Timpul, iunie 1939 (nr. 746-775)
1939-06-11 / nr. 756
Expunerea d-lui Grigore Gafencu rima ședință de lucru a noului Parlament a fost închinată politicii externe care, în împrejurările internaționale de azi se plasează între primele preocupări ale guvernului. Este simbolic faptul că expunerea pe care d. Grigore Gafencu, ministrul afacerilor străine a făcut-o ori în fața Parlamentului a fost precedată de alegerea în demnitatea de președinți ai celor două Camere a două personalități ale căror nume sunt atât de strâns legate de istoria României moderne : d-nii Dr. AL Vaida Voevod și profesor N. Iorga. In adevăr, expunerea de ori a d-lui Ministru al Afacerilor străine, sintetizează o importantă pagină de istorie românească. Ea înfățișează poziția și prețuirea țării noastre în mijlocul unei lumi frământate și desbinate. Expunerea d-lui Ministru al afacerilor străine se întemeiază pe impresii culese din conversații directe cu oamenii de stat, conducători ai marilor națiuni europene și constitue un prețios îndreptar pentru opinia noastră publică în haosul actualei situații internaționale. Este reconfortantă mai ales în împrejurările de azi declarația d-lui Grigore Gafencu că pretutindeni pe unde a călătorit „a putut vedea“ cât de prețuite sunt legăturile politice și economice cu țara noastră și câtă încredere se arată în aceste zile de neliniște și de îngrijorare pașnicului cuvânt de trecere : ROMANIA“. Taina acestei prețuiri a deslușit-o clar Ministrul de externe al României arătând că a lămurit pretutindeni pe unde a trecut cu aceiaș sinceritate politica externă a țării „cumpănită nu pe temei de temeri sau de dibăcii deșarte ci potrivit cu interesele ei reale și cu îndreptățitele ei năzuințe." Și mai presus de toate, opinia publică românească va lua cu bucurie la cunoștință asigurarea dată de d. ministru al afacerilor străine că „unitatea țării noastre ca și puterea și neatârnarea ei sunt păvite pretutindeni drept un principiu de ordine și de pace“. Impresionantă este „imaginea chișuită a Europei“ pe care d. Grigore Gafencu a zugrăvit-o cu atâta sinceritate evocând, în contrast cu antagonismele dintre puteri și grupuri de puteri, acest episod important din recenta id-sale călătorie în Apus. „Nu voi uita niciodată cuvintele prin care îndrumătorul unui puternic Imperiu de pe continent, după ce mi-a deslușit ce ar putea războiul de mâine, mi-a proorocit că îi la sfârșitul luptei, pe un pământ pustiit, biruitorii și învinșii vor zace sub aceleași ruine.“ Cu claritatea care-l caracterizează de ministru al afacerilor străine a expus atitudinea României față de problema minorităților. In această privință d. Grigore Gafencu a făcut o importantă comunicare și a emis un principiu fundamental: „Țin să declar cu toată tăria a spus d. ministru al afacerilor străine — că problema minorităților din România nu este privita nicăeri, de nici un guvern răspunzător, drept o problemă teritorială". Si a adăugat: „Principiul integritații noastre teritoriale, care e la temelia politicii noastre externe, este un principiu general de ordine și de pace europeană“. Intinzând o mână tuturor statelor vecine, prietenească cultivând un spirit de bună înțelegere, România privește realitățile cu aceea bărbăție pe care d. Grigore Gafencu a concretizat-o în aceste cuvinte : „Siguranța noastră se sprijină înnainte de toate pe noi înșine“. Astfel, d. Grigore Gafencu a informat în mod complect Parlamentul și Țara într’un important moment al evoluției situației internaționale, despre perspectivele ce se deschid țării noastre, înainte de a pleca în vizitele oficiale pe care le va face capitalelor celor două țări prietene și aliate — Turcia și Grecia — d-sa ținut să proclame în fața Parlaamentului credința că „înțelegerea Balcanică e menită să aibe o însemnătate din ce în ce mai mare“ ca o garanție de pace și neatârnare pentru cele patru puteri ca factor hotărâtor de cumpănări și de pace în Europa. Purtător al simbnintelor de caldă și leală prietenie față de națiunile pe cari le va vizita în călătoria sa. d. ministru al afacerilor străine își continuă opera den',o*sintîcă ale cărei rezultate fericite și principii luminoase au găsit ori aprobarea însuflețită a Parlamentului. O .V"p V L Eri primele ședințe CAMERA la ȘI SENAT D.ministru Grigore Gafencu a făcut o importantă expunere asupra situației internaționale Au fost aleși președinți: LA SENAT: d. prof. N. Iorga LA CAMERĂ. d. dr. Alex. Vaida Voevod Reportajul asupra desbaterilor parlamentare în paginile 3 și 4 M. S. REGELE a conferit d-nei Sara Delano Roosevelt Marea Cruce a Ordinului Coroana României NEW-YORK, 9 (Rador). — D-na Sara Delano Roosevelt, mama Președintelui Statelor Unite, a dat un prânz în onoarea d-nei și d-lui Gusti, la reședința sa din Hyde Park. D. Gusti a înmânat d-nei Roosevelt însemnele Marei Cruci a ordinului Coroana României, ce i-a fost conferită de Majestatea Sa Regele Carol. Foarte mișcată și mândră de această onoare ce i-a fost făcută de Suveranul României, d-na Roosevelt a rugat pe d. ministru Gussi să fie interpretul în loc înalt a celor mai calde mulțumiri, declarând că va purta pentru prima oară înaltă decorație cu prilejul această vizitei Suveranilor britanici la Hyde Park. D. Gusti a invitat pe d-na Roosevelt să viziteze România și a primit făgăduiala că așteaptă împrejurări prielnice, în curând, pentru această vizită foarte plăcută. Agenția Reuter anunțat: „Anglia încearcă o împăciuire cu Germania Semnificația declarațiilor d-iar Chamberlain și Halifax LONDRĂ. 9. — Răspunzând deputatului laburist Fletcher, care îi semnala declarațiile oficiale făcute in Germania, potrivit cărora Anglia ar lucra la distrugerea bazelor de existență ale poporului german, d. Chamberlain a declarat ieri următoarele in Camera Comunelor: „Am observat cu mare părere, de rău cu asemenea afirmațiuni continuă ,în Be făcute, în ciuda numeroaselor declarațiuni pozitive, făcute de mine și de lordul Halifax. In discursul meu de la Albert Hall, ținut La 12 Mai, și în acela pe care l-am rostit în cursul dezbaterilor dela 19 Mai, am calificat drept fanteziste toate afirmațiile că am urmări izolarea Germaniei sau că am vrea să ne opunem expansiunii naturale, și legitime a comerțului său în Europa centrală și sud-orientală, ori, în sfârșit, că am pregăti vreun fel de combinații, pentru a-i face răsboiu”. După ce și-a exprimat încă odată părerea de rău pentru afirmațiile germane, primul ministru a adăugat că răspunsul pe care l-a dat va fi probabil reprodus în buletinul german al posturilor de emisiune britanice. LONDRA. 9. —- Agenția „Reuter” transmite: Opoziția laburistă își exprimă bănuiala că discursul ținut de lordul Halifax, Joi, în Camera Lorzilor, ar constitui o încercare de împăciuire cu Germania. Răspunsul dat de d. Chamberlain în Camera Comunelor în aceeași chestiune ar avea acelaș caracter. Redactorul parlamentar al Agenției „Reuter” este în măsură a afirma că discursul lordului Halifax nu constitue o inițiativă britanică pentru a ajunge la negocieri cu Germania sau pentru convocarea vreunei conferințe. Intenția cursului a fost de a răspunde disla propaganda privitoare la „încercuire”. LORDUL HALIFAX Autoritățile germane institue un Premiu de treizeci de mii coroane pentru prinderea atentatorului de la KLADNO PRAGA, 9. — Autoritățile germane au oferit un premiu de 30.000 coroane celui care va înlesni descoperirea autorului incidentului de la Kladno, unde a fost asasinat un polițist german. Generalul Alois Elias, președintele de consiliu ceh, a plecat azi dimineață la Kladno, pentru a participa la anchetă. POLITIA ceha de STAT A FOST DESTITUITA PRAGA 9. Agenția C. N. B. transmite: D. Frank, secretar de stat, însoțit de generalul Kampf, comandantul șef al trupelor de poliție, s-au dus ieri dimineață la Kladno. In cursul serii, poliția cehă de stat a fost dezarmată în piața centrală orașului Kladno. Un proiect pentru construirea unui tunel subbmarin pe sub Bosfor ISTANBUL, 9. — O firmă străină , a prezentat guvernului turc, o ofertă pentru construirea unui tunel submarin pe sub Bosfor, care să lege jumătatea europeană a Istanbulului cu jumătatea asiatică. CE URMĂREȘTE ARMATA TERORISTĂ IRLANDEZĂ LONDRA. 9. — Pentru întâia oară de când au început să se judece în Anglia procesele intentate în urma diferitelor explozii atribuite membrilor armatei republicane irlandeze, unul din inculpați a mărturisit în fața justiției țelurile acestei campanii teroriste. La tribunalul din Stirling (Scoția) căruia îi fusese deferit sub acuzația de a fi furat explosibile, Terence Mackserry, a declarat la interogatoriu următoarele: „Cred că am dreptul să explic tot ce s'a petrecut în Scoția și Anglia. In luna ianuarie a acestui an, consiliul statului major al armatei republicane a adresat ministerului de externe britanic o notă prin care cerea retragerea tuturor trupelor britanice aflate în Irlanda de nord. Guvernul britanic nu a dat urmare acestei note și atunci a izbucnit o serie de explozii. Noi ținem guvernul britanic ca responsabil de aceste explozii, care nu vor înceta decât atunci când vor fi satisfăcute cererile din ultimatumul nostru”. A. S. R. Prințul Paul al Greciei a depuseri o coroană pe mormântul Eroului Necunoscut 1 IN ANGLIA înființarea ministerului furniturilor de razbo J. LONDRA. 9. — Camera Comunelor a adoptat prin aclamații proectul de a se înființa ministerul furniturilor de războiu, al cărui titular este d- Leslie Bürgin sterline. 200 Kg. platină și 8000 Kg. aur, anual poate produce regiunea Jubdo din Etiopia declară fostul guvernator al Somaliei ROMA. 9. — Maurizio Rava, fost guvernator al Somaliei, a declarat intr-o conferință că regiunea Jubdo din Etiopia poate produce acum 200 kg. platină pe an, iar anul viitor va putea produce și 8.000 kg. atu anual. La Danzig au sosit 16.opo membri ai batalioanelor de asalt nationalsocialiste PENTRU AZI E ANUNTATA SOSIREA D-LUI , GOEBBELS Cercurile oficiale ale Orașului liber afirmă că exercițiile national-socialiste care se vor desfășura azi și mâine „n’au nicio legătură cu situația actuală din Danzig“. Tide gizantele în pagina 13 Ne subprețuim de Prof. I. Simionescu Membru al Academiei Române In răspunsul pe care l'am cetit la Academia Română, mai zilele trecute, cu prilejul discursului de recepție al stimatului meu coleg Prof. Dr. M. Ciucă, drept leitmotiv mi-a servit acest adevăr: Ne subprețuim ca valoare sau energie, mai mult din necunoaștere decât din modestie, dar îndeosebi dintr'o lentă, consecventă și îndelungă înstrăinare sufletească. E un proces psihic poate mai caracteristic nouă, decât multor altor popoare tinere, care au pășit în urma celor cu veche evoluție culturală. Cum era firesc, am imitat mult și multe, uneori fără alegere. Programa școalelor noastre secundare bunăoară, la întemeierea lor, nu era altceva decât reproducerea, fără nici o adaptare, a tablei de materie din cărțile străine. Pe urmă a venit neîncrederea în instituțiile noastre culturale, abea închegate. Tinerii care aveau să formeze pătura conducătoare, politică ori culturală, treceau lesne granița la învățătură, fie ajutați chiar de stat, ca bursieri, fie pe socoteala proprie. Trăiau într'un mediu străin, complex, tocmai în faza din viață a celei mai sensibile receptivități. Se legau sufletește, cum iarăși e firesc, de cultura poporului în care învățau, în așa măsură încât se socoteau exilați, la întoarcere, siliți să trăiască departe de atmosfera în care au respirat adânc, cu care se identificase până la atâta, încât ajungeau să se creadă că fac parte integrantă din ea. Nu gândeau decât cum să sboare mai repede și mai des acolo, în mediul lor; nu cereau decât cărțile în limba prinsă poate mai corect decât a lor. Era regulă generală această procedare? Doamne ferește, căci ar fi fost o adevărată calamitate națională. Dar nu erau mulți aceia care să imiteze pe Kogălniceanu, când scria surorii sale, în vremea cât studia la Luneville: „Franța este o țară frumoasă, bogată, civilizată, puternică, dar cum eu nu sunt francez, prefer patria mea. Eu nu aș schimba săraca Moldovă pentru primul tron din lume”. Nu era regulă generală, dar îndeajuns de răspândită pentru ca să fi avut ca urmare necunoaștere deci nesocotire dăunătoare a ceia ce se săvârșea totuși la noi. Au venit reacțiuni puternice, care au îndreptat mai apoi privirea și asupra celor apropiate. Au răsărit energii constructive din etnicul nostru, care au făcut pe Regele Carol I să pronunțe acel „prin noi înșine”, la inaugurarea legăturii de drum de fer între,. Buzău și Focșani, opera inginerilor români. Am început a da dovezi că nu suntem cei din urmă în privința puțin fi de manifestare culturală ori științifică, fie teoretică fie practică, că poporul român și representanții lui aleși, nu sunt inferiori, ca însușiri constructive, chiar popoarele cu veche evoluție. Exemplele sunt numeroase, din toate timpurile, din ce în ce mai numeroase cu cât condițiunile de viață fac prielnică munca proprie, cu cât necesitățile multiple cer o deosebită încordare. Am evoluat repede în toate direcțiile spre a nădăjdui într'o stabilitate temeinică, pentru a dovedi, altora și nouă, că suntem în stare a avea o parte originală în complexul evoluției generale. Pentru întărirea acestui adevăr se cere să sădim o încredere ne-Continuare in pag. 7*a Reportaj estival BUCUREȘTIUL VARA Socotind că vara vine dela câmpie, ne-am dus să o așteptăm la bariera dinspre răsărit, unde, sfârșindu-se orașul, începe Bărăganul. Calea largă a Colentinei primește acolo două drumuri care vin, unul dela Afumați, altul dela Ștefănești. Primul mărginit de copaci verzi aduce spre oraș aerul cald al câmpului incins de soare, cellalt, strâns între zidurile gospodăriilor periferice , care, trecând limita cetății se înfundă în câmpie __ trimite cu adierile vântului darul lui modest de suburbană, — praful ridicat în șosea de copiii mahalalei. Iată cum, vara citadină ia naștere la barieră, din efluviile întinse ale câmpului și din praful suburbiei. PE APA COLENTINEI După șirul lung al faetoanelor cu lapte, dimineața de vară a lăsat să intre în oraș primele care de țară încărcate cu fân și cu lucernă verde; transporturi anacronice, pentru cineștie care cai, rătăciți în cine știe care grajduri. Pe podul Colentinei, câțiva țigănuși murdari, în cămăși cenușii sfâșiate, au privit cu o înduioșătoare melancolie, muldările de verdeață cu mirosul câmpului în el. Apoi, după ce convoiul a trecut au coborât malul să se bălăcească în apă. In sus, până la ,.Teiul“ asanat și’n jos până la Dâmbovița, de o parte și de alta a pârâului, între casele mărunte ale mahalalei și dâmburile mâncate de cărămidarii se întinde ultimul maidan vast al Capitalei. Dar civilizația care coboară din sus, pe apă, după ce s’a abătut asupra Herăstrăului, a Teiului, nu va ierta nici partea asta. In fiecare an va face sa cadă câte o bucată. De aceia, copiii care se scaldă privesc cu îngrijorare în susul apei, gândind, cu inimile strânse, că aceasta este ultima lor vară fericită. La anul, aici are să fie un lac frumos și un parc, în care ei n’au să aibă ce căuta. Poate deaceia au început scăldatul așadar timpuriu FABRICI DE SOBE ȘI FABRICI DE GHIAȚA Să facem același drum pe care îl face vara, sau carele cu fân, când intră în oraș. După podul Colentinei strada se lăbărțează moleșită de căldură, târându-se leneșe, printre gardurile cenușii ale fabricilor de cărămidă. Anotimpul, deși oportun, nu a însuflețit totuși lucrul în cărămidării. Coșurile fumega alene, parcă plictisite... Nu se mai multe blocuri în București!.. Iată, mai departe, o mică fabrică Continuare în patru I Saf credite în^alpa^de 2* lire I D. Baldur von Schirach, șeful tineretului german însoțit de delegația germană a depus o coroană la Mormântul Eroului Necunoscut i\ 3