Timpul, iulie 1938 (nr. 416-446)

1938-07-01 / nr. 416

h pi administrația Strada CO^®X*_ al Ac Administrația 3.05.44 ■■DACȚ1A bucurești,^ 9utt%novi^^F3M^ abo.ambntb . ^rx. / | 111 străinătate: /«“» Un an 2000 lei, 6 luni Jn an lel­­ 1100 lei, 3 luni 600 lei 350 lei; 3 iunii ad­ții publice 1000 lei anual Pentru bănet Incep la j­oi 15 ale­­iecârei luni Abonamentule­gg priviesc la Administrația Anunc­i toate agențiile de publicitate «turuli’ bancare plătită in numerar conform aprobării Tățiuiei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 ^prietar: „TIMPUL“ S.A.R. - înscris sub No. 202 Trib. Ilfov. PR­A­GA în sărbătoarea soko­lilor Al zecelea congres al socolilor deschiderea oficială a congresului, 'ol­ovaci va atinge săptămâna la c­adrul congresului jubiliar sta punctul culminant. Se va sărbători și a 20-a aniver­area strajereasca din Romă- sare a întemeierii republicii ceho­­și reprezentată mod slovace* ,a. măreața manii»­*­" '•«»„tia­ta Rador„ anunHS ** Comandanții unităților de sokoli și veteranii acestei mișcări, adunați la Praga Forțele luptătoare și forțele producătoare ale națiunii în­­ slujba biruinuii de general ION SICHITIU fost Șef al Marelui Stat Major M­oralul luptătorilor în special al masei luptătorilor, infan­teria, care întrupează virtu­țile și defectele nației, a fost ținta comandamentelor în toate combinațiunile lor tactice, ,știin­­d­u-se că infanteria demoralizată, părăsește câmpul de bătălie, fu­ge în dezordine și pierde bătălia. Dacă ar mai fi nevoie de con­vingere ar fi suficient să citam exemple culese de la martorii o­­culari ai tragediei spaniole și celei chino-japoneze, dar în spe­ci­­ial din luptele fratricide din Spa­­n­a­gar, s’a putut vedea mai mul­ta cruzime dar și mai mare e­­rois p­e ntru a cruța infanteria, pen­tru a­­educe cât mai mult pier­derile, ne .ă ea s'ar găsi în atac sau aș­­zata pentru apărare, se fo­losește în bătălie artilerie numeroasă pe de o parte și puternică, pe de altă parte care de luptă, un puternic armament ca să-i­­ ichidă calea în atac. La rândul au apărătorul a fost nevoit să recurgă la apărări accesorii de tot felul pentru a forța pe adver­sar să stea sub focul său cât mai mult timp. S’a îngropat un pă­mânt ca să scape de efectul dis­trugător al artileriei și aviației, iar contra carelor de luptă, a­­ con­struit tunuri noui de calibre di­ferite, însă destul de puternice ca de lupt­­te. I M­erșul bătăliei ca­re l ’’iau pe jos Pai­­ iea­re-BÉÜ ma­nu se lăsa surprins să recurgă la aceleași va fi nevoit elemente motorizate pentru transportul re­zervelor sale. Artileria, prin perfecționarea neîncetată a materialului și a tra­­gerei, servită de multiple mijloa­ce de observație, și-a mărit con­siderabil bătaia, lărgind mult zona de nesiguranță, zona câmpului de bătălie, zona în care mișcările de zi sunt primejduite De aci nevoia mișcărilor, numai noaptea, cu­ tot cortegiul de oboseli, de dibuiri, de suferință, care rod neîncetat nervii luptătorilor. Dacă acesta este în mod cu totul sumar aspectul bătăliei moderne pe frontul luptătorilor și dacă ne arun­căm privirea asupra celor ce se pe­trec în spatele frontului putem ob­serva: Imediat în spatele frontului în a­­fară bătăii tunului, dar supuse bom­belor aviației, se găsesc depozite de munițiuni, de hrană, de material de geniu, pe pământ sau pe roate, tra­­pe în rezervă, de odihnă sau aștep­tând să fie trimise pe front, spitale mobile pline de răniți sau gata să-i primească, etc., etc., o aglomerare de material 51 oameni trăind sub con­tinua amenințare a aviației și chiar a artileriei cu bătae­­­­niță. Mai departe spre interior o altă porțiune de teren acoperită cu ser­vicii de tot felul, ateliere de reparații depozite de materiale fixe, spitale, terenuri de aviație, unități în re­paus, etc., o activitate neobosită cu zi și de noapte, mai puțin, dar to­tuși primejduită de aviație, mai ales­­ în zonele în care aviația inamică a reușit să aibă supe­ ’a în ar fi mai depar­te o mulțime de peste 406.000 oa­meni, cari au strigat necontenit „Cehoslovacia este a noastră, cu ad­evărat a noastră“. Defilarea a ținut trei ore pe un traed­ de 12 kilometri. .„La prima zi a ^*pior’, cerul se va men­ține mai mult senin, presiunea staționară, vântul își va schimba direcția spre Vest, temperatura se va menține foarte ridicată. Tunuri anti-tanc ale armatei franceze, puse in baterii mascate La Klaipeda Grave ciocniri între germani și lituanieni Un mort și 50 de răniți LONDRA, 29 (Rador). — Agen­t Reuter anunță rfi: Kaunas : Dezordinele de la Klaipeda au st provocate de sosirea în Por. 3­­porului german „Danzig , iar­a a vaporului „Preussen . La sosirea vaporului german Danzig“ se aflau în port peste )00 germani. Aceștia au saluta aporul cu strigăte de „Hei Hi­­■i“ și cu imnurile național-soci­ste. ,. In semn de protest membrii e­­chipagiului vasului lituanian „fer­u­as“, ancorat în apropiere, au adreptat furtunurile pompelor de incendiu asupra mulțimei Se semnalează un mort și au LONDRA. 29. (Rador) Agenția Reuter anunța n Kaunas: Dezordinile produse in vrsul nopții I« Klaipeda au continuat pe străzile vasului, între national­socialiști și lituanieni. Un tânăr german în vâr­stă de 16 ani, fiul unui a­­gent de poliție, a fost o­­m­orât. Manifestanții nu s au împrăștiat decât atunci când poliția lituaniană a tras ma­i multe focuri de revolver în ser și a baricadat străzile. Națio­­nal-socialiștii au spart geamurile la o sinagogă și la mai multe clădiri ocu­pate de lituanieni. Agenții poliției autonome din Klaipeda au asistat repăsători la acest spectacol Eri s -a deschis la Botoșani congre­­ sul Ligii Cultu­rale prezidat de d. prof. N. Iorga Discursul d-lui N. Iorga și reportajul desbaterilor în pag. 8-a Ax5* Berlin - Roma inaugurează o nouă politică în Ex­tremul Orient Reportajul telegrafic în pag. 11-a 100 mii locuințe sub apă la Tokio 30 de școlari au fost surprinși de un mal TOKIO, 29 (Rador).­­ Un grup­­ de elevi de școală intre 10 si 12 ani, a fost acoperit de un mal din apro­­pierea școalei, prăbușit din cauza slăbirii terenului, in urma ploilor torențiale din ultimele zile. Au putut fi salvați numai 19 co­pii. Nu se știe dacă restul de 11 co­pii, din întregul grup de 30, va mai putea fi salvat. Ploile torențiale au provocat sus­­pendarea circulației trenurilor pe linnia Toido-Shimonoseki. Inundațiile fac ravagii în multe regiuni ale țării. Unele cartiere joase din Capitală se află sub apă. In toată țara ar fi fost acoperite pă­nă acum de ape peste 100 000 lo­cuințe. Eri, 41 grade la umbră Luna Iulie se a­­nunță cu mari călduri Tempe creas­ VACANȚA DE VARĂ PATRONUL E OBLIGAT SĂ ACORDE CONCEDIU, SALARIATUL E OBLIGAT SĂ... EXECUTE CONCEDIUL In caz contrar și unul și ce­lălalt sunt pedepsiți de lege Când și cât vă puteți odihni „ vana cu 40 arade căldură, cu insuportabile ?e­a ° ZIP cu dimineți și după amieze zoride... n0Ppi £ Sa’atăt de apropiată a concediului e singura consolare pe aceste vremuri de cumplită moleșeală. La munte ? La mare ? Indiferent unde vă alegeți plecați­­ lecții de refugiu, esențialul e să­ceastă uriașă schimbare de decor, până aseară când o scrisoare sem­nată „un grup de muncitori meseriași“ ne-a pus câteva între­$­­bări menite să tempereze perspec­tivele și elanul nostru. Acest grup de cititori ne cere ample și imediate lămuriri rela­tiv la acordarea concediilor și du­rata lor". . înainte de­­ a răspunde, vă punem și noi o întrebare: dv. știați ce spune legea în legătură cu mult așteptatul concediu? Știați câte zile aveți dreptul la odihnă? . Știați obligațiile patronului fața de dv. și ale dv. față de patron? Aproape sigur că nu. Să vi se spunem noi. LEGEA CONSFINȚEȘTE „DREPTUL“ DE CONCE­DIU La 5 Aprilie 1929 a fost consfin­țit prin lege dreptul la concediu al muncitorilor manuali și intelectuali concediu care înainte de acea data Continuare in pag. 3-a Reflectam și noi cu bucurie la a- [iSÄÄSÄ «,alä-* VINERI Anul III IULIE 1938 NO. 416 AZI: Preș. ati. mai întâi în scă­dere cu 2-3 mm, apoi crește cu 1-3 mm. Cerni mai mult senin. Vânt slab după amiază în jum. de V. a țării tendințe de averse locale în­soțite de manifestațiuni electrice și urmate de răcoriri. Temp. ridicată. Director Grigore Gafencu LA LONDRA Divulgarea documentelor militare secrete produce o vie senzație și are grave consecințe politice LONDRA, 29 (de la corespondentul­­ nostru). — Cercurile politice din­­ Londra sunt frământate de câteva zile de o afacere care a adus în dis­cuție, pe de o parte, o senzațională indiscreție făcută de un ofițer su­­perior din aviație cu privire extrem de importante planuri mi­la­litare, pe de altă parte, problema politică a dreptului membrilor Parlamentului de a păstra cea mai deplină discreție asupra surselor lor de informație în chestiunile pe care le aduce la tribună. Senzația a început zilele trecute, printr-o interpelare a deputatului conservator Duncan Sandys, care anunța că se va servi în desvolta­­rea interpelării de date militare de o covârșitoare importantă. In­terpelarea nu a putut însă fi des­­voltată, ministrul de război opu­­nându-se categoric la aceasta. Iar din studierea personală a datelor și actelor aflate în posesia d-lui Sandys, ministrul a constatat că ele fusese comunicate deputatului de un ofițer superior, care a putut fi repede identificat, dat fiind că numai cinci ofițeri din întreaga armată britanică erau în măsură i le cunoască. Prin eliminare, s’a dat autorul gravei indiscreții, potriva căruia a fost introdusă șhiar o acțiune penală. TURA POLITICA A AFACERII bunalul militar nu s’a mulța­­nst să aplice sancțiuni împo­­ofițerului vinovat, ci a înțeles deputatul Duncan­ Sandys este ofițer de rezervă, să se­te în aceas­tă op­etati­v­: în u­­..să, în fața­­ ,v %' ‘.'jü ’ depoziție în legături cl. 1^'" 0 militare desvăluite. ~ In ședința de azi, depu­cii­ il Sandys a cerut președintelui merit să arate dacă poate n­­o­în­găduită constrângerea unui mem­bru al Parlamentului să dea pe față izvorul informațiilor pe care înțelege să le folosească în exercu­­țiul funcțiunilor sale parlamentare și dacă actul tribunalului militar, nu trebue considerat ca o violare a privilegiilor Camerei. Președintele a răspuns afirmativ Maiorul Attlee, șeful opoziției la­buriste, a declarat și d-sa că alti­tud­inea guvernului față de d. San­dys constitue o atingere a demni­tății parlamentare. D Chamberlain a propus ca a­­ceastă chestiune să fie­­ trimisa înaintea comisiunii privilegiilor, din care fac parte: primul ministru Neville Chamberlain, d. Attlee șeful grupului parlamentar laburist, sir Donald Somervell, ministrul Justi­ției, ,d Winston Churchill și sir Archibald Sinclair. După d. Chamberlain a luat cu­vântul d. Hore Belisha, care a decla­rat că, deși afacerea este de o ex­tremă gravitate, nu a fost nici un moment vorba ca d. Sandys să com­pară în fața tribunalului în altă ca­litate decât aceea de martor, che­mat să dea lămuriri asupra vinovă­ției unui ofițer, în sarcina căruia cădea acuzația că a divulgat docu­mente secrete. Hotărârea comitetului privilegiu­lui este așteptat cu vie nerăbdare. CONGRESUL UNIUNII ORAȘELOR iritcrii 1 n­ou-și discursul la des­chiderea congresului international al orașelor Reportajul și textul discursului în pag. 9 — Franța complecteazâ linia Maginot BALE. 29 (Rador).­­ Cores­pondentul Agenției Ștefani transmite: Autoritățile franceze con­struiesc actuallmente un nou sector al liniei de apărare Ma­ginot, în regiunea alsaciana din dreptul orașului elvețian Bale, unde fortificațiile fuseseră în­trerupte până acum. Au și fost ridicate fortificații puternice înzestrate cu tunuri grele. Focul acestor tunuri va trece pe deasupra orașului Base pentru a atinge trupe ina­mice concentrate eventual in lungull frontierei elvețiene, in cazul unui viitor război. FINE DE AN LA ȘCOALA PREGĂTITOARE DE OFIȚERI III * «școala presătitoare de ofițeri din Capitală, de sub comanda co- 11 Paști? S’a desfășurat eici o frumoasă serbare de fine de an ai cărei reportaj ii publicam ,in pas- ‘

Next