari demonstrații la Atena -exo- Atena. 26. — Sărrbătoarea naționa­lă a fost celebrată cuI win fast extra­ordinar, în prezența uunei mulțimi imense din toate clasele populației. După serviciul divin, oficat la Cate­drală miniștrii și deputații s’au­ dus în corpore la parlament u­nde, într-o ședință solemnă, Adunarea Naționa­lă a votat în, unanimitate moțiunea guvernamentală depusă în ajun, ho­tărând detronarea dinastiei și pro­clamarea republicei. Acest eveniment istoric, anunțat prin salve de artilerie, a fost salutat de Adunarea Națională și întreg o­­rașul cu un entuziasm indescripti­bil. Sebările și ceremoniile vor dura 3 zile. Astăzi consiliul de miniștri va semna decretul pentru amnistia tuturor condamnaților politici și mi­litari. Agenția oficială greacă transmi­țând telegrama, de mai sus, arată că presa salută proclamarea republicei la un mare eveniment, marcând o nouă perioadă în istoria Greciei. Retragerea guvernului francez ---------ox­--------­D. Millerand Joann ce 1 Poincaré să formeze noul guvern Politica externă și internă a Franței nu se va schimba Pass'Es 27 (Rad ©**).­­•% Ca­­siera franceză a hotărât cu 271 ele voturi contra 2 ® 4 trimiterea în comisiuni a regulamentului princiar la pensiunile funcționarilor, cu toate să d. Laste^rue a pus chestiunea de încre­dere. În urma acestui vot gu­vernul a oferit președinte­lui 1 cerând demisiunea sa. Consiliul de miniștri s-a întrunit apoi sub preșisten­­țân d-lui E­li­ierand pentru a delibera asupra situațiu­­nea. D. M­­itlerand a acceptat demisiuneai guvernului. D. MIlleran­d a Sa asistat foarte m­ult pe lângă d. Po­incaré ca să continute ope­ra sa care a găsit întreaga aprobare a parlamentului și a țărei. D. Poincaré a răs­puns că este însuflețit de dorința mea mai vie de­ a răspunde în mod afirmativ la acest apel. Toate cercurile politice­­ au primit cu cea mai vie­­ satisfacție știrea că ia în»­­­rrevederea de la Oysee în­tre d-nîi aieSierarie! și Poin­­caré, primul ministru a răs­puns că dorește să dea un răspuns afirmativ la apelul d-lui Millerand. O. Poincaré a cerut să i să dea timp până mătuc ca să poată lua o decizie. Se așteaptă că dacă nu, Poin­caré nu va fi în stare până mâine să prezinte o listă a noului guvern, ar face cel puțin Indicațiuni precise ele felul cum intenționează să formeze cabinetul de miniștri. D. Poincare va putea în acelaș timp să pre­zinte d-lui Millerand spre semnare decretele d­e nu­mire a noullor miniștri. in consiliul de miniștri r­. Laste­rie a declarat că con­sideră că numai el singur a fost pus în minoritate, pen­tru că politica guvernului a fost în ajun în întregime ,ratificată de către cameră și senat. D. Poincaré a in­sistat asupra necesităței retragerei colective de la guvern. D. Millerand a in­sistat foarte mult ca miniș­­tri să se prezinte după a­­miază în parlament. D. Mil­lerand a adăugat că este gata să explice parlamen­tului printr’um mesaj moti­vele acestei atitudine, sub­­liniând că votul a fost ob­ținut prin surpriză, căci mulți deputați erau ab­senți. 1­­ . După ce a plecat de Mit"­lerand miniștri au conti­nuat să delibereze asupra situației și s’au exprimat in mod unanim că care trebuie să rămână la putere pentru a confîssua politica actuală care este rodnică. D. Poincaré însă a menținut dieciziunea sa ca guvernul să-i dea demisia. După ședință d. Poincaré­­ a declarat ziariștilor că de­­misiunea sa este irevoca­bilă. Ultimele știri de ori seara permit presupunerea că d. Poincaré va da președinte­lui un răspuns afirmatv. lui un răspuns afirmativ, fn caz dacă d. Poincaré va da un răspuns negativ, d. Millerand este ferm hotă­rât să cheme la guvern un minister decis să urmeze politica guvernului d-lui Poincaré, căci este de pă­rere că în circumstanțele actuale ,o altă politică nu este posibilă, nici în ce pri­­i­ește chestiunile interne și nici în­­ ce privește chestiu­nile externe. In cercurile politice se­­­ crede că numărul miniștri­lor va fi redus. Se va supri­ma ministerul higienei și câteva subsecretariate. Se spune că dacă d. Poincaré formează guvernul d-lui va schimba pe câțiva din co­laboratorii săi în special pe titularii de la finanțe, mari­nă, comerț și interne. Se spune că la finanțe va fi numit sau Francois EVlarsait sau Bokanovskij la marină va fi numit probabil sena­torul Chaumet. O importanță deosebită se atribuie numirea minis­trului de interne având în vedere că Franța se află în ajunul alegerilor. Se dese­nează pentru acest minis­ter d-n £ 3 Dolrat sau Relbel. Alții vorbesc de deputatul Brousse. -----------0X0----------­ Criza de guvern în Turcia Constantinopole 27.. — Adunarea națio­nală din Angora continuă desbaterea Statutului prin care se dă președintelui Republicei dreptul de a dizolva aduna­rea. După violente discuții, s’a pus articolul la vot și nu s’a putut obține nu­mărul suficient de voturi. Situația e so­cotită ca destul de serioasă. Se crede că guvernul va demisiona și că Aduna­rea Națională va fi disolvată. —-----oxo------- 0 catastrofă pe­­ Marea Neagră . Constanța, 25. — Vapor­ englez «Grodno» în drum de la Sulina spre Constantinopole a găsit rătăcită pe mare o barcă în care se aflau doi oameni aproape morți de foame. După ce li s-au dat îngrijirile ne­­cesarre aceștia au povestit că vapo­­r­ sovietic «Ural» pe bordul căruia erau îmbarcați 40 marinari, încăr­­cat cu petrol, în drum fiind detra Batum spre Odesa a luat foc și s’a scufundat în largul mărei. Dintre oamenii echipajul­ în nu­măr de 40 singuri ei au scăpat, res­tul au căzut pradă flăcărilor.

Next