Timpul, decembrie 1939 (nr. 929-957)

1939-12-01 / nr. 929

* A Jr­­­acția și administrația JUREȘTI, Strada CONST. MINLE: 15 ELEFON: /Redactia Și Administrația 3.05 44 (Tim­itrafia 3­42.23 “ " In țară: abonamente In străinătate: Un an 700 lei’ 6 luni Tariful in funcțiune 350 lei; 3­1„„, 2„„ * *, pentru bănci, instituții și ad­ții publice 1000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 13 ale fiecărei luni t­axa de tra­sare plăzită în numerar conform aprobării Directiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU Programul Gh. Tătărescu , chiar ziua când și-a înce­­­put acțiunea de guvernământ, prntr’un consiliu de miniștri în care s’au luat multe și im­portante hotărîri, d. Gh. Tă­­tărescu a ținut să aducă la cuno­ștința opiniei publice programul d-sale. In acest scop, a rostit o cuvânta­re amănunțită, îmbrățișând toate înfățișările vieții de stat, în mod răs­picat și limpede. însuși d. Gh. Tă­tărescu a ținut să spună că expune­rea ce o face depășește înțelesul u­­nmi di­scurs programatic, spre a de­veni un act de conștiință. Porii­nd de la ideia aceasta, Pri­­mu­l-Ministru nu a ocolit cercetarea nici unei probleme, nu s-a sfiit să spună multor lucruri pe nume. D-sa a făgăduit îndreptare, acolo unde e cu putință; a arătat înțele­gere caldă și omenească pentru ne­voile fiecăruia, dar, cu o grijă fi­rească la un bărbat de stat, a su­bliniat trebuința tuturora de a spri­jini fără ocoluri acțiunea de rena­ștere a Țării precum și trebuița de a continua și chiar de a spori jert­fele menite să întărească apărarea națională. Lămuririle date astfel opiniei pu­blice de către d. Gh. Tătărescu pri­vesc două domenii. Unul al directi­velor generale de guvernare. Ce­­lalt al directivelor pe care se va desfășura munca profesională. In privința celor dintâi, d. Pre­ședinte al Consiliului a făcut un a­­pel la destindere, a cărui însemnă­­­tate nu poate scăpa nimănui. El pornește dintr’o înaltă înțelepciune, care socotește că vremurile de azi, cu greutățile din afara hotarelor, cu lichidarea proceselor și desbină­­rilor politice sau personale dinăun­trul Țării, îngăduie o limpezire a atmosferei și o apropiere reală în­tre toți fiii ei, însuflețiți de dorința comună de a face mai mult bine și de a da mai multă liniște poporului românesc. D. Gh. Tătărescu nu privește chestiunea aceasta ca pe un act le­gat numai de simțămintele patrio­tice ale oamenilor politici. D-sa în­țelege să pună umărul pentru a crea cadrul trebuincios destinderii, cadru în care patriotismul fiecăruia să se poată exprima și desvolta li­ber. In vederea aceasta, Primul Mi­nistru a anuntat revizuirea măsu­rilor cu caracter excepțional. D-sa a declarat că va da ordin cenzu­rei să lase presei mai multă libertate de critică, înlesnind astfel circulația largă a ideilor și mai cu seamă, satisfacerea, pe cale firească, a re­vendicărilor cetățenești. Cu o presă liberă și înviorată de libertate, cu o cenzură care să se mărginească, riguros, la apărarea intereselor superioare de stat, at­mosfera politică ar putea ajunge spre destinderea pe care o dorește Președintele de Consiliu. In ce privește a doua parte a cu­vântării d-sale, mult mai largă și mai amănunțită, închinată bunei o­­rânduiri a muncii individuale și co­lective, trebuie să subliniem că gu­vernul, prin cârmuitorul lui, a sta­bilit un program vast și cu țeluri practice. Nu e locul să ne oprim aci asupra fiecărei prevederi în parte. Vom apăsa însă asupra grijei cu care înțelege guvernul să vegheze la întărirea forței militare a Țării și să urmărească înlesnirea traiului în familiile celor concentrați. De ase­­menea se cuvine o atenț­une deo­sebită străduinței ce se făgăduește pentru păstrarea unui echilibru just în mersul prețurilor de pe piață, cu scopul unei iefteniri reale, care să țină seama de interesele producă­torilor, ale comercianților și ale consumatorilor. Altă grijă de căpetenie a guver­nului va fi ridicarea nivelului de viață a țărănimii. De atâtea ori am susținut, în coloanele noastre, tre­buința neîntârziată a unei ofensive economice și sociale în favoarea satelor, încât primim acum cu sa­tisfacție energia ce o făgăduește guvernul în grăbirea acestei proble­me. Nu am putem­ foi cheia­ mai bine privirea noastră generală asupra programului expus de d. Gh. Tătă­rescu decât dorind guvernului, d’n­­tr’un simțământ de adânc töre­ttem să isbutească în hotă­­rîrea lui de a fi un minis­ter de pace înăuntrul Țării și la hotarele eĭ. Q D. Metaxas a lămurit atitudinea Greciei față de situația internațională Șeful guvernului grec a subliniat că relațiile cu toate puterile care exercită o influență a­­supra soar­tei Greciei sunt excelente Telegramele în pagina îl „Ceea ce urmărim, cu toată h­otărîrea, e sa împlinim destinele neamului nostru in bună înțelegere cu popoarele vecine care iși urmăresc și ele, in face­ menirea lor” ^ spus ‹ ministru grigore GAFENCU în expunerea d-sale de el. ^^áternuTt^Taje stapi Sale Regelui întreaga noastră recunoștință pentru înalta Lui îndrumare” Afirmarea bărbătească și înțeleaptă a politicii românești de pace și neatârnare In sala de ședințe a Senatului, in fața Comisiunilor de afaceri străine ale celor două Corpuri Legiuitoare, d. Grigore Gafencu a făcut ori după amiaz­ă expunerea asupra politicii externe românești. A fost o ședință deosebită, prin însemnătatea ei și prin atmosfera de vădită distincție, în care a de­­curs. In viața noastră parlamentară reînoită, o astfel de după amiază,, închinată celor mai înalte preocu­pări ale momentelor actuale și stră­bătută de un simțământ superior de patriotism și răspundere politică" — se înscrie, fără îndoială, la un loc de cinste. Ședința a fost prezidată de d. Vic­tor Antonescu fost ministru de ex­terne și președintele comisiei de re­faceri străine a Senatului. Deși se anunțase că desbaterea va avea loc numai în comisiuni,­­ numeroși de­putați și senatori au venit să as­culte expunerea d-lui ministru de externe. In tribunele ocupate până la ultimul loc, se așează membrii corpului diplomatic, numeroase doamne, corespondenții ziarelor străine și ziariștii români. Incinta este acum complectă. Pe banca ministerială au luat loc mem­­brii guvernului în frunte cu d. prim.ministru Gh. Tătărescu. Pe primul rând de fotolii se află Con­silierii Regali, d-nii N. Iorga, gene­­ral Baliff, Al. Vaida Voevod, G. G. Mironescu și C. Argetoianu. Atmos­fera ședinței are o notă de solemni­tate, care nu-i tulbură însă limpe­zimea. D. Victor Antonescu deschide șe­­dința și dă cuvântul d-lui Grigore Gafencu. Ministrul afacerilor străine se ur­că la tribună, însoțit de aplauzele adunării. Începe expunerea. Glasul cald, so­nor, punctat de vibrația unei con­ aplauzelor, felicitările lor. EXPUNEREA Iată textul expunerii d-lui ministru Grigore Gafencu: Domnule Președinte, Domniilor Senatori, Domnilor Deputați. In cuvântarea pe care am avut cinstea s’o țin la Cameră, la 9 iunie, am lămurit țelurile pașnice ale politicei noastre externe. Am arătat, atunci, că o țată care nu râvnește la bunurile altuia, dar își apără cu hotărâre bunurile ei, e o chezășie de siguranță pentru ea și pentru alta. Vom cerceta azi, cu toată măsura pe care ne-o impun împre­jurările, dar și cu toată sinceritatea ce trebue să ne însuflețească pe toti, situația țării în vârtejul frământărilor internaționale, — trei luni după aprinderea răsboiu­lui european. Am intrat în aceste vremi crân­cene, de a căror urmări sângeroase am fi vrut să vedem feriți și pe alții, cu conștiința împăcată. Suntem gata să ne facem datoria către țară. Armata noastră străină de orice gând de agresiune, stă de veghe la hotare. Nu ne-am dat în lături de la nici o colaborare ce ni s’a oferit, pen­vingeri care adesea capătă accente patetice, învăluie sala și, prin șira­gul de microfoane care împodobește pupitrul oratorului, se răspândește in auzul Țării. întregi' Cuvintele Ministrului de externe sunt ascultate cu încordare. Fiecare frază are miezul ei, însemnătatea ei, fiecare vorbă este substanțială și cântărită cu grije. Măsura strictă a gândirii, a ideilor și a cuvintelor a­­rată arta diplomatului și a ziaristu­lui, care se împletesc deopotrivă pen­tru a face din această expunere un document prețios. Aplauzele isbucnesc adesea, subli­niind însemnătatea ce­or rostite și frumusețea rostirii însăși. In momentul când a, Grigore Ga­­fencu, amintește „cu credincioasă prietenie, sprijinul însemnat pe care, cu mintea lui clară, cu dra­gostea lui fierbinte de țară și cu voința lui de fier l-a dat Armand Călinescu politicii noastre externe’’, toată asistența, în picioare, ră­mâne câteva clipe, într’o emoționan­tă reculegere. Cu o elocvență simplă și curată, Ministrul afacerilor străini face a­­poi icoana politicii noastre, îi des­prinde trăsăturile fundamentale și-i afirmă principiile de acțiune. Din loc în loc, o pornire bărbă­tească și mândră subliniază dreptu­rile și dreptatea României. Aplau­zele se prelungesc. Pasagiile în care oratorul amin­tește că politica externă a României nu este opera unui ministru, nici a unui guvern, ci se datorește, mai presus de orice, Înaltei îndrumări a Majestății Sale Regelui, sunt salu­tate cu aclamații. D. Grigore Gafencu își încheie cu­­vântarea într'o atmosferă de mulțu­mire unanimă. Consilierii Regali, miniștrii și parlamentarii adaugă tru a întări stările politice sau eco­nomice din jurul nostru. Fără a ne înșela asupra puterilor noastre, dar și fără a uita de menirea ce avem de înfăptuit, am căutat să ferim asemenea colaborări de orice spi­rit agresiv sau exclusivist și ne-am­ străduit să păstrăm, în toate, acea cumpănă dreaptă, trebuincioasă a­tât pentru împlinirea Îndatoririlor noastre în afară, cât și pentru a păstra neatinsă întreaga noastră ne­atârnare. Cunoașteți legăturile noastre e­­conomice, făcute de curând, cu statele de care ne apropie însem­nate interese complementare. Mă gândesc la acordul economic în­cheiat cu Germania în primăvara trecută. Aceste legături s’au do­vedit a fi, în împrejurări grele, nu numai mijloace bune de schimb, cî șî adevărate instrumente de pace. Știți htrâșî /. ** Karaotîffe prie­tenești ce ni s’au dat de Franța si de Anglia, — garanții formula­te, cum ținem minte cu multumi­(Continuare in pag. 3-a) Colegiul electoral bisericesc a ers pe noul Mitro­polit al Moldovei și Sucevei: I.P.S.S. Irineu Mihălcescu Azi, alegerea mitropolitului Olteniei și Noului Severin D. Grigore Gafencu, la tribună, citind expunerea d-sale I. P. S. S. MITROPOLITUL IRINEU Reportajul asupra alegerii noului Mitropolit al Moldo­vei în pagina 8-a. In apropiere de aerodromul american de la Lakehurst Violent incendiu provocat de un " YORK. 29 (R.ă).' , ’’S (Rador).­­ Comandamentul bazei navale și aeriene de la Lakehurst (statul New Jersey) a cerut aerodromu­rilor din partea de răsărit a Sta­telor Unite să încerce să des­copere identitatea unui avion care a sburat pe deasupra tere­nului de la Lakehurst și a arun­cat 10 rachete ce au provocat incendierea unei păduri din a­­propierea aerodromului. Locotenentul Georges Watson atașat pe lângă baza de la La­­kehurst, a declarat că avionul a sburat pe deasupra terenului la 3.000 metri înălțime și că a dispărut atunci când au fost puse în acțiune proectoarele de ofițerii americani, care crezuse­ră că rachetele proveneau de la un avion aflat în primejdie. In legătură cu această știre se amintește că la Lakehurst se găsesc 6 dirijabile ale ma­rinei americane,­­ precum și marele dirijabil „Los Ange­les”, care acum este dezar­mat. * VINERI ANUL IIII DECEMB. 1939, No. 929/ AZI: Presiunea în creștere cu 5—8 mm. Cerul variabil mai mult senin în W țării și mai mult acoperit în par­tea de S.E. Vânt potrivit din secto­rul N. W., mai puternic pe litoral. Temp. în scădere, ploi locale în par­­tea die S.E. In celelalte regiuni dimi­neața și seara ceață. Noaptea senină cu îngheț slab, în deosebi în N. și la munte. Fondator: Grigore Gafencu ruso - finlandezi se deslântuie Sovietele au rupt legăturile diplomatice cu Finlanda Radio Moscova a anunțat aseară că trupele roșii sunt gata de atac Criza ruso-finlandeză se desfășoară în aceiași atmosferă de îngrijorare și încordare. Denunțarea de către guvernul so­vietic a pactului de neagresiune ruso-finlandez a accentuat senti­mentul de neliniște care domnește cu privire la viitoarea evoluție a crizei. Aceasta cu atât mai mult cu cât presa SOVIETICA continuă campania îm­potriva guvernului fin­andez, iar în diferitele orașe ale Uniunii Sovietice se succed manifestațiile în care Fin­landa e acuzată că nutrește intenții provocatoare și împotriva Rusiei,pregătește războiul La HELSINKI, dimpotrivă, se des­­m­int acuzațiile sovietice despre viola­rea frontierei sovietice de către solda­ții finlandezi. Autoritățile finlandeze au dispus totuși grăncierilor să se re­tragă la oarecare distanță de frontie­­ră. Ministrul Finlandei la Washington, a afirmat într’o declarație radio-difu­­zată. ..Armax=» ftnic­heză n’a atacat și nu va ataca Rusia”. Dacă țara noastră va fi însă ata­cată, poporul va susține guvernul fă­­ră șovăire. Zvonur­ie care au circulat în țările scandinave despre mobilizarea genera­lă a armatei finlandeze nu au fost con­firmate. Se precizează totuși, că, la nevoie, Finlanda ar putea chema sub drapel până la o jumătate de milion de sol­dați. Criza ruso-finlandeză continuă să fie comentată în presa internaționa­l. La WASHINGTON, presa exprimă simpatiile americane pentru Finlanda. Ziarul „Daily News’’ scrie:­ „Dacă Finlanda ar fi îmbunătățită ar trebui mai multă credință, decât aceea pe care o avem actualmente, spre a ad­mite că mai există dreptate”. In ITALIA, ziarul catolic „Avvenire d’Italia” scrie: „Fără a dramatiza situa­ția, este evident că o nouă instalare a Ririci, dincolo de frontierafe ac­tuale, este incompatibilă cu interesele Europei și cu a­cele ale fiecăruia din­tre părțile beligerante.” Presa FRANCEZA a adoptat o a­­titudine de așteptare. Redactorul di­­p­omatic al ziarului „Petit Parisien” exprimă însă un vădit pesimism când scrie: ..In puține ore se poate ca tu­nurile să intre în acțiune în ținuturile Careliei, iar vasele sovietice să blo­cheze orașul Helsinki. In Europa este pe cale să se comită un nou atentat împotriva independenții și libertății unui popor slab”. Guvernu finlandez a răspuns eri dimineață la nota sovietică de denun­țare a pactului de neagresiune. MOSCOVA 29 (Rador). — Co­respondentul agenției Havas co­m­­unită: D. Molotov a declarat că gu­vernul sovietic a hotărât să re­­tragă pe reprezentanții săi po­litici și economici din Helsinki și că a dat ordin trupelor să fie gata pentru orice eventualitate. MOSCOVA, 29. (Rador.) . Pos­­tul de radio Moscova a anunțat Miercuri seara : „Trupele sovietice staționate la frontiera finlandeză arată o dorință vie de a răspunde ’a provocarea ban­diților finlandezi printr’un atac distru­gător. Suntem convinși că soldații și lucră­torii finlandezi vor veni alături de trupele roșii, fr­țelor­ pta­­­­vte’.­­­c­vnetic a făcut armata noastră de ne­învins”. D. MOLOTOV OMUL CARE A PROCLA­MAT REPUBLICA GER­MANA, DUPĂ ABDICA­REA KAISERU­LUI Philippe Scheidemann grav bolnav LONDRA, 29 (Rador). — „Ti­mes” anunță că d. Philippe Scheide­­mann, care a proclamat Republica germană, după abdicarea Kaiserului, în 1928, ar fi grav bo­nav la Copen­haga. UN CONVOI DE VAPOARE In desenul de mai sus vedeți schița unui convoi britanic de vapoare. Convoaele, despre care s’a vor­bit mult, în ultima vreme, sunt formate din câteva vase mici curățitoare de mine (1) din 3-4 distrugătoare (2) din 4-5 vase de escortă, înarmate ușor, menite să patruleze contra submarinelor (3) dintr-un vas port­avion (4) din 10-12-15 vase de comerț și tancuri petrolifere (5) și din 2-3 hidroavioane mari de luptă (6). Con­voiul plutește ziua mai răspândit și merge în zig-zag, pentru a se feri de avioane. Noaptea, merge foarte s trânș­­i ca toate luminile atinse. Viteza lui este de 6-10 mile pe oră. SITUAȚIA PE FRONT: O ZI RELATIV C­ALMĂ „O liniște complectă domnește de 24 de ore pe front”, — observă redactorul militar al agenției „Ha­vas”. Această liniște a fost tulbu­rată doar de câteva trageri ale ar­tileriei germane în regiunea Bliess cum și de operațiile obișnuite ale patrulelor. Aviația s-a mărg­init la câteva e­­șiri ale aparatelor de vânătoare și la recunoașteri în adâncime. Agenția D. N. B. observă că „pe Rinul superior ziua a fost calmă a­­fară de câteva focuri de artilerie și de mitraliere”. Manuscrisul original al „Magnei Charta’’ a fost depus, până la sfârșitul războiului, in America WASHINGTON, 29 (Rador). — Lordul Lothian, ambasadorul Marei Britanii, a depus în biblioteca Se­natului american manuscrisul origi­nal al „Magnei Charta”, legea fun­damentală a Constituției britanice. Acest manuscris va rămâne în America până la terminarea războ­iului. REGIMUL DEVIZELOR DIN EXPORT Cedarea devizelor la cursul oficial cu primă și depunerea lor la Banca Națională COMUNICATUL IN PAG. 8-a

Next