Timpul, iunie 1938 (nr. 386-415)

1938-06-10 / nr. 395

RIDACȚIA 01 ADMIN­ISTRATIA BUCUREȘTI, Strada CONST. MINLE, 15 V­EL EF­ON: Redactia Administrația 3.05.41 Tipografia 3.48.23 In țară: ABONAMENTE i In străinătate: an an 700 lei; 6 luni ün an 2000 lei, 6 luni 350 lei; 3 luni 200 lei ; 1100 lei; 3 luni 600 lei Pentru bănci, instituții și ad­ții publice 1000 lei anual Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecărei­­ luni Anunciurile se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Taxa de francare plătită in numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 Proprietar. ..TIMPUL“ S. A.R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov. MAR­TURIA ROMÂNESC IN REGELUI ȚÂRII Ziua Restaurației sărbătorită cu înălțător entuziasm Zorii sa­u anunțat prin rafale de ploaie repede. In văzduh norii se vântulesc în frământări uriașe anunțând o zi încărcată de bel­șugul cerului. Cu toată vremea îndoelnică, încă de la orele 5 jumătate, pâlcuri de străjeri și străjerite se îndreaptă spre școlii și punctele de întâl­nire ale unităților. Orașul ia — în ciuda ploii — aspect de sărbătoare măreață. Din când în când câte o răbufnire de tunet clatină rândurile și după un moment de emoție generală, face să izbucnească râsul sbur­­dalnic al descătușării. Stolurille de străjeri pornesc în cântece voioase spre stadionul A. N. E. F­ __ Străzile Capitalei se trezesc în cântece și voie bună. Pe stadionul „Regele Carol II“ de la A. N. E. F., unitățile străje­­rilor, ale arcașilor și șoimilor se aranjează în ordine, așteptând cu înfrigurare începerea festivității­ ASISTENȚA Cu toată vremea nefavorabilă toate tribunele sunt arhipline. In arena stadionului — în fața tribunei oficiale — se aliniază gru­puri de comandanți și comandan­­te de străjeri. Tribuna oficială s’a a­nulat în­cetul cu încetul cu fracuri unifor­me militare, toalete elegante. Se remarcă: I. P. S. S. Patriar­hul Miron, președintele consiliu­lui de miniștri, domnii, consilieri regali: g-ral Văitoianu, Alexandru Vaida Voevod, și Gh membrii guvernului: drl. Tătărescul Argeșa­­nu, Armand Călinescu Ionescu-Si­­sești, Mircea Cancicov, Mitîță Con­­stantinescu, Mihail Ghelmegeanu, gr. Paul Teodorescu P. S. S.­­Epis­copul Colan, Mihail Balea­­reanu, Toni, Pr. Nae Ponescu,Măgu- Au mai asistat d.mii g-ral Ga­briel Marinescu, Al. Lanecatu, Gri­gore Gafencu, Ion Lugojianu, Vic­tor Antonescu, Gr. Trancu-Iași, prof. Răducanu prof. G­ească, etc. Grup aparte au format membrii corpului diplomatic din București și alături atașații militari ai tutu­ror țărilor, în mare ținută. In tribuna oficială se mai aflau: generalul Valle, subsecretar de Stat al aviației italiene, d. Miletici, mi­nistrul educației fizice iugoslave, membrii congresului internațional de poliție criminală, șefii autori­tăților civile și militare din Ca­pitală. De la Palat au luat parte la fes­­tivități d.nn­: Ernest ministrul Palatului, e-ral Urdăreanu, Mihail adjutant regal, maior Ilie Radu, ofițer de ordonanță. SOSIREA MARELUI VOEVOD MIHAI La orele 8 si 40 Măria Sa Mare­le Voevod Mihai in uniformă de comandant străjer sosește în­conjurat de curtea personală. Muzicile militare si mun­ca­­ liceelor militare intonează Im­nul Regal. Măria Sa este intemvinat de d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Țării", care dă raportul. In sunetele fanfarelor și în mii de urale tinerești Marele Voevod trece în revistă lealurile stră­jer­eș­ti. Orele 9. Un ordin scurt, difuzat de zeci de megafoane, anunță so­sirea M. S. Regelui. Asistenta se ridică în picioare. Falangele de străjeri încremenesc — stane de piatră — în poziție de drepți. Toate fanfarele intonează Imnul Regal. Marele Străjer coboară voios și este întâmpinat de d. Teofil Sido­rovici, comandantul „Străjii Țării’* care dă raportul. Urmărit de mii de urale M. S. Regele trece în revistă unitățile străjerești. După trecerea în revistă a tine­retului M. S. Regele ia loc în loja regala SLUJBA RELIGIOASA începe slujba religioasă. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. Ciopron, episcopul arma­tei, înconjurat de un sobor de preoți. Răspunsurile au fost date de co­rul marei falange de străjeri. Norii se vântulesc din nou și o răbufnire de ploae repede, însoțită de tunete, se revarsă peste sta­dion. Serviciul divin a luat sfârșit, prin citirea textului biblic cu apli­carea la viața străjerească. M. S. Regele și întreaga asis­tență ascultă liniștiți, cu capetele descoperite în ploaie. (Continuare în pag. 3-a­ ni: întrerupte din pricina ploii, SERBĂRILE RESTAURAȚIEI vor continua AST­AZI la ora 8 și 30 la Stadionul A. N. E. F. Serviciile publice sunt suspendate Comunicatul în pag. 3-a |?SflPlll||§p!^^ . . v: ■ '-1 >' ■ ■ ■- . ’ ' ’ : ' « . '■ / s . '< \v|| ' £,£■ ' ' - ’ ' t , \ - Ă M. S. Regele trece în revistă stolul străjeresc al nââmmm M. S. Regele după ce l-a decorat pe Marele Voevod Mihai, Ii strânge mâna, felicitându-L Marelui Voevod <■ Ploaia de eri, o binecuvântare a Ploaia de eri a însemnat, pentru holdele tării, o adevă­rată binecuvântare a Cerului. Lanurile de grâu simțeau nevoia ploii, în momentul când se îm­plinesc spicele. Pentru porumb, de asemenea, ploaia a căzut la timpul cel mai potrivit. Rapoartele telegrafice, pri­mite în cursul nopții, vestesc că ploaia a fost generală. Ne putem astfel aștepta la o recoltă record, aducătoare de belșug tuturor. iU u­ra pentru alții noi credem in pute­rea si dreptul de viata al Românilor“ si Cuvântarea M. S. Regelui la Serbarea Străjeriei se îndreaptă cu ne­sfârșită dragoste că­tre această generație a viitorului, crescută într’o atmosferă de dragoste, de credință și de muncă; ea va fi chemată la o viață cetățenească mai cu­rată, mai folositoare și mai productivă”. Textul discursului M. S. Regelui în pagi­na 3-a: „Serbăm astăzi ziua tineretului. Știu că acest tineret nădăjduește că mâine va fi tot mai bine în România. Și eu cred tot așa, și așa trebue să fie; iată de ce sunt în capul vostru. Iată de ce grija mea M. S. Regele, în ploaie, își rostește cuvântarea MAINE: Relatările tRimisului nos­tru special la ToULOUse asu­pra jocului ROMÂNIA— CUBA. — UN REPORTAJ IN EX­CLUSIVITATE „TIMPUL”. 50.000 dolari pentru continuarea cercetărilor desco­peririi răpitorlor co­pilului Jimmy Cash NEW­ YORK, 8 (Rador).­­ Autoritățile din Princeton (Florida) continuă cercetările­­ pentru descoperirea bandiților care au răpit pe copilul Jimmy Cash. Până acum însă nu s’a ajuns la niciun rezul­tat. Președintele Roosevelt, într-o scrisoare adresată președinte­lui comisiei budgetare a Ca­mera Reprzentanților, a pro­pus deschiderea unui credit de 50.000 dolari pentru continua­rea în stil mare a cercetărilor. Polițiștii specialiști ai State­lor Unite au pierdut speranța de a mai găsi viu pe tânărul Jimmy Cash. PROCES SENZAȚIONAL LA ROMA ROMA 8 (Rador). Scriitorul Tommaso Anton­ini, care a fost 30 de ani secretar al lui Gabrielle D'Annunzio, a publi­­de curând o cane intitulată „Viața secretă a lui d’Anun­­zio’­Atât moștenitorii lui d’Annun­­zio cât și parchetul au dat pe autor în judecată pentru calo­mnie­ Presa germană reia violența ofensivă împotriva Cehoslovaciei situația Internațio­nala privita cu pe­simism DIN CAUZA COMPLICAȚIILOR IVITE IN SPANIA SOCIALIȘTII FRANCEZI SPRIJINĂ GUVERNUL D­ALADIER Telegramele în pag 9­a AZI: In jumătatea de nord-vest a țării, cerul mai mult senin. Tem­­peratura în creștere. In jumătatea de Sud-est a țării cerul variabil. Ploi sub formă de averse locale însoțite de manifestațiuni electrice. Director Grigore Gafencu Foc la spitalul Brâncovenesc Incendiul repede localizat n’a mi­tuit decât parte din acoperișul unui pavilion Evacuarea bolnavilor în desăvârșită liniște — Arde Spitalul Brâncovenesc! Știrea, în forma de mai sus, a fost ori repede cunoscută, că­tre seară, în centrul Capitalei și curioșii, cari nu lipsesc niciodată, au ocupat planșeul Dâmboviței și străzile cari înconjoară spi­talul Brâncovenesc, pentru a privi focul ce cuprinsese acope­rișul principalei clădiri din curtea ctitoriei brâncovenești. In acest vast imobil sunt adă­postite toate serviciile spitalului, diviziile de specialitate, materni­tatea și serviciul chirurgical, ma­rile saloane cu sute de bolnavi. Imobilul are două etaje și o­­cupă un teren vast din curte; bătrânii și-au reamintit că in urmă cu peste 50 ani, a mai ars în acelaș loc... Focul, care la un dat dădea impresia că moment proporții, și n’a provocat luase pa­gube prea mari, — a avut un impresionant episod în eva­cuarea celor peste patru sute bolnavi. Grație devotamentu­lui fără margini al surorilor de caritate, infirmierelor, efo­rilor armatei, și su­fferilor, nu s’a înregistrat nici un accident, evacuarea făcându-se în or­dine cu toată atenta grijă ne­cesară unor oameni bolnavi. ALARMA Să arătăm însă imprejurarile în care a luat naștere focul și urmă­rile lui. Pe la orele 5-15 după amiază, la acoperișul spitalului, deasupra eta­jului în care e adăpostit materni­tatea, divizia chirurgicală a d-lui prof. M­ lacobovici, divizia dr. Chri­­stide, s-au observat flăcări. Peste câteva minute, în jurul marelui coș din mijlocul acoperișului, flăcările au răbufnit în mai multe locuri. S-a dat imediat alarma, s'au anun­țat pompierii, iar personalul spita­lului, conștient de marea primejdie, a luat imediat primele măsuri. După câteva minute numai, toate posturile de pompieri din Capitală, sub comanda d-lor col. Petre Nico­­lae, Lupașcu, maior Popescu Pante, căpitan Petaleanu, locot. Curcuda­­che, Clerman, Nisipeanu, au sosit în goană la spital cu toate pompele, scările și cisternele. In acelaș timp au venit cu auto­camioanele jandarmii cari au for­mat cordoane în jurul spitalului. Primăria a trimis deasemeni zeci de cisterne cu apă­ și camionete. ARDE ACOPERIȘUL CÂnd pompierii au desfăcut pri­­­mele scări automate, — acoperișul era cuprins de flăcări. Pe echipe, pompierii au început opera de loca­lizare; pentru prima oară poate, toate pompele erau în perfectă sta­re de funcționare, apă era în abun­dență­ , echipă a intrat în pod și a izolat, — făcând uz de câteva zeci de tone de apă ia restul clădirei. Altă echipă de pompieri s-a urcat (Urmare in pag. 7-a) Mulțimea urmărește opera­țiunile de stingere Electrosirena Arsenalului a fost auzită ori pentru prima oară în Capitală Nu pentru a alarma publicul, ci spre a anunța sosirea Suveranu­lui la A. N. E. F. Fotografia de mai sus repre­zintă electrosirena de alarmă a Arsenalului Armatei, care a a­­nunțat sosirea M. S. Regelui pe stadionul A. N. E. F. cu ocazia serbărilor străjerești din ziua de 8 Iunie crt. Această sirenă, care face parte din sistemul centralizat și auto­matizat de semnalizare și alar­mare a populației Capitalei în caz de atac aerian, este una din cele mai puternice sirene din lume pentru acest scop. Orașul Paris posedă în sistemul său de alarmă peste 150 asemenea unități. Acest sunet poate fi auzit în intensitate maximă până la 7 ki­lometri depărtare, însă în orașe mari, din cauza zgomotului pro­dus de circulația intensă, raza de acțiune practică se limitează la 3-4 km. LA A. N. E. F.i Serviciul divin) tribuna Corpului d­iplomatic, tribunele of­ici­ale.

Next