Timpul, februarie 1939 (nr. 628-655)

1939-02-01 / nr. 628

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ! Redacția și Administrația 3.05.44 TELEFON| Tipografia 3.42.23 [ . ABONAMENTE , In țară:­­ In străinătate: nr. or, 7m­ lei. «­„i­rt Tariful In funcțiune Un an 700 lei, 6 luni I de convențiile poș-850 lei, 3 m­ni 200 lei s tate internaționale. Pentru bănci, instituții și ad­ tii publice 1000 lei anual Abonamentele încep la 1 ți 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită ia numerar conform aprobări Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 106­366/8 Mai 1937 Proprietar: ,JI­M­P­U­L‘‘ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim - Redactor : MIRCEA GRIGORESCU D. HITLER A VORBIT Revendicarea coloniilor, tema principala a discursului lată formulările mai însemnate ale acestui discurs-program: — Șase ani au fost de ajuns pentru a înfăptui un vis de veacuri , unitatea Germaniei Mari. — Germania nu amenință pe nimeni. Ea nu se amestecă în afacerile interne ale altora, dar res­pringe ingerința puterilor apusene în afacerile sal­e interne. — Nu vedem niciun avantaj în exportul ideei național-social­iste. — Poporul german duce o luptă crâncenă pen­tru existența sa economică­ hotărâtă fiind să în­vingă toate piedicile.­­Germania cere retrocedarea coloniilor cari i-au­­­ fost luate după războiu și participarea ei la bo­gățiile lumii. — Rezolvarea problemei evreești. —In cazul unui războiu, Germania și, fără șovăire, alături de Italia — Dacă propaganda democrațiilor împotriva Germaniei național-socialiste va continua, Reichul va porni o acțiune de contra-propagandă. — Cursa înarmărilor trebue oprită. Cititorii găsesc textul complect al discursului în p­agina 7.­­ Fuehrerul afirmă dorința prieteniei cu toate po­poarele și constată bu­nele raporturi economice în plină desvoltare cu țările din sud-estul eu­ropean, între care menți­onează Jugoslavia, Bul­garia, ROMANIA, Turcia și Grecia Grav accident de avion la Rio de Janeiro RIO DE JANEIRO, 30. (Rador).­­­Un grav accident de avion s’a întâmplat azi in timpul unui sbor de încercare. Un avion comandat în Statele­ Unite s’a prăbușit în capitală, prici­nuind mari stricăciuni la trei case. Mai mulți locatari au fost răniți, iar cei doi ocupanți ai avionului au murit în accident. S-au furat noui documente militare în Anglia LONDRA 30 (Rador). Agenția Reuter anunță că Intelligence Service și poliția anchetează cu toa­tă atenția la aerodromul Hendon, de unde au dis­părut importante docu­mente de la baza aeronau­tică. Se pare că furtul a fost comis Miercurea trecută• Șase ani de național­­socialism în Germania BERLIN 30 (de la coresponden­tul nostru).­­ Reichul este în sărbătoare: se împlinesc azi șase ani de la ziua memorabilă când Președintele Hindenburg a încre­dințat puterea d-lui Adolf Hitler. Toate ziarele au apărut în nume­re speciale consacrate acestei a­­niversări. Toate relevă opera realizată dela 30 Ianuarie 1933 până la 30 Ianuarie 1939 și meri­tele regimului național-socialist. In această zi de aniversare a fost fixată și întrunirea primului Reichstag al Germaniei­ Mari, ca­re cuprinde și deputații din fosta Austrie și din regiunile sudete. Steagurile roșii cu svastică acoperă fațadele caselor. Străzile sunt împodobite cu ghirlande. i­mense placate poartă de raliere ale regimului.formulele La căderea serii, o revărsare de lumină, țâșnită din imense re­flectoare, transformă feeric Ber­linul. Pe străzi cântă muzici, în timp ce cortegii ale tineretului se îndreaptă spre piețele unde au fost instalate megafoane, cari vor difuza cuvântarea Fuehre­­rului. Opera Kroll, unde se tine șe­dința Reichstagului, a fost trans­formată­ pentru a putea primi pe cei 855 deputați. Prezidează mareșalul Goering. Un uriaș vultur aurit străiuește simbolic deasupra fotoliului pre­zidențial. Astăzi în Camera Comunelor IMPORTANTE DEZBATERI DE POLITICĂ EXTERNĂ LONDRA 30 (Rad­or). Numai Ca­ ■ST­­era Comunelor va ține ședință j­iff si Marți, deoarece Camera Lorzilor i Ri­f Jl nu este convocată decât pentru S ^ f* săptămâna viitoare.­­ ț. W. Intre ora 15 și 15 și 45 minute, fi­eSifUFl adică în ora rezervată întrebă­rilor, primul ministru, d. Ne­ll, d­­e Chamberlain va face clarații asupra călătoriei sale de­la Roma. Pe la ora 16, d. Atlee, șeful opoziției labu­riste, va deschide desbaterile asupra politicei­­ externe, care va continua până la ora 23 și 30. HHTgu­r JUS D. Chamberlain va interveni în desbatere și probabil între ora 17 și 18. In afară de călătoria la Roma, chestiunile înscrise la ordinea de zi, care vor fi puse înainte de desbaterea de politică externă, privesc subiecte foarte numeroase și variate, ca de pildă: situația din China, situația din Cehoslovacia, eveni­mentele din Spania, stadiul reînarmărilor britanice, problema Pa­lestinei, problema agriculturei, etc. Intre altele, primul ministru va fi rugat să spună „dacă Hitler a dat vreun răspuns la apelul său pentru cooperare paci­­i­fică făcut la 19 Decembrie și dacă noui negocieri sunt proectate între guvernul britanic și guvernul german“. S’au ciocnit două trenuri aeriene CHICAGO 30 (Rador).­­ Două trenuri aeriene s’au cioc­nit Luni după amiază la Chi­cago, în timpul unui viscol cumplit. Sunt peste 20 de răniți, din­tre cari 9 sunt în stare gravă. De azi dimineață ninge fără întrerupere. Troene de zăpadă îngreunează mult ^"ralația. MÂINE LA BELGRAD D-N NISTOIADINOVICI ȘI GRIGORE GAFENCU VOR CERCETA PRO­BLEMELE ROMÂNIEI ȘI JUGOSLAVIEI ■Mp D. Grigore Gafencu, ministrul A­­Biu­­facerilor străine pleacă azi la Bel­­grad, unde se va întâlni cu d. Sto­­lS5& Iadinovici, președintele de consiliu mm'­ și ministru de Externe al Iugosla­­viei» 'Wm. Acest contact răspunde vechii și !!: încercatei prietenii dintre cele două ț *ări< le«arc Printr’o politică de sta­­t de­ternică solidaritate. In împrejură­ri , *"***Hr! ' zile de azi, întrevederea are o în­­,,­seninătate deosebită. Ea se produ­­ce în apropierea sesiunii Consiliu­lui înțelegerii balcanice și îndată după conversatiunile Ciano-Stoiad­inovici, cu prilejul carora am putut prețui sentimentele de prietenie nu numai ale Iugoslaviei, dar și ale Italiei pentru tara noastră. Sperăm că acțiunea care se desfășoară acum, și în care priete­nia română-iugoslavă este un element de prim ordin, va aduce des­tinderile dorite și cu toate celelalte puteri interesate în consolidarea și propășirea colaborării în Sud-Estul Europei. Cei doi bărbați de stat vor examina cele mai impor­tante chestiuni la ordinea de zi a conferinței de la Sinaia,­SPUNE ZIARUL IUGO­SLAV „VREME“ SUBLI­­N­­IIND IMPORTANȚA VI­ZITEI D-LUI MINISTRU GRIGORE GAFENCU LA BELGRAD Telegramele în pagina II Cu 5 milioane și jumătate în fackjack-uri GANGSTERII dela Brașov s’au strecurat în trenul skiorilor... Dar au fost arestați de poliția Capitalei, tocmai din cauza.. skyrilor Un amănunțit și senza­țional reportaj în pag. 9. Florică Florescu, skiorul elegant și simpatic ducea în sac... un mi­lion de Iei furafi Audiența d-lui Tătărescu la d. Bonnet PARIS, 30. (Rador.) — D. Bon­­net, ministrul afacerilor străine al Franței, a primit Luni în audiență pe d. Tătărescu, ambasadorul Ro­mâniei la Paris. MIERCURI­I FEBR. 1939 ANUL III No. 628 ANI: Presiunea în scădere cu 3 la 5 mm. Timp umed și cețos. Cerul se va menține mai mult acoperit. Vântul va sufla slab din sectorul S.­ Estic. Temperatura staționară: La­­poviță și burniță în deosebi la mun­te și jumătatea de apus a țării. Fondator: Grigore Gafencu In Catalonia viața normală s’a în restabilit timp ce convoaie de refugiați se revarsă spre FRANTA PERPIGNAN, 30 (coresp. particulară).­­Vineri dimineața, în piața Cataloniei din Barcelona, s-a ținut o slujbă de mulțumiri lui Dumnezeu pentru victoria generalului Franco. Străzile erau pline de lume: circulația prin oraș, aproape imposi­bilă. După trei ani de război, Barcelona își afla pacea. alai In sala cea mare a hotelului Coton unde se afla sediul P. 0­ U. M.­­două plutoane de cavalerie; clădirea a fost pe jumătate distrusă. Grupuri de soldați ajutați de civili smulg de pe ziduri afișele care chemau poporul să se înroleze în armata republicană. Alte grupuri smulg tăblițele străzilor cu nume republicane. In oraș începe să se instaureze noul regim. Pe șoseaua care duce de la Barcelo­na la Perpignan, aproape lipită de coa­stă, trec convoaiele refugiaților guver­namentali. Ultimul oraș spaniol inainte de graniță este Figueras, cu 25.000 de locuitori. In dimineața când la Barcelona se oficiau slujbe divine pentru­­ generalul Fr­anco, iiI Figueras două ju­c de mii de oameni dormeau pe marginea str­ă­zilor, refugiații. Străzile sunt pline de mașini și că­ruțe. De unde vin, — unde se duc? Sunt nenumărate, țâșnesc din toate u­­ațele, se rostogolesc peste trotuare, tra­versează bulevardele înalte, sfărâmă resturile peluzelor. Și soldați, soldați! Cu hainele ud­e, picurând, — cu pușca în brațe, ți­nând-o ca pe­ un copil. Mame îngrozite, cu ochii secați de­­acrimi, cu copiii îmbrobodiți, răniți purtând turbane de sânge, brațe schi­lare, fluturate ca niște aripi căzutei convoiul nesfârșit al refugiaților. CATALONIA . UN SPII­TAL URIAȘ Toată Catalonia e un spital uriaș. Pe străzi, pe câmpuri, în orașe, oa­­­meni răniți, bandajați, cârpiți; aerul miroase peste tot a eter. Crucea roșie își plimbă mașinile fără încetare. Intr’o cafenea din Girona, scăunele erau strânse toate într’un colț, închi­­­­puindŭ un pat din zeci de bucățele. Prăvăliile toate, închise. Nimic de vânzare, nimic­­ de pomană, nimic de furat. CAVALCADA Și cavalcada refugiaților trece mai departe; târâș, soldați de că­ruțe, călări, cum pot, se îndreaptă spre frontieră. La Girona, noaptea, sirenele Continuare în pagina II Harta Spaniei, după ultimele informații militare Numai trei minute a durat cutremurul din CHILIA dar a ucis mai mulți oameni decât ar fi murit in zece ani CH­ILIA­N DISTRUS 10.000 VICTIME. SUB DARAMATUM America de Sud și Chili SANTIAGO DI CHILI. 30.­­ Consecințele cutremurului de pă­mânt care s-a produs Miercuri noaptea în Chili încep de abia a­­cum să fie cunoscute după ce lu­crările de salvare și ajutorare a re­giunilor distruse au putut da pri­mele rezultate. Azi se știe că în dezastru a pie­rit 25 la sută din totalul populației localităților Panal, Cualquenes, San Carlos, Chilian, Bulnes, Santa Cla­ra, Florida, Jumbel, Monteoquika, Pengo, Tome și Concepcion. Acea­sta înseamnă că numărul victime­lor trece de 30.000. Regiunea distrusă de cutremur se află pe coasta de Sud a Pacifi­cului și se întinde pe o distanță de 500 km­, având ca centre princi­pale Concepcion care se află chiar pe coasta Oceanului Pacific și Chil­­iau, situat pe malul fluviului cu a­­celaș nume. TREI MINUTE DE GROAZA Dezastrul s'a produs cu­ o repezi­ciune uluitoare. In adevăr, cutremu­rul a durat numai trei minute dar a fost atât de puternic încât a dis­­trus dela început toate legăturile telefonice. De altfel regiunea este cunos­cută din timpurile cele mai vechi ca centru vulcanic primejdios. Din 1570 și până azi s’au înregistrat aci­­ cutremure catastrofale. Din 1906 nu s‘a mai produs insă o catastrofă de asemenea propor­ții. Totuși cutremure mai mici se produce cel puțin de două ori pe lună în jurul capitalei Santiago di Chili. Regiunea de la Nord de Santiago, numită Atacama este și mai des bântuită de cutremure. Din veacul al 16-lea și până azi au fost înre­gist­rate aci 22 cutremure mari. Provinciile distruse de recentul cutremur se află la sud de Santia­go. Orașul Concepcion care se află in centrul acestei regiuni este, ca Continuare în nanina 11 CONCEPTION, ca se distruse NUMEROS­ HO­RTI • BAN­ITII Refugiații. O femeie catalană trece dăria într’o în Franța și-și duce toată gospo­­roabă

Next