Timpul, iunie 1939 (nr. 746-775)

1939-06-11 / nr. 756

Expunerea d-lui Grigore Gafencu­ rima ședință de lucru a noului Parlament a fost închinată politicii exter­ne care, în împrejurările internaționale de azi se plasează între primele preocupări ale guvernului. Este simbolic faptul că expune­rea pe care d. Grigore Gafencu, mi­nistrul afacerilor străine a făcut-o ori în fața Parlamentului a fost pre­cedată de alegerea în demnitatea de președinți ai celor două Camere a două personalități ale căror nu­me sunt atât de strâns legate de istoria României moderne : d-nii Dr. AL Vaida Voevod și profesor N. Iorga. In adevăr, expunerea de ori a d-lui Ministru al Afacerilor străine, sintetizează o importantă pagină de istorie românească. Ea înfățișează poziția și prețuirea țării noastre în mijlocul unei lumi frământate și desbinate. Expunerea d-lui Ministru al afa­cerilor străine se întemeiază pe im­presii culese din conversații directe cu oamenii de stat, conducători ai marilor națiuni europene și consti­­tue un prețios îndreptar pentru o­­pinia noastră publică în haosul ac­tualei situații internaționale. Este reconfortantă mai ales în împrejurările de azi declarația d-lui Grigore Gafencu că pretutindeni pe unde a călătorit „a putut vedea“ cât de prețuite sunt legăturile politice și economice cu țara noastră și câ­tă încredere se arată în aceste zile de neliniște și de îngrijorare paș­nicului cuvânt de trecere : RO­MANIA“. Taina acestei prețuiri a deslu­șit-o clar Ministrul de externe al României arătând că a lămurit pre­tutindeni pe unde a trecut cu a­ceiaș sinceritate politica externă a țării „cumpănită nu pe temei de temeri sau de dibăcii deșarte ci po­trivit cu interesele ei reale și cu îndreptățitele ei năzuințe." Și­ mai presus de toate, opinia publică românească va lua cu bu­curie la cunoștință asigurarea da­tă de d. ministru al afacerilor străi­ne că „unitatea țării noastre ca și puterea și neatârnarea ei sunt pă­vite pretutindeni drept un princi­piu de ordine și de pace“. Impresionantă este „imaginea chi­șuită a Europei“ pe care d. Grigore Gafencu a zugrăvit-o cu atâta sinceritate evocând, în contrast cu antagonismele dintre puteri și grupuri de puteri, acest episod important din recenta id-sale călătorie în Apus. „Nu voi uita niciodată cuvintele prin care îndrumătorul unui puter­­nic Imperiu de pe continent, după ce mi-a deslușit ce ar putea războiul de mâine, mi-a proorocit că îi la sfârșitul luptei, pe un pământ pu­stiit, biruitorii și învinșii vor zace sub aceleași ruine.“ Cu claritatea care-l caracterizea­­ză de ministru al afacerilor străine a expus atitudinea României față de problema minorităților. In această privință d. Grigore Gafencu a făcut o importantă co­municare și a emis un principiu fundamental: „Țin să declar cu toată tăria a spus d. ministru al afacerilor străine — că problema minorită­ților din România nu este privita nicăeri, de nici un guvern răspun­zător, drept o problemă teritorială". Si a adăugat: „Principiul integri­­tații noastre teritoriale, care e la temelia politicii noastre externe, este un principiu general de ordi­ne și de pace europeană“. Intinzând o mână tuturor statelor vecine, prietenească cultivând un spirit de bună înțelegere, Româ­nia privește realitățile cu aceea bărbăție pe care d. Grigore Gafen­cu a concretizat-o în aceste cu­vinte : „Siguranța noastră se sprijină în­­nainte de toate pe noi înșine“. Astfel, d. Grigore Gafencu a in­format în mod complect Parlamen­­tul și Țara într’un important mo­ment al evoluției situației interna­ționale, despre perspectivele ce se deschid țării noastre, înainte de a pleca în vizitele o­­ficiale pe care le va face capitale­lor celor două țări prietene și alia­te — Turcia și Grecia — d-sa ținut să proclame în fața Parla­a­mentului credința că „înțelegerea Balcanică e menită să aibe o în­semnătate din ce în ce mai mare“ ca o garanție de pace și neatâr­nare pentru cele patru puteri ca factor hotărâtor de cumpănă­ri și de pace în Europa. Purtător al simb­nintelor de cal­dă și leală prietenie față de na­țiunile pe cari le va vizita în că­lătoria sa. d. ministru al afacerilor străine își continuă opera den',o*sin­tîcă ale cărei rezultate fericite și principii luminoa­se au găsit ori aprobarea însuflețită a Parlamentului. O .V"p V L Eri primele ședințe CAMERA la ȘI SENA­T D.ministru Grigore Gafencu a făcut o importantă expunere asupra situației internaționale Au fost aleși pre­ședinți: LA SENAT: d. prof. N. Iorga LA CAMERĂ. d. dr. Alex. Vaida Voevod Reportajul asupra desba­terilor parlamentare în paginile 3 și 4 M. S. REGELE a conferit d-nei Sara Delano Roosevelt Marea Cruce a Ordinului Co­roana României NEW-YORK, 9 (Rador). — D-na Sara Delano Roosevelt, mama Pre­ședintelui Statelor Unite, a dat un prânz în onoarea d-nei și d-lui Gu­sti, la reședința sa din Hyde Park. D. Gusti a înmânat d-nei Roosevelt însemnele Marei Cruci a ordinului Coroana României, ce i-a fost con­ferită de Majestatea Sa Regele Ca­rol. Foarte mișcată și mândră de a­­ceastă onoare ce i-a fost făcută de Suveranul României, d-na Roosevelt a rugat pe d. ministru Gussi să fie interpretul în loc înalt a celor mai calde mulțumiri, declarând că va purta pentru prima oară înaltă decorație cu prilejul această vizitei Suveranilor britanici la Hyde Park. D. Gusti a invitat pe d-na Roose­velt să viziteze România și a pri­mit făg­ăduiala că așteaptă împreju­rări prielnice, în curând, pentru a­­ceastă vizită foarte plăcută. Agenția Reuter anunțat: „Anglia încearcă o împăciuire cu Germania Semnificația declarațiilor d-iar Chamberlain și Halifax LONDRĂ. 9. — Răspunzând de­putatului laburist Fletcher, care îi semnala declarațiile oficiale făcute in Germania, potrivit cărora Anglia ar lucra la distrugerea bazelor de existență ale poporului german, d. Chamberlain a declarat ieri urmă­toarele in Camera Comunelor: „Am observat cu mare­­ părere, de rău cu asemenea afirmațiuni continuă ,în Be făcute, în ciuda numeroaselor declarațiuni poziti­ve, făcute de mine și de lordul Halifax. In discursul meu de la Albert Hall, ținut La 12 Mai, și în acela pe care l-am rostit în cursul dez­baterilor dela 19 Mai, am califi­cat drept fanteziste toate afirmațiile că am urmări izolarea Germaniei sau că am vrea să ne opunem ex­pansiunii naturale, și legitime a co­merțului său în Europa centrală și sud-orientală, ori, în sfârșit, că am pregăti vreun fel de combina­ții, pentru a-i face răsboiu”. După ce și-a exprimat încă oda­­tă părerea de rău pentru afirma­țiile germane, primul ministru a adăugat că răspunsul pe care l-a dat va fi probabil reprodus în buletinul german al posturilor de emisiune britanice. LONDRA. 9. —- Agenția „Reuter” transmite: Opoziția­ laburistă își exprimă bă­­nuiala că discursul ținut de lor­dul Halifax, Joi, în Camera Lorzi­lor, ar constitui o încercare de îm­păciuire cu Germania. Răspunsul dat de d. Chamberlain în Camera Comunelor în aceeași chestiune ar avea acelaș caracter. Redactorul parlamentar al Agen­ției „Reuter” este în măsură a a­­firma că discursul lordului Hali­fax nu constitue o inițiativă brita­nică pentru a ajunge la negocieri cu Germania sau pentru convocarea vreunei conferințe. Intenția cursului a fost de a răspunde dis­la propaganda privitoare la „încercu­ire”. LORDUL HALIFAX Autoritățile germane institue un Premiu de treizeci de mii coroane pentru prinderea atentatorului de la KLADNO PRAGA, 9. — Autoritățile ger­mane au oferit un premiu de 30.000 coroane celui care va înlesni desco­perirea autorului incidentului de la Kladno, unde a fost asasinat un po­lițist german. Generalul Alois Elias, președintele de consiliu ceh, a plecat azi dimi­neață la Kladno, pentru a participa la anchetă. POLITIA ceha de STAT A FOST DESTI­TUITA PRAGA 9.­­ Agenția C. N. B. transmite: D. Frank, secretar de stat, însoțit de genera­lul Kampf, comandantul șef al trupelor de poliție, s-au dus ieri dimineață la Kladno. In cursul serii, poliția cehă de stat a fost dezar­­mată în piața centrală orașului Kladno. Un proiect pentru construirea unui tunel subbmarin pe sub Bosfor ISTANBUL, 9. — O firmă străi­nă , a prezentat guvernului turc, o o­­fertă pentru construirea unui tunel submarin pe sub Bosfor, care să lege jumătatea europeană a Istanbul­ului cu jumătatea asiatică. CE URMĂREȘTE ARMAT­A T­ERORISTĂ IRLANDEZĂ LONDRA. 9. — Pentru întâia oară de când au început să se jude­ce în Anglia procesele intentate în urma diferitelor explozii atribuite membrilor armatei republicane irlan­deze, unul din inculpați a mărturisit în fața justiției țelurile acestei cam­panii teroriste. La tribunalul din Stirling (Scoția) căruia îi fusese deferit sub acuza­ția de a fi furat explosibile, Teren­ce Mackserry, a declarat la intero­gatoriu următoarele: „Cred că am dreptul să explic tot ce s'a petrecut în Scoția și Anglia. In luna ianuarie a acestui an, con­siliul statului major al armatei repu­blicane a adresat ministerului de ex­terne britanic o notă prin care ce­rea retragerea tuturor trupelor brita­nice aflate în Irlanda de nord. Gu­vernul britanic nu a dat urmare aces­tei note și­­­ atunci a izbucnit o serie de explozii. Noi ținem guvernul britanic ca responsabil de aceste explozii, care nu vor înceta decât a­­tunci când vor fi satisfăcute cererile din ultimatumul nostru”. A. S. R. Prințul Paul al Greciei a depus­eri o coroană pe mormân­tul Eroului Necunoscut 1 IN ANGLIA înființarea ministerului­ furni­turilor de razbo­ J. LONDRA. 9. — Camera Comune­lor a adoptat prin aclamații proec­­tul de a se înființa ministerul furni­turilor de războiu, al cărui titular este d- Leslie Bürgin­ sterline. 200 Kg. platină și 8000 Kg. aur, anual poate produce regiunea Jubdo din Etiopia declară fostul guver­nator al Somaliei ROMA. 9. — Maurizio Rava, fost guvernator al Somaliei, a declarat intr-o conferință că regiunea Jubdo din Etiopia poate produce acum 200 kg. platină pe an, iar anul viitor va­ putea produce și 8.000 kg. atu anual. La Danzig au sosit 1­6.opo membri ai batalioanelor de asalt national­­socialiste PENTRU AZI E ANUN­TATA SOSIREA D-LUI ,­­ GOEBBELS Cercurile oficiale ale Orașu­lui liber afirmă că exercițiile national-socialiste care se vor desfășura azi și mâine „n’au nicio legătură cu situația actu­ală din Danzig“. Tide gizantele în pagina 13 Ne subprețuim de Prof. I. Simionescu Membru al Academiei Române I­n răspunsul pe care l'am­ cetit la Academia Română, mai zi­lele trecute, cu prilejul dis­cursului de recepție al stimatului meu coleg Prof. Dr. M. Ciucă, drept leitmotiv mi-a servit acest adevăr: Ne subprețuim ca valoa­re sau energie, mai mult din ne­cunoaștere de­cât din modestie, dar în­deosebi dintr'o lentă, con­secventă și îndelungă înstrăinare sufletească. E un proces psihic poate mai caracteristic nouă, de­cât multor altor popoare tinere, care au pășit în urma celor cu veche evoluție culturală. Cum era firesc, am imi­tat mult și multe, une­ori fără alegere. Programa școalelor noastre se­cundare bunăoară, la întemeierea lor, nu era altceva de­cât repro­ducerea, fără nici o adaptare, a tablei de materie din cărțile străine. Pe urmă a venit neîncrederea în instituțiile­­ noastre culturale, abea închegate. Tinerii care aveau să formeze pătura conducătoare, po­litică ori culturală, treceau lesne granița la învățătură, fie ajutați chiar de stat, ca bursieri, fie pe socoteala proprie. Trăiau într'un mediu străin, complex, tocmai în faza din viață a celei mai sensi­bile receptivități. Se legau sufle­­tește, cum iarăși e firesc, de cul­tura poporului în care învățau, în așa măsură în­cât se socoteau exilați, la întoarcere, siliți să trăia­scă departe de atmosfera în care au respirat adânc, cu care se identificase până la atâta, în­cât ajungeau să se creadă că fac par­te integrantă din ea. Nu gândeau de­cât cum să sboare mai re­pede și mai des acolo, în mediul lor; nu cereau de­cât cărțile în limba prinsă poate mai corect de­cât a lor. Era regulă generală această pro­cedare? Doamne ferește, căci ar fi fost o adevărată calamitate na­țională. Dar nu erau mulți aceia care să imiteze pe Kogăln­iceanu, când scria surorii sale, în vremea cât studia la Luneville: „Franța este o țară frumoasă, bogată, ci­vilizată, puternică, dar cum eu nu sunt francez, prefer patria mea. Eu nu aș schimba săraca Mol­dovă pentru primul tron din lu­me”. Nu era regulă generală, dar în­­­deajuns de răspândită pentru ca să fi avut ca urmare necunoa­ștere deci nesocotire dăunătoare a ceia ce se săvârșea totuși la noi. Au venit reacțiuni puternice, ca­re au îndreptat mai apoi privi­rea și asupra celor apropiate. Au răsărit energii constructive din etnicul nostru, care au făcut pe Regele Carol I să pronunțe acel „prin noi înșine”, la inaugurarea legăturii de drum de fer între,. Buzău și Focșani, opera ingine­rilor români. Am început a da dovezi că nu suntem cei din urmă în privința puțin f­i de manifestare culturală ori științifică, fie teore­tică fie practică, că poporul ro­mân și representanții lui aleși, nu­ sunt inferiori, ca însușiri construc­tive, chiar popoarele cu veche e­­voluție. Exemplele sunt numeroase, din toate timpurile, din ce în ce mai numeroase cu cât condițiunile de viață fac prielnică munca proprie, cu cât necesitățile multiple cer o deosebită încordare. Am evoluat repede în toate direcțiile­­ spre a nădăjdui într'o stabilitate temei­nică, pentru a dovedi, altora și nouă, că suntem în stare a a­­vea o parte originală în com­plexul evoluției generale. Pentru întărirea acestui adevăr se cere să sădim­ o încredere ne-Continuare in pag. 7*a Reportaj estival BUCUREȘTIUL VARA Socotind că vara vine dela câm­pie, ne-am dus să o așteptăm la ba­riera dinspre răsărit, unde, sfârșin­du-se orașul, începe Bărăganul. Ca­lea largă a Colentinei primește aco­lo două drumuri care vin, unul dela Afumați, altul dela Ștefănești. Prim­ul mărginit de copaci verzi aduce spre oraș aerul cald al câmpului inc­ins de soare, cellalt, strâns între zi­durile gospodăriilor periferice , care, trecând limita cetății se înfun­dă în câmpie __ trimite cu adierile vântului darul lui modest de subur­bană, — praful ridicat în șosea de copiii mahalalei. Iată cum, vara citadină ia naștere la barieră, din efluviile întinse ale câmpului și din praful suburbiei. PE APA COLENTINEI După șirul lung al faetoanelor cu lapte, dimineața de vară a lăsat să intre în oraș primele care de țară încărcate cu fân și cu lucernă verde; transporturi anacronice, pentru cine­­știe care cai, rătăciți în cine știe ca­re grajduri. Pe podul Colentinei, câțiva țigă­nuși murdari, în cămăși cenușii sfâ­șiate, au privit cu o înduioșătoare melancolie, muldările de verdeață cu mirosul câmpului în el. Apoi, după ce convoiul a trecut au coborât ma­lul să se bălăcească în apă. In sus, până la ,.Teiul“ asanat și’n jos până la Dâmbovița, de o parte și de alta a pârâului, între casele mărunte ale mahalalei și dâmburile mâncate de cărămidarii se întinde ul­timul maidan vast al Capitalei. Dar civilizația care coboară din sus, pe apă, după ce s’a abătut asupra He­răstrăului, a Teiului, nu va ierta nici partea asta. In fiecare an va face sa cadă câte o bucată. De­ aceia,­­ copiii care se scaldă privesc cu îngrijorare în susul apei, gândind, cu inimile strânse, că aceasta este ultima lor vară fericită. La anul, aici are să fie un lac frumos și un parc, în care ei n’au să aibă ce căuta. Poate de­­aceia au început scăldatul așa­dar timpuriu FABRICI DE SOBE ȘI FABRICI DE GHIAȚA Să facem același drum pe care îl face vara, sau carele cu fân, când in­tră în oraș. După podul Colentinei strada se lă­bărțează moleșită de căldură, târân­­du-se leneșe, printre gardurile cenușii ale fabricilor de cărămidă. Anotimpul, deși oportun, nu a însuflețit totuși lucrul în cărămidării. Coșurile fumega alene, parcă plictisite... Nu se mai multe blocuri în București!.. Iată, mai departe, o mică fabrică Continuare în patru I S­af credite în^alpa^­de 2* lire I D. Baldur von Schirach, șeful tineretului­ german însoțit de delegația germană a depus o coroană la Mor­­mântul Eroului Necunoscut i\ 3

Next