Timpul, mai 1939 (nr. 715-745)

1939-05-01 / nr. 715

REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, Strada CONST. MIN­E, 15­­ Redacția si Administrația 3.05.44 TELEFON Tipografia 3.42.33 -----------1------------­ABONAMENTE In străinătate: Tariful in funcțiune de convențiile poș­tale internaționale. In țara: Un an 700 lei; 6 luni 350 lei; luni 200 lei Pentru bănci, instituții și ad­ții publice 1000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar conform aprobării Directiunei Generale P. T. T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 Proprietar: „TIM­P­U­L“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU L­U­N­I ANUL III MAIU 193 © No. 715 AZI: Presiunea în creștere cu 2-3 mm. In jumătatea de răsărit a ță­rii, timpul se va menține frumos cu cerul mai mult senin și vânt slab din sectorul estic Temperatura sta­ționară. In jumătatea de apus cerul variabil, vânt potrivit din sectorul estic, tendință de averse locale în­soțite de manifestațiun­i «electrice ur­mate de scăderea temperaturii. Fondator: Grigore Gafencu trcoul făcut în lumea întreagă de pe discursul dlui Hitler Vizita dlui Grigore Gafencu,­ministrul de externe al Români­ei,la Paris" nmc \ mc £ m * / SuEDin­"fiíTON/a­ "^LíYűNÍ# L/fi)(iNÍH-fOlON/H GERMANIA >' 6.000,000. |ȚC FRfíNTfí \ ,5.000.000. [ U ß-S £ întreaga presă mondială comentează discursul d-lui Hitler Din New­ York se anunță: D. ROOSEVELT VA RĂSPUNDE TOT LA RADIO Presa mondială și cercurile politice internaționale consacră­ ample comentarii cuvântării pe ca­re d. Hitler a rostit-o Vineri în fața Reichstagului, răspunzând la mesa­jul președintelui Roosevelt: Președintele Roo­sevelt se abține _________________deocamdată de la orice comentar în jurul discursului­­ Washington I; Fuehrerului. Se pare însă că răspun­­sul va veni sub forma unui discurs radiodifuzat. Reacțiunea cercurilor o­­ficiale este defavorabilă. ».Discursul Cancelarului îmbunătățit, nici n’a agravat nici n­u situa­ția” — scrie „New York Herald Tribune”. In cercurile populare domnește germane credința că Fuehrerul dorește pacea și că deci nu trebue să ne așteptăm că hoiul să isbucnească in curând răz­— notează corespondentul agenției „Reuter”. Tendința generală la bursa din Berlin a fost foarte favorabilă și plină de încredere. „Drumul Germaniei e definitiv fixat și el duce la realizarea păcii. După acest discurs al Fuehrerului, poporul german își continuă calea cu și mai multă liniște și siguranță în viitorul său" scrie „Berliner Boersenzeitunt’’. „Denunțarea pac­tului siune de neagre­germane—­­ Londra polon trebuie să fie considerată ca elementul cel mai de seamă din discursul Fuehrerului și ca o cauză de neliniște“ — a declarat d. Churchill într-un comentar radio­­difuzat. „Nici o revendicare, după însuși cancelarul Hitler, nu merită răz­boiul și toate pot fi satisfăcute pe cale amicală. Dacă lucrurile stau astfel, de ce se opune Reichul unei conferințe în care toate revendică­rile sale ar putea fi examinatei" serie „Daily Telegraph“. ,T>. Hitler formulat propu­________ weri a căror înal­tă valoare nu poate să nu fie recu­noscută. El se declară gata să dea fiecăruia din statele citate în mesa­­grul american, dacă acestea doresc și dacă adresează acesta cerere Ger­­­maniei' asigurări de felul celei ceru­te de d. Roosevelt, cu condiția ca ea să aibe caracterul de absolută reciprocitate. Este o propunere per­fect echitabilă care confirmă prin­cipiile păcii și ale colaborării reale, din care se inspiră politica axei" — scrie corespondentul diplomatic al agenției ..Ștefani“. Cercurile ofi­cioase polone ara­tă că: propunerile I Varșovia­­ germane­, vor fi examinate scrupulos, încercările de reglementare unilate­rală trebuiesc, evident să provoace o reacțiune trategorică din partea cealaltă“ Ideia revenirii la o colaborare în­tre vecini, pe care o implică discur­sul Fuehrerului, a atras, ca de obi­­ceiu, atenția pe care o merită. . .»Tonul discursului fost stăpânit și­­ prudent cu excepția părții privitoare la Polonia despre­­ care d. Hitler a vorbit în termeni cari vor trebui să fie cântăriți cu­vânt cu cuvânt și cari sunt de ajuns de amenințători pentru a ne ia războiu“. — Scrie :,Le Jour“­duce Cercurile poli­tice cred că dis­cursul „a dovedit Moscova din nou că porunca cea mai impera­tivă pentru țările iubitoare de pace, este de a asigura între ele o coopera­ție cât mai strânsă”. Mediterana Față cu mijloacele de luptă modernă de General V. Ru­deanu Mediterană, leagănul civilizațiunii ce trăim în tot ceea ce are mai fru­mos și înalt, artă, filosofie și cre­dință; Mediterana, care a cunoscut veacuri de înverșunate rivalități în­tre republicile maritime, de la Feni­cieni la Cartaginezi, de la Romani la Venețieni și Genovezi, iar pe a­­pele ei și ale mărilor vecine, a vă­zut deslănțuindu-se marile bătălii navale de la Myle, Actium, Lepante, Abukir și Lissa. Mediterana, nu mai părea să fie, de mai­­ne ca un sfert de veac, decât o simplă cale maritimă. Ea interesa statele măr­ginașe și preocupa în deosebi, poli­tica Angliei. Situația geografică a Mediteranei justifică această preocupare. Pentru Anglia, Mediterana este dru­mul cel mai scurt la imensele și bogatele sale domenii din oceanul Indian. Trecând prin Mediterana, flota engleză poate debușa cu ma­ximum de repeziciune în Pacific și Extremul Orient, Oceanul Stațio­nând în această mare flota engleză ocupă cea mai bună pozițiune stra­tegică, de aci se transportă în mi­nimum de timp fie către Imperiul Britanic de răsărit, fie către cel de apus. Prin Mediterana Anglia își întinde influența politică asupra în­tregului orient mediteranean. In sfârșit, Mediterana rămâne itinera­­riul petrolului englez, materie primă care lipsește Angliei și totuși abso­lut indispensabilă flotei sale, gar­diană întregului Imperiu Britanic. Lungimea drumului de la Londra la Bombay, punct central al dome­­­niilor engleze din oceanul Indian, este aproape cu 80 la sută mai re­dusă dacă se trece prin Meditera­na în loc de a se ocoli Africa pe la Capul Horn. Altfel zis, se reali­zează o economie de 3-4 săptămâni în durata călătoriei. Avantaj de mare folos comerțului englez și de o importanță vitală pentru flota en­gleză în caz de războiu. Așadar,din întrestul punct de ve­dere politic, economic și militar, Mediterana se prezintă ca unul din factorii capitali, pe care se sprijină Continuare în nan. 7-a- Flota britanică de război la Malta La Radio­ Londra Program de muzică românească LONDRA, 29. — Postul de radiodifuziune Londra va trans­mite în ziua de 10 Mai 1939 de la ora 22 . 5 până la ora 23 program de muzică românească. Orchestra British Broadcas­ting Company, dirijată de d Clarence Raybould și având ca solistă pe d-ra Phillis Sellick, cunoscuta virtuoză a pianofor­­telui­ va executa Rapsodia Nr 1 de Enescu și concertul pentru piano și orchestră „Pe crestele Carpaților" de Stan Golestanm Avionul „Moskva” a aterizat forțat n golful Saint Laurent NEW YORK, 29.­­ Avio­nul „Moskva” a radiotetegrafiat la Moscova că a trebuit să aterizeze forțat în golful Saint Laurent, la sud est de golful Hudson, în apropiere de insula Principele Eduard, la 47 grade latitudine nord și 63 longitu­dine vest. Fiind înștiințat de acest lucru pe aerodromul Floyd Bennett, însărci­natul cu afaceri al Rusiei Sovietice a închiriat un avion amfibie, pentru a pleca în căutarea aviatorilor. A­­vionul va fi pilotat de Ralph Bour­don. Pe de altă parte, un avion de transport pilotat de Thaw, închiriat de ambasada Sovietelor, a plecat la Boston. Nu se știe totuși dacă și el este în căutarea aparatului sovietic. Poliția canadiană din insula Prin­cipele Eduard încearcă să se pună în contact cu aviatorii printr-un post de radio pe unde scurte, iar grăni­cerii de pe coasta Statelor Unite au oferit vasele lor de patrulare prevă­zute cu dispozitive de protecție con­tra ghețarilor plutitori, care simt în largul coastelor Terrei Nova. Avia­torii ruși continuă să emită semnale prin radio, iar aerodromul Floyd Bennett continuă să le recepționeze. Se pare că aviatorii n’au nici cen­turi de salvare, nici bărti de cau­­ciuc, pentru cazul când ar fi fost si­liți să coboare pe apă. Amănunte asupra ac­cidentului în telegra­mele din corpul ziarului. R­omânia reia plata datoriei .a­. război către America a anunțat d. ing. I. Bujoiu, naționa­l, io importantul discurs ministrul econoan­ei ținut eri la Camera de comerț Eri s’a făcut la Camera de co­merț instalarea nouei comisii in­terimare. Cu acest prilej d. minis­tru al Economiei Naționale d. ing. I. E. Bujoiu a ținut o importantă cuvântare în care a amintit hotă­rârea guvernului român de a re­lua plata cuponului rentelor de stat aflate în Statele Unite și de a în­cepe negocieri pentru reluarea ser­viciului datoriei de răsboi, care a fost suspendat de moratoriul Hoo­ver. D. ing. I. E. Bujoiu a făcut apoi declarații despre însemnătatea tra­tatelor economice încheiate cu Ger­mania și Franța. Despre tratatul cu Germania d. Bujoiu a spus: Spiritul constructiv domină în acest tratat, aliat cu concepția de egalitate și libertate de acțiune e­­conomică. Colaborarea economică cu Ger­mania va fi numai acolo unde va fi necesară și solicitată. Tratatul nu va dăuna întru ni­mic schimburile normale ale Ro­mâniei cu celelalte țări. Despre tratatul cu Franța, d-sa a declarat că el va asigura consoli­darea schimburilor de mărfuri, spo­rirea lor ca valoare și înlesnirea li­chidării arieratelor. Reportajul în corpul ziarului D. ministru Bujoiu ,rostind cuvântarea Piciorul lorgulescu-Vor s-a sinucis — Reportajul în pagina 11 — i Arhanghelii marelui oraș Interview la etajul al zecelea cu Petrica, lucrătorul văzduhului 1 — REPORTAJUL IN PAGINA 7-A — î

Next