Timpul, iulie 1939 (nr. 776-806)
1939-07-22 / nr. 797
f r •k A f VOINȚA DE APĂRARE unt ziare străine, înrâurite de o anumită propagandă, care pretind că garanțiile britanice și franceze au întărit intransigența României față de revendicările teritoriale îndreptate împotriva ei. Și se dau drept pildă declarațiile atât de categorice prin care primul ministru, la încheierea discuției la mesaj și ministrul de externe, în expunerea sa de politică externă, la Cameră, au arătat hotărîrea României de a apăra cu armele neatârnarea și integritatea ei teritorială. E drept că aceste declarații, făcute în cursul lunii iunie, au urmat garanțiilor anglo -franceze. E tot atât de adevărat, însă, că în ele se repetă cuvinte care au fost rostite atât de d. prim ministru cât și de d. ministru de externe în ziua de 27 Martie. In ședința Consiliului F. R. N„ adică două săptămâni înainte de garanțiile franco-engleze. In adevăr, în această ședință, d. Armand Călinescu a declarat: ..Guvernul nostru a făcut cunoscut cancelariilor străine că suntem hotărâți să ne apărăm fruntariile teritoriului ei. Pentru integritatea date împotriva România se va pricui, cu toate puterile ei și fără să stea să cântărească rezultatul luptei. Oricare ar fi rezultatul, istoria va înregistra hotărârea viață independentă și noastră de curajul nostru de a o apăra“. Iar d. Grigore Gafencu, amintind politica pe care a urmat-o în timpul crizei cehoslovace, a declarat: ,,România a dovedit, în zilele prin care am trecut, că înțelege să lucreze pentru pace prin fapte, străduindu-se să strângă pe temelii reale raporturile firești între popoare. Ea a arătat, de asemenea, că este hotărâtă să apere cu armele în mâini hotarele și neatârnarea ei. La orice atingere a acestor bunuri, ea se va bate..Garanția engleză, ca și cea franceză, au urmat declarațiilor celor doi reprezentanți autorizați ai guvernului. In adevăr, la data de 13 Aprilie 1939, d. Chamberlain a declarat în parlamentul englez: „In cazul unei acțiuni care ar amenința precis independența Greciei și a României și care ar fi considerată de către guvernul grec sau român ca vitală și cerând rezistența cu forțele lor naționale, guvernul Maiestății Sale se simte legat de a da imediat guvernelor grec și român tot sprijinul pe care-l are în puterile sale“. In aceeaș zi, d. Daladier a făcut o declarație similară în Camera franceză. Succesiunea faptelor dovedește deci că nu garanțiile franco-engleze au hotărît intransigența noastră, dar că, dimpotrivă, intransigența noastră, prin care se exprimă voința firească a unui popor de a trăi în pace și libertate a fost urmată și întărită prin cele două garanții. Afirmarea voinții noastre de a ne apăra lămurește și condiționează atât înțelesul cât și jocul acestor garanții. Politica prin care apărăm ființa noastră națională și integritatea teritorială nu a fost deci înrâurită și nu va fi niciodată înrâurită din afară. Este o politică națională, care corespunde necesităților elementare de viată și propășire ale neamului nostru. Am câștigat și am păstrat independența nostră prin lupte grele. Suntem hotărîți să o păstrăm, dacă e nevoie, tot prin lupte. Și deoarece statul nostru fost statornicit în cuprinsul unor hotare drepte și firești, independența noastră e legată de aceste hotare. Voința noastră de apărare acoperă atât una cât și celelalte. Garanțiile anglo-franceze nu au făcut decât să consfințească o voință care a fost socotită, pe bună dreptate, un element de valoare pentru păstrarea și întărirea ordinei și a păcii europene. S SFANTUL ILIE Sburătorii și-au sărbătorit pri Patronul, în prezența M. S. REGELUI, a primului ministru și a ministrului aviației De dimineață, aviatorii au defilat la monumentul de pe șoseaua Jianu.Câtre prânz, inaugurarea aeroporturilor de la Giulești și Popești-Leordeni Când va suna ceasul, aviația română va sbura sus, sus de tot și —falnică— în cântec de motoare și mitraliere— va ști să învingă sau să moară pentru Neam și Rege— a spus d. ministru G-ral PAUL TEODORESCU M. S. Regele și d. prim ministru Armand Călinescu, la monumentul Eroilor sburători. Reportajul solemnităților de ori în pag. 3-a. Corespondentul nostru din LONDRA ne telefonează. Guvernul englez a trimis la Moscova ultimele sale instrucțiuni LONDRA. 20. — Guvernul englez a trimis negociatorilor săi din Moscova o nouă serie de instrucțiuni, după toate semnele, ultimele. D. Molotov va primi pe d. Strang și pe ambasadorul Marii Britanii, mâine sau Sâmbătă. La Londra se crede că această întrevedere va fi hotărâtoare. Guvernul englez este decis să suspende tratativele în cazul când sforțările desfășurate până acum ar întâmpina mai departe divergențe. Deosebirile de vederi de astăzi sunt asupra unor puncte relativ secundare, dar cari zădărnicesc încheierea acordului. M. S. Regele și înalții demnitari la aeroportul din Popești-Leordeni. Intr'o expunere documentată de ministru Mihail Ghelmegeanul a definit în ședința de ort a Consiliului superior economic Politica transporturilor pe șosele și calea ferată D-sa a arătat nouăle principii călăuzitoare la punerea taxelor și fixarea prețurilor în cărăușia publică și particulară. Textul nerii,in complect al expu. pag. 7-a I__Incident la DANZIG! Un funcționar polon împușcat de un vameș al Orașului Liber împrejurările incidentului nu sunt incă limpezi DANZIG. 20. — Un funcționar polon a fost Împușcat de un vameș din serviciul Orașului Liber. VERSIUNEA GERMANA Corespondentul agenției D. N. B. dă următoarele amănunte asupra imprejurărilor în care" s'a produs incidentul: Vameșul din serviciul Danzigului a fost atacat joi dimineață de un funcționar polon în apropiere de stația de frontieră Postelan, pe când patrula dealungul graniței. In aceste condițiuni el a făcut uz de armă și a împușcat pe funcționarul polon. S-a deschis o anchetă pentru a se stabili vinovățiile. Se afirmă că funcționarul polon, aflat pe teritoriul polon, a îndreptat arma asupra vameșului din Danzig, care astfel a fost în stare de legitimă apărare. VERSIUNEA POLONA DANZIG. 20. — Corespondentul agenției Havas transmite: Din sursă polonă se declară că incidentul în cursul căruia a fost împușcat un grănicer polon s-a petrecut în următoarele împrejurări: Joi la ora 10, la Trzionki, post vamal polon, situat la 30 metri de frontieră, în apropiere de Tseezto, un vameș polon și doi naționali socialiști, au pătruns pe teritoriul polon. Deoarece grănicerul polon Witold Budiewcz a voit să-i aresteze, ei l-au omorât cu focuri de revolver. Atacatorii s-au refugiat apoi pe teritoriul Orașului Liber. Presa din Danzig, apărută tot la amiază, nu acordă nici o importanță acestui incident, susținând că grănicerul polon a fost numai rănit, iar nu omorât. SCUZELE DANZIG, 20. — Joi la ora 13 un reprezentant al Senatului Orașului Liber s-a prezentat la comisariatul general al Poloniei, exprimând regretul autorităților din Danzig față de incidentul în cursul căruia un grănicer polon a fost împușcat. Alte telegrame privitoare la Danzig, în pagina 11. Focul a distrus 20 mari magazine la Ankara ANKARA. 20. — violent incendiu s’a declarat Un in noaptea de Miercuri spre Joi, la Ankara. Zece clădiri, în care se aflau 20 mari magazine, au fost mistuite de foc. Pagubele trec de un milion lire turcești. Astăzi, cititorule, vom vorbi despre pâine. Pâinea rumenă, pâinea coaptă și dulce, pâinea aurie ca soarele, pâinea ta cea de toate zilele, pentru care muncești, te zbați, asuzi, și care, fără îndoială, ți se cuvine pe deplin. Pâinea asta e o taină a satului, cea mai adâncă taină a lui, cheea lui, așa cum cheea vieții orășenești e leafa. Dar leafa nu crește pe câmp și, fie ploaie, fie secetă, fie prăpăd, ea se revarsă fără greș, întreagă, în fiecare lună, în buzunarul cel de dinăuntru al surtucului. Cu ea poți cumpăra orice îți poftește inima, oricând și de oriunde, căci leafa concentrează în câteva hârtioare și monezi toate bogățiile pământului, inclusiv pâinea. Nu îți ajunge leafa? Ai fost nechibzuit. Ai cheltuit-o fără să ți-o cântărești bine și asta nu-i nici vina Statului care îți dă măcar atot cât îți trebue pentru pâine, nici a pâinii„ cu care nu te poți îmbrăca duce la cinema, ori la bolii Izvorul pâinii ” .pământul și cerul. Pământul, în care bobul se desghioacă încet și în care pe urmă stau înfipte mustățile subțiri ale lujerului lung, rodnic, și cerul înalt, albastru, din care se cerne ploaia cea binefăcătoare și plină de bogăție. Nu dori prea des cer senin, cititorule și nu te supăra pe soartă dacă, tocmai in clipa când te întinsese și la soare, nori grei de apă îți vor astupa ultravioletele. Eri a fost sfântul Ilie și n’a plouat. O vorbă țărănească zice că la anul n’o să fie belșug. Asta te pune pe gânduri? VIAȚA LA ȚARA Știi, cititorule, că grâul crește la țară. Oh, viata la țară... Tân(Continuare în pag. 7-a) Nu! S. T. B. nu trebuie sa sporească tarifele! Cetățenii adresează prin noi un apel, forurilor in drept pentru anularea unei hotărâri pripite O nouă sporire a tarifelor S. T. B. vine să împovăreze punga cetățeanului. Hotărârea se aplică deocamdată numai pentru abonamente, dar aceasta nu scade însă cu nimic din gravitatea faptului. Abuzul e cu atât mai mare cu cât în adunarea generală a acționarilor societății, bilanțul prezentat vădește însemnate beneficii. Pusă la adăpostul unui monopol pe care-l exercită grație unei situații privilegiate, societatea tramvaielor își îngăduie să se organizeze după bunul plac. Pe socoteala cui? Firește nu pe a oamenilor cari își pot îngădui luxul unui automobil pe buzunarul celor mulți și îndeobște nevoiași. Cine alimentează in cea mai mare măsură beneficiile S. T. B.ului? Meseriașii, funcționarii, studenții, militarii, elevii și în genere cetățenii cu mici resurse financiare. Obligați să suporte înghesuiala din vagoane datorită circulației neregulate, nevoiți să aștepte pe aceste zile de caniculă în stații, uneori mai mult de cinci-zece minute, siliți să transpire ore întregi la ghișeele de eliberare a abonamentelor, iată-i acum supuși unui nou spor de cheltueli, cu nimic justificat. Mulțimea de oameni necăjiți, pentru care tramvaiul este singurul mijloc de transport, cere prin noi guvernului și Primăriei să pună capăt bunului plac de care se lasă condus S. T. B.-ul. Sporul tarifelor la abonamente nu trebue să devină fapt împlinit! CĂLDURĂ Eri. 57 de grade în centrul Capitalei Temperatura a continuat să crească în sud-vestul și în sud-estul țării. Din fericire, printr’un capriciu al vânturilor, Bucureștii n’au căzut in zona caniculei maxime. In timp ce pe Bărăgan și in Banat termometrele arată 38 grade la umbră, la București canicula limitat la 36 grade în apărător.s’a Vom recunoaște că temperatura de 36 grade ce o reține oficial Institutul Meteorologic numai prin lectura instrumentelor de la Băneasa. e o temperatură MINIMA deoarece adevărata maximă pe arterele de mare circulație ale e Capitalei. Căldura radiată de miile de tone de fier și beton ale blocurilor amplifică forța caniculară ERI LA SOARE PE SOL TERMOMETRUL S’A URCAT LA 57 GRADE IN CENTRUL CAPITALEI. Câteva maxime LA UMBRA in ziua caniculară a Sfântului Ilie: Roșiorii de Vede. 39 grade; Seceleanu, 38 grade; Brăila, 37 grade; București, 36 grade și jumătate; Brașov, 31 grade; Sinaia, 27 grade. Căldura a provocat ruperi de nouri în Moldova, însoțite de grindină mare. La București, aerul a rămas ora uscat și în nemișcare. Spre seară viteza vântului a stat cu totul, iar canicula a fost și mai grea. Timpul devine răcoros la munte, îndurat la mare. E probabil să putem anunța în curând scăderea temperaturii in câmpie. Aseară la orele 22, temperatura în Capitală a fost de 32 grade. S’au adunat grânele de pe câmp. Noui atentate în Palos Telegramele în paginal‡