Timpul, iulie 1939 (nr. 776-806)

1939-07-22 / nr. 797

f r •k A f VOINȚA DE APĂRARE unt ziare străine, înrâuri­te de o anumită propagan­­­dă, care pretind că garan­țiile britanice și franceze au întărit intransigența României față de revendicările te­ritoriale îndreptate împotriva ei. Și se dau drept pildă declarațiile a­­tât de categorice prin care primul ministru, la încheierea discuției la mesaj și ministrul de externe, în ex­punerea sa de politică externă, la Cameră, au arătat hotărîrea Ro­mâniei de a apăra cu armele nea­târnarea și integritatea ei terito­rială. E drept că aceste declarații, fă­cute în cursul lunii iunie, au urmat garanțiilor anglo -franceze. E tot atât de adevărat, însă, că în ele se repetă cuvinte care au fost rostite atât de d. prim minis­tru cât și de d. ministru de externe în ziua de 27 Martie. In ședința Consiliului F. R. N„ adică două săptămâni înainte de garanțiile fran­­co-engleze. In adevăr, în această ședință, d. Armand Călinescu a declarat: ..Guvernul nostru a făcut cu­noscut cancelariilor străine că suntem hotărâți să ne apărăm fruntariile­ teritoriului ei. Pentru integritatea date împotriva România se va pricui, cu toate puterile ei și fără să stea să cân­­tărească rezultatul luptei. Ori­care ar fi rezultatul, istoria va înregistra hotărârea viață independentă și noastră de curajul nostru de a o apăra“. Iar d. Grigore Gafencu, amintind politica pe care a urmat-o în timpul crizei cehoslovace, a declarat: ,,România a dovedit, în zilele prin care am trecut, că înțelege să lucreze pentru pace prin fap­te, străduindu-se să strângă pe temelii reale raporturile firești între popoare. Ea a arătat, de a­­semenea, că este hotărâtă să a­pere cu armele în mâini hotarele și neatârnarea ei. La orice atin­gere a acestor bunuri, ea se va bate..­Garanția engleză, ca și cea fran­ceză, au urmat declarațiilor celor doi reprezentanți autorizați ai gu­vernului. In adevăr, la data de 13 Aprilie 1939, d. Chamberlain a declarat în parlamentul englez: „In cazul unei acțiuni care ar a­­menința precis independența Gre­ciei și a României și care ar fi con­siderată de către guvernul grec sau român ca vitală și cerând rezis­tența cu forțele lor naționale, gu­vernul Maiestății Sale se simte le­gat de a da imediat guvernelor grec și român tot sprijinul pe care-l are în puterile sale“. In aceeaș zi, d. Daladier a făcut o declarație similară în Camera franceză. Succesiunea faptelor dovedește deci că nu garanțiile franco-engle­­ze au hotărît intransigența noas­tră, dar că, dimpotrivă, intransigen­ța noastră, prin care se exprimă voința firească a unui popor de a trăi în pace și libertate a fost ur­mată și întărită prin cele două ga­ranții. Afirmarea voinții noastre de a ne apăra lămurește și condiționea­ză atât înțelesul cât și jocul acestor garanții. Politica prin care apărăm ființa noastră națională și integritatea te­ritorială nu a fost deci înrâurită și nu va fi niciodată înrâurită din a­­fară. Este o politică națională, care corespunde necesităților elementa­re de viată și propășire ale nea­mului nostru. Am câștigat și am păstrat independența nostră prin lupte grele. Suntem hotărîți să o păstrăm, dacă e nevoie, tot prin lupte. Și deoarece statul nostru fost statornicit în cuprinsul unor hotare drepte și firești, independen­ța noastră e legată de aceste ho­tare. Voința noastră de apărare a­­coperă atât una cât și celelalte. Garanțiile anglo-franceze nu au făcut decât să consfințească o voin­ță care a fost socotită, pe bună dreptate, un element de valoare pentru păstra­rea și întărirea ordinei și a păcii europene. S SFANTUL ILIE Sburătorii și-au sărbătorit pri Patronul, în prezența M. S. REGELUI, a primului ministru și a ministrului aviației De dimineață, aviatorii au defilat la monumentul de pe șoseaua Jianu.­Câtre prânz, inaugurarea aeroporturilor de la Giulești și Popești-Leordeni Când va suna ceasul, aviația română va sbura sus, sus de tot și —falnică— în cântec de motoare și mitraliere— va ști să învingă sau să moară pentru Neam și Rege— a spus d. ministru G-ral PAUL TEODORESCU M. S. Regele și d. prim m­inistru Armand Călinescu, la monumentul Eroilor sburători. Reportajul­ solemnităților de ori în pag. 3-a. Corespondentul nostru din LONDRA ne telefonează. Guvernul englez a trimis la Moscova ultimele sale instrucțiuni LONDRA. 20. — Guvernul englez a trimis negociatorilor săi din Moscova o nouă serie de instrucțiuni, după toate semnele, ultimele. D. Molotov va primi pe d. Strang și pe ambasadorul Marii Britanii, mâine sau Sâmbătă. La Londra se crede că această întrevedere va fi hotărâtoare. Gu­vernul englez este decis să suspen­de tratativele în cazul când sforță­rile desfășurate până acum ar în­tâmpina mai departe divergențe. Deosebirile de vederi de astăzi sunt asupra unor puncte relativ secun­dare, dar cari zădărnicesc încheie­rea acordului. M. S. Regele și înalții demnitari la aeroportul din Popești-Leordeni. Intr'o expunere documentată de ministru Mihail Ghelmegeanul a definit în ședința de ort a Consiliului supe­rior economic Politica transporturilor pe șosele și calea ferată D-sa a arătat nouăle prin­cipii călăuzitoare la pu­nerea taxelor și fixarea prețurilor în cărăușia publică și particulară. Textul nerii,in complect al expu. pag. 7-a I__Incident la DANZIG! Un funcționar polon împușcat de un vameș al Orașului Liber împrejurările incidentului nu sunt incă limpezi DANZIG. 20. — Un funcționar polon a fost Împușcat de un vameș din serviciul Orașului Liber. VERSIUNEA GERMANA Corespondentul agenției D. N. B. dă următoarele amănunte asupra im­preju­rărilor în care" s'a produs inci­dentul: Vameșul din serviciul Danzigului a fost atacat joi dimineață de un funcționar polon în apropiere de sta­ția de frontieră Postelan, pe când patrula dealungul graniței. In aceste condițiuni el a făcut uz de armă și a împușcat pe funcționa­rul polon. S-a deschis o anchetă pentru a se stabili vinovățiile. Se afirmă că funcționarul polon, aflat pe teritoriul polon, a îndreptat arma asupra vameșului din Danzig, care astfel a fost în stare de legitimă apărare. VERSIUNEA POLONA DANZIG. 20. — Corespondentul agenției Havas transmite: Din sursă polonă se declară că incidentul în cursul căruia a fost împușcat un grănicer polon s-a pe­trecut în următoarele împrejurări: Joi la ora 10, la Trzionki, post va­mal polon, situat la 30 metri de frontieră, în apropiere de Tseezto, un vameș polon și doi naționali so­­cialiști, au pătruns pe teritoriul po­­lon. Deoarece grănicerul polon Wi­told Budiewcz a voit să-i aresteze, ei l-au omorât cu focuri de revol­­ver. Atacatorii s-au refugiat apoi pe teritoriul Orașului Liber. Presa din Danzig, apărută tot la amiază, nu acordă nici o importan­­ță acestui incident, susținând că grănicerul polon a fost numai ră­nit, iar nu omorât. SCUZELE DANZIG, 20. — Joi la ora 13 un reprezentant al Senatu­lui Orașului Liber s-a prezentat la comisariatul general al Poloniei, exprimând regretul autorităților din Danzig față de incidentul în cursul căruia un grănicer polon a fost îm­pușcat. Alte telegrame privitoare la Danzig, în pagina 11. Focul a distrus 20 mari maga­zine la Ankara ANKARA. 20. — violent incendiu s’a declarat Un in noaptea de Miercuri spre Joi, la Ankara. Zece clădiri, în care se aflau 20 mari magazine, au fost mis­tuite de foc. Pagubele trec de un milion lire turcești. Astăzi, cititorule, vom vorbi despre pâine. Pâinea rumenă, pâi­nea coaptă și dulce, pâinea aurie ca soarele, pâinea ta cea de toate zilele, pentru care muncești, te zbați, asuzi, și care, fără îndoială, ți se cuvine pe deplin. Pâinea asta e o taină a satului, cea mai adâncă taină a lui, cheea lui, așa cum cheea vieții orășenești e leafa. Dar leafa nu crește pe câmp și, fie ploaie, fie secetă, fie prăpăd, ea se revarsă fără greș, întreagă, în fiecare lună, în buzunarul cel de dinăuntru al surtucului. Cu ea poți cumpăra orice îți poftește inima, oricând și de oriunde, căci leafa concentrează în câteva hârtioare și monezi toate bogățiile pământului, inclusiv pâinea. Nu îți ajunge leafa? Ai fost ne­­chibzuit. Ai cheltuit-o fără să ți-o cântărești bine și asta nu-i nici vina Statului care îți dă măcar a­­tot cât îți trebue pentru pâine, nici a pâinii„ cu care nu te poți îmbrăca duce la cinema, ori la b­olii Izvorul pâinii ” .pământu­l și ce­rul. Pământul,­ în care bobul se desghioacă încet și în care pe urmă stau înfipte mustățile subțiri ale lujerului lung, rodnic,­­ și cerul înalt, albastru, din care se cerne ploaia cea binefăcătoare și plină de bogăție. Nu dori prea des cer se­­nin, cititorule și nu te supăra pe soartă dacă, tocmai in clipa când te întinsese și la soare, nori grei de apă îți vor astupa ultravioletele. Eri a fost sfântul Ilie și n’a plouat. O vorbă țărănească zice că la anul n’o să fie belșug. Asta te pune pe gânduri? VIAȚA LA ȚARA Știi, cititorule, că grâul crește la țară. Oh, viata la țară... Tân­(Continuare în pag. 7-a) Nu! S. T. B. nu trebuie sa sporească tarifele! Cetățenii adresează prin noi un apel, forurilor in drept pentru anularea unei hotărâri pripite O nouă sporire a tarifelor S. T. B. vine să împovăreze punga ce­tățeanului. Hotărârea se aplică de­ocamdată numai pentru abonamen­te, dar aceasta nu scade însă cu ni­mic din gravitatea faptului. Abuzul e cu atât mai mare cu cât în adu­narea generală a acționarilor socie­tății, bilanțul prezentat vădește în­semnate beneficii. Pusă la adăpostul unui monopol pe care-l exercită grație unei situa­ții privilegiate, societatea tramva­ielor își îngăduie să se organizeze după bunul plac. Pe socoteala cui? Firește nu pe a oamenilor cari își pot îngădui luxul unui automob­­­il pe buzunarul celor mulți și în­deobște nevoiași. Cine alimentează in cea mai mare măsură beneficiile S. T. B.­­ului? Meseriașii, funcționarii, stu­denții, militarii, elevii și în genere cetățenii cu mici resurse financiare. Obligați să suporte înghesuiala din vagoane datorită circulației nere­gulate, nevoiți să aștepte pe aceste zile de caniculă în stații, uneori mai mult de cinci-zece minute, siliți să transpire ore întregi la ghișeele de eliberare a abonamentelor, iată-i acum supuși unui nou spor de chel­­tueli, cu nimic justificat. Mulțimea de oameni necăjiți, pen­tru care tramvaiul este singurul mijloc de transport, cere prin noi guvernului și Primăriei să pună ca­păt bunului plac de care se lasă condus S. T. B.-ul. Sporul tarifelor la abonamente­ nu trebue să devină fapt împlinit! CĂLDURĂ Eri. 57 de grade în centrul Capitalei Temperatura a continuat să crească în sud-vestul și în sud-estul țării. Din fericire, printr’un capri­ciu al vânturilor, Bucureștii n’au căzut in zona caniculei maxime. In timp ce pe Bărăgan și in Banat termometrele arată 38 grade la umbră, la București canicula limitat la 36 grade în apărător.s’a Vom recunoaște că temperatura de 36 grade ce o reține oficial In­stitutul Meteorologic numai prin lectura instrumentelor de la Bănea­­sa. e o temperatură MINIMA deoarece adevărata maximă pe arterele de mare circulație ale e Capitalei. Căldura radiată de miile de tone de fier și beton ale blocu­rilor amplifică forța caniculară ERI LA SOARE PE SOL TERMO­METRUL S’A URCAT LA 57 GRA­DE IN CENTRUL CAPITALEI. Câteva maxime LA UMBRA in ziua caniculară a Sfântului Ilie: Roșiorii de Vede. 39 grade; Secelea­­nu, 38 grade; Brăila, 37 grade; Bu­curești, 36 grade și jumătate; Bra­șov, 31 grade; Sinaia, 27 grade. Căldura a provocat ruperi de nouri în Moldova, însoțite de grin­dină mare. La București, aerul a rămas ora uscat și în nemișcare. Spre seară viteza vântului a stat cu totul, iar canicula a fost și mai grea. Timpul devine răcoros la munte, îndurat la mare. E probabil să pu­tem anunța în curând scăderea temperaturi­­i in câmpie. Aseară la orele 22, temperatura în Capitală a fost de 32 grade. S’au adunat grânele de pe câmp. Noui atentate în Palos Telegramele în paginal‡

Next