Timpul, mai 1938 (nr. 355-385)

1938-05-01 / nr. 355

ED­ACȚIU­NI ADMINISTRATIV BUCUREȘTI, Strada CONST. MIN­E, 13 Redacția ei Administrația 3.05.44 TELEFONI --------------------------------------------­Tipografia 3.43.83 f In țară: ABONAMENTE : In străinătate: Un an 700 lei; 8 luni Un an 2000 lei; 8 luni 350 lei; 3 luni 200 lei 1 H00 lei; 3 luni 600 lei Pentru bănci, instituții ți ad­u­i publice 1000 lei anual Abonamentele încep la 1 ti 15 ale fiecărei luni Anunciurile se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Taxa de francare plătită In numerar conform aprobării Direcțiunei Generate P.T.T. Nr. 106.366/8 Mal ÎMI PROBLEMA MINORITĂȚILOR „Indépendance Rou­­maine”, care de obi­­ceiu își culege infor­mațiile din izvor au­torizat, nădăjduește că „problemele mi­norităților din România nu vor fi înscrise în ordinea de zi a viitoarei sesiuni a Consiliului Societății Na­țiunilor”. E o nădejde pe care o împărtă­șim­ întâi, fiindcă, ori­care ar fi deosebirile noastre de păreri, am fost, suntem și vom fi împotriva in­tervențiilor străine în afacerile noa­stre interne. Nu că am fi împotriva minorităților. Suntem convinși că se găsesc și se vor găsi totdeauna destui bărbați de ordine și de bun simț în această țară pentru a stă­vili pornirile intiriașe și a zărtu­ni­­­ hotărârile nedrepte. Nu vrem însă ca această înaltă misiune de apă­rare a ordinei și a dreptății în stat să se împlinească sub controlul străinătății. In al doilea rând, fiindcă în ce privește „problemele minorita... ..... din România“ s­au întâmplat din ziua în care a fost stârnită îngrijo­rarea Societății Națiunilor și până azi, schimbări care dovedesc cât de întemeiată e încrederea noastră în spiritul de dreptate și în bunul simț al țărei. Nu e un succes al So­cietății Națiunilor.­­ Un succes ro­mânesc de care Societatea Națiuni­lor are dreptul să se bucure,­­ du­pă cum are datoria să­ se ferească de orice stăruinți procedurale fără rost care nu ar putea decât să slă­bească înțelesul și valoarea acestui succes. S’a mai întâmplat că So­cietatea Națiunilor să compromită unele rezultate politice pozitive și îmbucurătoare, printr-un exces­­ de zel procedural sau ideologic. Toți prietenii sinceri ai Genevei doresc ca asemenea experiențe să nu se mai repete. In sfârșit, cine nu-și dă seama că trăim vremi când la ordinea zilei nu sunt atât „problemele minorită­ților“, cât problema majorităților, adică PROBLEMA UNITĂȚII ȘI A DESĂVÂRȘITEI NEATÂRNARI PO­LITICE ȘI ECONOMICE A STATE­LOR. — ADICA PROBLEMA PA­GEI? Aceasta e problema de căpetenie care!? Arsifiatro, Națiunilor t*efer.ă să-i facă față. Și ea nu poate să-și împlinească azi însemnatele ei an­gajamente și înalta ei menire, de­cât dacă, lăsând la o parte amanun­tele care dezbină, strânge laolaltă puterile credincioase care i-au ră­mas. E interesul ei să apropie Și să lege mai departe între ele, statele mari și mici, care apără în acelaș gând și pe temeiul aceluiaș legă­mânt, buna rânduială și pacea. Firește, acest interes al Societății Națiunilor e și interesul nostru. Le­găturile noastre cele mai însemnate și mai hotărâtoare cu marile puteri apusene, în deosebi acele legă­turi cari privesc, tratatele ce sta­tornicesc drepturile si hotarele noa­stre­­ trec prin Geneva. Iată de ce suntem convinși că o acțiune diplo­matică, chibzuită și hotărâtă nu poate să nu ne ducă, și de această data, la o prietenească înțelegere cu Londra și cu Parisul, ca și cu Ge­­neva: . . . Nu vrem sa prevedem cazul, la care „I­ndependance Roumaine“, poate prea prevăzătoare — face a­­luzie, al unei „noi și grave crize in sânul Societății Națiunilor“. Grigore Gafencu I Erl, peisajul minunat al Muzeului Satului, de la Șosea, elevii și elevele de la Tinerimea română au dat concursul de desen ȘI EL­VE­ȚI­A se pregătește pentru o eventuală agresiune . Pentru prima dată în istorie armata elvețiană va avea un general, conducător suprem în caz de război PARIS, 29 (Deja corespondentul nostru). — Se comentează în cer­curile politice și diplomatice apu­sene faptul că pentru prima dată în istoria Republicei federale el­vețiene, consiliul federal a luat inițiativa unei fundamentale re­forme a organizării militare cu privire la desemnarea unui gene­ralisim al armatei elvețiene. Proectul de lege întocmit de con­siliul federal prevede că la caz de nevoie acest consiliu va numi un „general“ al armatei elvețiene care va avea comanda supremă a for­țelor militare elvețiene. Ori legis­lația actuală prevede că «­genera­lul“ va fi desemnat în urma unui vot al „adunării federale" care este parlamentul Republicii elve­țiene. Interesantă este expunerea de motive care însoțește proectul con­siliului federal. In această expunere, necesitatea reformei este explicată prin si­tuația creiată >,în urma recente­lor evenimente din Europa“. Este deci evident că și Elveția e impresionată de acțiunea Germa­niei împotriva Austriei și se vede obligată să ia din vreme măsuri pentru apărarea securității națio­nale. Deasemenea se precizează în expunerea de motive a guvernului central elvețian că în timpurile moderne acțiunile militare se des­fășoară într-un ritm atât de rapid încât o țară riscă să fie ocupată înainte de a-și fi putut desemna conducătorul suprem militar prin­tr-un vot al Parlamentului. Iată pentru ce e necesar ca El­veția să-și asigure din vreme o procedură simplă și rapidă pentru numirea generalului, conducător suprem al armatei: E de notat că cel mai înalt grad în armata elvețiană este a­­cela de colonel și că deținătorul gradului de ,.general" va fi în a­­celaș timp conducătorul suprem al forțelor militare elvețiene a că­ror valoare tehnică este din toate punctele de vedere remarcabilă. IN PAG. 7-8 Nouă documente privitoare la acți­unea clande­tină a Gărzii de fier CODREANU AVEA INFORMATORI LA AGENȚI AUTORITÄR SI LA MARELE STAT MAJOR S’au descoperit alte depozite de arme ACCIDENTE... POLO­NI­A* A FOST CON­SACRATA PU­TERE NAVALA VARȘOVIA, 29 (Rador) — Comentând semnarea la Londra a celui dintâi tratat naval la care par­ticipa și Polonia, „Ex­press Voranny” vede în acest fapt consacrarea de către Anglia a rangului Poloniei ca putere nava­lii. Această consacrare, a­­daugă ziarul, trebue să stimuleze sforțările Po­loniei în vederea desvol­­tării marinei de răsboiu. Ziarul se­ pronunță în favoarea constăttirii unui mare num­ari­ de unități rapide puțin costisitoare a», dar de mare valoare com­­bativă. 0. Roosevelt va creia un consiliu al fruntașilor vieții economice NEW YORK, 29 (Ra­dor) .­­ In cercurile poli­tice se afirmă că d. Ro­osevelt a hotărât creia­­rea unui consiliu compus din fruntași ai vieței eco­nomice, care să-l ajute în politica sa de refacere a economiei Statelor U­­nite. DUMINICA 4 M­A­I 1933 Anul II / NO. 353 AZI: Cerul variabil in Jumătatea de Est a țării și mai mult acoperit in jumătatea de Vest. Vânt slab din sectorul vestic. Temperatura in u­­șoară scădere. Precipitațiuni puțin abundente vor cădea in deosebi in Jumătatea de Vest a țării. Director Grigore Gafencu DUPĂ ACORDUL DE LA LONDRA „Cred că niciodată înțelegerea nu a fost mai reală, mai întinsă, mai profundă între Anglia și Franța a declarat d. Daladier ACORDUL SINTETIZAT IN OPT PUNCTE Cuvintele rostite de primul ministru al măsură echilibrul Europei Centrale, deca deslănțuirea războiului, si Franței la sfârșitul convorbirilor de la Londra . Acordul de la Londra se Înfățișează­tatea completă anglo-franceză și « iv ~ ...... ■ «x !«« visa de pe acum ca un eveniment isto­­rarea Marii Britanii de a apara n\ sunt fără îndoială o contribuție importanta la roc fiindcă el e menit să demonstreze mai interese proprii dar și idealm clarificarea situației internaționale, atat de ritu­­at, ceiace în 1914 ar fi putut împie­ ternationale de dreptate, necată în ultima vreme. ------------------------------------------------------------------------ ----­De altfel, comunicatul final al a­­cestor convorbiri dă suficiente in­dicații asupra problemelor cuprin­se în noua înțelegere cordială din­tre cele două mari puteri și, în consecință, asupra semnificației practice a acordului realizat. Iată cele 8 puncte ce se desprind din documentul publicat aseară la Londra: 1) Franța aprobă pactul italo­­britanic. 2) Anglia sprijină încheierea unui acord franco-italian. 3) Anglia și Franța subliniază le­gătura care există între pacificarea situației din Mediterană și retra­gerea voluntarilor străini cari luptă în taberele spaniole. 4) Un „acord deplin” a fost rea­lizat între Franța și Anglia în ve­derea unei acțiuni pentru soluțio­narea pacinică și justă a probleme­lor din Europa Centrală. 5) De asemenea a fost stabilit un acord privitor la situația din O­­rient. 6) Anglia și Franța s’au pus de acord asupra problemelor ce se vor discuta la 9 Mai în consiliul Ligii Națiunilor, adică asupra procedurii de urmat pentru­ lichidarea proble­mei abisiniene., 7) Colaborarea statelor majore generale ale Franței și Angliei va fi continuată. 8) Franța și Anglia proclamă în mod solemn „strânsă lor comuni­tate de interese” și hotărârea de a continua și desvolta politica lor de colaborare pentru apărarea intere­selor comune și a „idealurilor de viață națională și internațională” care se unesc. Este evident că acordul de la Londra constitue un act politic internațional care pare a depăși chiar forma tradi­țională a alianțelor. Se anunță că o serie de acorduri noul, de ordin practic, militar și eco­­nomic,­­ vor urma conversațiilor de la Londra și că ele privesc într'o largă Omul despre care se vorbește. Ramon de Valera, primul ministru al Irlandei (sau cu noul ei nume „Republica Eire”) fotografiat la Lon­dra, intrând la președinția consiliului. Moartea lui Paul Prodan Paul Prodan, directorul Teatru­lui National din București, s-a stins astă noapte din viață, după o scurtă suferință. Moartea i-a survenit în urma u­­nei congestii pulmonare. Moartea lui lasă unanime re­grete în toate cercurile unde a fost cunoscut și apreciat. ROMANIA VA AVEA AMBASADE PRIN ÎNALT DECRET REGAL UNELE LEGAȚIUNI VOR PUTEA FI INALTATE LA RANGUL DE AMBASADE Textul decretului avărut in „Mo­nitorul Oficial“ în pagina 3-a, S‘a amânat termenul pentru eliberarea buletinelor de populație Până acum s’au depus 225 mii cereri Astăzi urma să expire ultimul termen acordat de prefectura poliției Capitalei pentru scoate­rea buletinelor de populație. Ne­­putăndu-se primi toate cererile, apoi fiind și sărbătorile, o bună parte din populația Capitalei nu a putut împlini formele la birou­rile de populație. Pentru aceste considerente, se­cret­arul general al prefecturii poliției Capitalei, d- Gh. Mo­ ă­­­eanu, a luat hotărârea ca să pre­lungească — pentru ultima oară­­ — termenul de înscriere [UNK] termen­e de o lună de zile [UNK] Noul La 31 Mai crt. nu se vor mai pri ni cereri și contravenienții vor avea de suferit rigorile anunțate. In acest sens s’au dat dispoziții tu­turor comisariatelor din Capi­tală. E interesant de știut că păi: în prezent, 225 mii cetățeni a înaintat cereri pentru aceste bi­­letine. RICHARD FRANASOVICI D. Al. Pretorian, primarul S. N­ Negru a hotărât să organi­zeze in sectorul II Negru săptămână a curățeniei între o 11 și 19 Mai a.c. Primarul sectorului de Ne­gru va lansa un apel către ce­tățenii sectorului, rugându-i ca in intervalul celor opt zile destinate curățeniei, să se în­grădească curțile, terenurile virane proprietate particulară, să se curețe fațadele, curțile și să se amenajeze după pu­tința fiecăruia grădinițe în ju­rul caselor. In tot timpul celor opt zile, echipe de măturători și mași­nile Serviciului de Salubritate vor veghea la o continuă o­­peră de curățire a străzilor, iar echipele serviciului căilor de comunicații vor repara străzile desfundate și hotarele deteriorate. Intre 11 și 19 Mai întregul sector de Negru va fi vizitat zilnic de preoții parohi și di­rectori ai primăriei, cari vor cere sprijinul populației pentru frumoasa inițiativă a primaru­lui­­ estul sector. In ziua de 18 Mai d. primar Pretorian însoțit de secretarul primăriei d. N. D. Cristescu și de director M. Șerbănescu vor inspecta toate străzile virane, dresându-se procese verbale de contravenție a celor ce vor fi dovediți a nu fi dispozițiile primăriei.respectat Săptămâna curățeniei tinde să devină și un mijloc de e­­ducație cetățenească, Capitală socotită ca cea într'o mai murdară, ca cea mai primitivă sub aspectul higienei străzii și locuinței. Intre 11-19 Mai S­ĂPTĂMÂNĂ CURĂȚENIEI IN CAPITALA A DISPĂRUT O VIOARA IN VALOARE DE UN MILION JUMĂTATE LEI BUDAPESTA, 29 (deja corespon­dentul nostru). — Violonista polo­neză Eugenia Uniniga, care a dat cri sează un concert la postul de radiodifuziune din Budapesta, a fă­cut azi, cu un principe străin o plimbare cu automobilul. Până când artista și însoțitorul ei au vizitat un magazin, din ma­șină a dispărut vioara artistei, în valoare de 50.000 pengoe (unu jum. milioane lei). M. S. Regele n­ulțumește armatei pentru urările de Pa­și M. S. REGELUI CAROL II Palatul Regal București cu ocazia sfintelor sărbători ale Paștelui, armata adânc , credin­cioasă urează Majestații Voastre sănătate și sărbătorile cu bine. Să trăiți Majestate, să trăiască Marele Voevod de Alba Iulia. Ministrul Apărării Naționale, General de Divizie Argeșe sau General Argeșeanu Ministrul Apărării Naționale , București, Palatul Regal, Loco Mulțumesc din toată inima iubitei mele Aripa­te pentru credin fciasele urări de Paști. CAE04- ;

Next