Timpul, octombrie 1939 (nr. 868-898)

1939-10-01 / nr. 868

redacția și administrația BUCUREȘTI, Strada CONST.­­IN­E. 15 _______­ Redacția și Administrația 0.05.44 TELEFON : 12 PAGINI 3 LEI în țară: Un an­ /00 lei; 6 luni 350 lei; 3 luni 200 lei Pentru bănci, instituții și Abonamentele încep la Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In străinătate: Tariful in funcțiune de convențiile poș­tale internaționale, ad-fii publice 1000 lei anual 1 si 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită la numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIM­P­U­L“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU DUMINICA ANUL­UIII OCT.. >939 No. 868 AZI: Presiunea atmosferică în creș­tere cu 2—3 mm. Cerul variabil în Ardeal și mai mult acoperit în E și S țării. Vânt potrivit din sectorul Nor­­dic, mai puternic în E țării și pe li­toral. Temperatura în ușoară scădere în N și staționară în restul țării. Sla­be precipitații în E ș­­l țării. La munte ceață slabă. Fondator: Gh­ciore Gafencu D. CONST. ARGETOIANU DESPRE PROGRAMUL NOULUI GUVERN NOUL­­ Pace în afară G­U­V­E­R­N Pace înăuntru G­uvernul care a depus Joi seara jurământul și a pornit, de eri, la mun­ca, sub președinția d-lui Const. Argetoianu este, în primul rând, un guvern de con­tinuitate. însuși cârmuitorul lui, în declarațiile pe care le publicăm în coloanele alăturate, a tinut să o sublinieze. Faptul acesta, de o însemnătate deosebită pentru viața politică și socială a României, arată că vre­mea frământărilor a trecut și orga­nismele statului, preocupate exclu­siv de interesul public, nu mai sunt în funcție de persoane sau de ideo­logii. Această schimbare funda­mentală, în mentalitatea politică, a devenit cu putință datorită noului regim constituțional. Toată opera de guvernare înfăptuită prin el poartă semnul voinții Regale de a se elimina din viața țării politicia­nismul și stearpa răfuială ideolo­gică, pentru a se întări, în schimb, solidaritatea socială­ și competența profesională, în toate sectoarele de muncă și conducere: împrejurarea că guvernul emană din „Front”, dovedește larga des­­voltare a organizației politice na­ționale, căreia, dealtfel, noul ca­binet îi rezervă un departament special, menit să-i desăvârșească organizarea și să-i sporească in­fluența, de pe acum hotărîtoare în viața de stat. Pornind pe drumul politic a că­rui orientare a fost ratificată de popor în două mari plebiscite, gu­vernul își propune să păstreze ne­clintită ordinea, liniștea și discipli­na, înăuntrul țării. Aceste condiții, spune d. Președinte al Consiliului, sunt indispensabile bunului mers al Țării noastre. Nici o abatere nu va fi tolerată, în grelele vremuri prin care trecem, căci cine vrea pace în afară, trebuie să o asigure și înăun­tru­ întreaga opinie publică româneas­că subscrie, din adâncul inimii și cu cea mai categorică voință, aces­te cuvinte bărbătești. Omul care Ie-a spus pune prezența sa în frun­tea guvernului drept garanție că va domni liniștea — și garant­a aceas­ta dă tuturor simțământul că pa­cea internă va fi asigurată. In ce privește pacea, în afară, se poate constata că prezența d-lui Grigore Gafencu­­ la Ministerul afacerilor străine este o­­ nouă dovadă și o chezășie puternică de continuitate desăvârșită în politica noastră externă. Astfel, acțiunea guvernului, înte­meiată pe aceste două condiții de pașnică desvoltare națională, se va îndrepta, cu grije și dragoste, că­­tre nevoile țărănimii și ale munci­­torimoi, pentru a putea să adân­cească armonia socială, ce se afla astăzi la noi într’un progres vădit. In fine, minoritățile etnice se vor bucura de același tratament drept și egal, datorită căruia s’au înca­drat cu lealitate, în viata de stat. In curând, va fi adresat Țării un alt­ l.«spre^ d. Prim-ministru Const. Argetoian a, pentru a o chema la muncă și vin­ re. Acest apel, su­ntem siguri. Va găsi răsunet pretutindeni. Conștient de grelele ceasuri ce le străbate lumea și de răspunderea și primejdia ce apasă pe umer­i fie­cărui om, poporul român va ști sa răspundă, unanim, la che­marea unui guvern de ordine, armonie și muncă pasbisă, a ști sa 11 — Puteți să ne precizați. Dom­nule Președinte, care este îndru­marea noului guvern ? — Noul guvern? Nu poate fi vor­ba de un guvern nou. Dacă pot pa­rafraza o butadă istorică, dați-mi voie să declar că nu s-a schimbat nimic în România și că a intrat nu­mai un servitor mai mult în echipa strâns unită în jurul Regelui și în serviciul Țării. Caracteristica esen­țială a regimului creat prin Consti­tuția din Martie 1938, regim înte­meiat pe autoritatea Coroanei sprijinit pe Frontul Renașterii Na­și­uionale, Front care oglindește în­treaga noastră opinie publică, este continuitatea. Guvernul de azi con­tinuă opera guvernului de azi, după cum guvernul de mâine va continua opera guvernului de azi. Cea mai bună dovadă a acestei continuități o dă însăși alcătuirea ministerului care a depus aseară jurământul, sub președinția mea. In ce privește problemele interne, a­­ceiași echipă care a muncit din greu până acum, va continua să lucreze mai departe cu aceiași râvnă și să desăvârșească programul început. PREZENȚA D-LUI GRI­GORE GAFENCU, O CHE­ZĂȘIE A CELEI MAI STRICTE NEUTRALI­­TAȚI In ce privește politica externă, prezența mai departe a d-lui Gri­­gore Gafencu la Ministerul Aface­­rilor Străine este o singură cheză­șie că vom păși și de aci înainte pe calea celei mai stricte neutralități. ORDINEA INTERNA Cine vrea pace în afară, trebue să o asigure și înăuntru. Tradițiile pe care le reprezint și trecutul meu trebue să dea tuturor cetățenilor încrederea, că atât timp cât voi fi eu în fruntea guvernului, nici cea mai mică abatere de la ordinea, l­­niștea și disciplina indispensabilă în vremuri atât de grele ca cele prin care trecem — nu va fi tolera­tă. Până și sămânța netrebnicilor și inconștienților ce ar încerca să tul­bure mințile poporului nostru atât de bun și tolerant — trebue stârpi­tă. APEL LA UNIREA UNI­­TERNA — Ne vom adresa tuturor Româ­nilor, vom cere fiecăruia, mic și mare» să se strângă într’un suflet și Continuare în pag. 3-a „Atâta timp cât vom­ fi eu în fruntea guvernului, nu va fi tolerată nici cea mai mica abatere dela ordine, liniște și disciplină’’ „Prezența mai departe a d-lui Grigore Gafencu la ministerul de externe este o chezășie sigură că vom păși­­ și de aci înainte, pe calea celei mai stricte neutralități Solicitat fiind de către reprezentanții Presei, d. Constantin Arge­toianu, Președintele Consiliului de Miniștri, a binevoit a răspunde în­trebării care i-a fost supusă: D. Const. Argetoianu, la biroul d-sale de lucru Nouii miniștri s’au instalat ori la depar­tamentele lor — Re­portagiile în pag. 3-a — D. Al. Radian, noul ministru al propagandei, citindu-și discursul, la Situația pe fronturi In Răsărit, luptele au în­cetat, trupele germane și so­vietice manevrează pentru a se fixa pe noua frontieră. In Apus: lupte de artilerie pe frontiera franco-germană. Activitate vie a avioanelor de vânătoare și recunoaștere. (Comunicatele oficiale în pag. 9) ȚELURILE germano-sovietice în Sud-Est UN IMPORTANT COL DIN ZIARUL ARTI­GER­MAN „ESSENER NATIO­­NALZEITUNG“ ,.Interesul Germaniei în sud­­est este de a păstra și de a asi­gura raporturile normale ale ace­stui spațiu cu partenerii lui na­turali. De aceea țelul Germaniei este de a vedea, un spațiu balca­nic neutru cu o economie con­stantă și întreținând relații paci­fice cu Reichul și cu prietenii săi. Uniunea Sovietelor, care are nouă relații amicale c­u Germania face cunoscut că are aceeaș do­rință’’. — Textul complect al articolului la pag. 11 — Cum a capitulat VARȘOVIA AMSTERDAM. 29 (Rador). — Cu privire la împrejurările în care s’a predat Varșovia» corespondentul din Berlin al graph” scrie:ziarului olandez ».Tele­Convorbirea dintre solul polon și comandantul german a fost drama­tică» aproape tragică» Cu o emoție pe c­are cu greu o putea stăpâni, co­lonelul polon a transmis generalului german hotărârea comandamentului polonez de a capitula» ie Generalul german, voind să­mân­adversarul său, i-a spus: „Să ne bucurăm că această devastare a luat sfârșit. Nădăjduesc că Varșovia n’a suferit prea mult de pe urma bombardamentului’’. Cu lacrimi în ochi, colonelul po­lonez a răspuns: .»N’a rămas, vai» decât o grămadă de ruine". C­orespondemtul ziarului își chee articolul» spunând că dacă în­­a­­cesta este sfârșitul trist al Poloniei, nu trebue să se uite că un popor care luptă pentru libertatea sa, chiar atunci când este învins de un adver­sar mai puternic, își păstrează cin­stea și dobândește în fața istoriei lumii dreptul permanent la o viață proprie. REACȚIUNEA ANGLIEI ȘI FRANTEI IN FATA ACORDURILOR DE LA MOSCOVA Reacțiunea Londrei Tratatul germano-sovietic este viu comentat la Londra și Paris. ,a do­­cumen _______________________lele di­plomatice semnate la Moscova este înfățișată în mai multe telegrame ale agenției „Reuters” care arată că situația nu s’a schimbat și că nu este probabil ca declarația germano­­sovietică să determine guvernul Ma­rii Britanii să-și modifice politica lămurită de d. Chamberlain în cu­vintele: „Scopul nostru general este de a libera Europa de teama perpe­tuă a unei agresiuni germane’’. Din punct de vedere economic, Londra crede că Germania nu va pu­tea obține cantități mai mari de ma­terii prime decât primea pe temeiul acordului precedent. In fine, se crede că d. Chamber­lain va răspunde Luni în Comunelor la propunerile de Camera paca ruso-fiermlus. agenția ».H^va­:­’' redă părerea cer­curilor franceze Dea Pans în sensul că „împărțirea Poloniei nu este decât una din problemele puse de conflictul actual al cărui motiv fundamental este dominația Germa­niei în Europa’’. La Paris se subliniază importanța delimitării definitive a Poloniei, ceea ce, după părerea cercurilor franceze, ar însemna că Reichul renunță proectul reconstituirii unui stat po­la lon tampon. După publicarea acordului germa­no sovietic, d. Daladier a examinat acest document cu colaboratorii săi de la Ministerul afacerilor străine și cu generalul Gamelin. ACORDURILE DELA MOSCOVA Intre Germania și Soviete s-a în­cheiat un tratat de frontieră și amiciție intre Soviete si Estonia sa în­­cheiat un tratat de asistența mi­litară și un acord comercial Sovietele obțin baze militare pe teritoriul eston Cele două puteri au făcut o decla­rație comună, în vederea unei propuneri de pace ce se va adresa Franței și Angliei Convorbirile d-lui von Ribben­­trop la Moscova s’au încheiat fn cursul nopții de Joi, cu semnarea a trei documente: 1) O declarație prin care guver­nele dela Berlin și Moscova consi­deră „definitiv soluționate chestiu­nile cari rezultă din disolvarea sta­tului polonez” și „au creiat prin a­­ceasta o bază sigură pentru o pace durabilă în Europa de răsărit, prin tratatul semnat”. Declarația expri­mă apoi părerea celor două puteri că :»ar răspunde adevăratelor interese ale tuturor popoarelor să se pună capăt stării de război care există actualmente” în Occident. Ger­mania și U. R. S. S. declară că își vor îndrepta sforțările comune „eventual în înțelegere cu alte puteri amice” pentru a pune „cât mai curând posibil” stării de război. In fine, declarația precizează că, în cazul când aceste sforțări ar rămâne fără succes­­,ar fi astfel stabi­lit faptul că Anglia și Franța sunt răspunzătoare pentru continuarea războiului”. In acest caz, guvernele Reichului și U. R. S. S. se vor consulta ,,cu privire la măsurile necesare”. 2) Tratatul germano-sovietic de frontieră și amiciție fixează fron­tiera definitivă a „intereselor imperiale” ale celor două puteri, în Po­lonia, respingând orice ingerință a unor terțe puteri în această regle­mentare. Tratatul prevede apoi că fiecare din cele două guverne va stabili noul statut politic necesar în teritoriile care-i revin. Preambulul tratatului cuprinele declarația că „după soluția statu­lui polon de până acum”, cele două guverne „consideră ca sarcină a lor exclusivă de a restabili în aceste teritorii pacea și ordinea și de a asigura naționalităților care locuesc acolo o existență pașnică și cores­punzând particularităților lor etnice” 3) Un mare proect economic germano-sovietic este prevăzut­ in­­­­tr’un schimb de scrisori între d-nii von Ribbentrop și Molotov. „Cele două puteri au conveni­t, să desvolte prin toate mijloacele rapor­turile economice și schimbul de mărfuri” și au hotărît să­ elaboreze un program economic, întemeiat pe compensații. U. R. S. 8. va furniza Reichului materii prime și va primi, în schimb furnituri industriale. Schimburile economice germano-sovietice vor trebui să atingă volu­mul cel mai înalt realizat în trecut.­­ von Ribbentrop a părăsit eri la amiază Moscova înapoindu-se la Berlin. Textul complect al acordurilor și comentariile, în pag. 1 l­a Noua frontieră germano-sovietică și împărțirea Poloniei Eris’au încheiat negocierile economice cu Ger­mania textul în pag.

Next