Timpul, iunie 1941 (nr. 1461-1487)

1941-06-11 / nr. 1468

JL REDACȚIA și administrația BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 TELEFON: Redactia 3* Administrația 3.05.44 ' Tipografia 8.43.23 — ABONAMENTE In țară: 1 in străinătate: Un an 700 lei; 6 luni ! Tariful in funcțiune 350 lei; 3 luni 200 lei­­ 18, convențiile poș­.... lei taie internaționale, pentru bănci instituia­ui ad­tii publice 1000 lei anual Abonamentele incep la 1 ți 15 ale fiecărei luni tiÍLi b­ancare plătită un numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TI­M­P­U­L" S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: M­IRC­EA GRIGORESCU S­ituația internațională LUNI, 2 IUNIE-LUNI, 9 IUNIE Poziția Franței devine, pe zi ce trece, mai grea. Dacă ar fi să urmeze drumul preconizat de amiralul Dar­lan, Franța ar trebui să participe, condițiuni cari nu sau comunicat până acum, la noua organizare a Euro­vi­nei, sub direcția Reichului german. În acest fel, vechiul conflict franco­­german ar primi o rezolvare și Franța și-ar recăpăta rangul și și-ar găsi un loc printre puterile Europei. „Sabia Angliei pe continent“, cum era de­numită, acum un an, Franța, de presa germană, ar înceta să mai serveas­că o cauză extracontinentală, și, spune presa Reichului, s ar integra po­liticii europene a Germaniei. Multe semne au arătat că, guvernul din Vichy e decis să adopte acea­stă atitudine. Dar, opoziția Statelor Unite a întârziat clarificarea, în acest sens. In­­tr’adevăr, continuând seria actelor prin care America intervine, de câtă­va vreme în politica Europei, Washington-ul și-a exprimat, prin reprezen­tanții cei mai autorizați ai politicii d-lui Roosevelt, dorința de a zădăr­nici această apropiere franco-germ­ană. Noul act al Statelor Unite a fost viu criticat, ca un nou punct al u­nei atitudini care duce, în mod inevi­tabil, la prelungirea războiului. Luând atitudine față de comunicările de la Washington, guvernul din Vichy cum­ era de așteptat, a reînoit declarațiu­­nile sale privitoare la colaborarea continentală, dar nu a făcut nici un pas mai departe, în această direcțiune, până în acest moment. Evenimentele acestea, din politica Franței de azi, au determinat și o consultare a generalului Weygand, ca șef de fapt al imperiului colonial francez, imperiu a cărui soartă ar fi legată de orientarea politică a Me­tropolei. Ca și mareșalul Fétain, g­eneralul Weygand, mereu de veghe pe continentul african, unde se bucură de devotamentul neclintit al armatei coloniale franceze și al șefilor ei, iși călăuzește politica după interesele Franței pe care o dorește renăscută. Noua situație din Siria și din Levant arată, doar în parte, cât de dificilă poate fi, și în viitor, politi­ca Franței. Dispunând acolo de trupe puține, și de armament și mai pu­țin și aproape lipsită de aviație, Franța e chemată să apere Siria și Levantul de înaintarea forțelor britanice din Orientul apropiat și a trupelor generalului de Gaulle, cari au pornit, ieri dimineață, ofensiva lor. Kelch­ul, pentru care Siria reprezintă un te­ritoriu important în acțiunile care vor trebui pornite în viitor, așteaptă ca Franța să tragă consecințele ata­cului britanic, nu numai printr’o apă­rare, dar și prin acte și declarațiu­ni politice. In asemenea împrejurări. Orie­ntul apropiat, ca și Mediterana orien­tală, departe de a scădea in importanță și interes, în desfășurarea con­flictului anglo-german, continuă a constitui un teatru de război de deo­sebită însemnătate și actualitate. La aceasta contribue și pregătirile for­țelor axei situate în această zonă, care au și început operațiunile premer­gătoare unei acțiuni menită a le aduce înfrângerea celorlalte puncte de sprijin englez în Mediterana orientală. Răsunătoarele bombardamente e­­xecutate asupra portului Alexandr­ia fac parte din aceste noui operațiuni. Comentariile in jurul acestor zone de război au avut precădere în ul­timele zile, lăsându-se, astfel, pe al doilea plan bombardamentele care continuă de o parte și de alta a canalului Mânecii, ca și încheierile din Abisinia sau ofensivele și contraof­ensivele din Africa de Nord, mereu în jurul Tobruk-lui și in regiunea Sal­lum. Dar situața politică și militară a Marii Britanii a fost­ totuși din nou examinată, pe larg, in presa mondială, în urma întrevederilor, cu a­­cest obiect, avute de președintele Roosevelt cu d. Winant. Discuțsunile cari au urmat acestor intrevederi, atât in cercurile politice, cât și 'n pre­să, au supus unei dez­­bateri largi, în primul rând, sorții de rezistență ai Angliei, în raport cu un ajutor mai îndepărtat ori mai apropiat ai Statelor Unite. Opiniile au fost rezumate în atitudinea mereu decisă a președinte­lui Roosee­lt și a colaboratorilor săi, și în constatarea, făcută de presa Axei, că, dacă Anglia nu este g­­ale­rie ajutată, ea va fi înfrântă de forța militară a Reichului.­­ Răspunsul, cel mai autorizat, la campania politică din Statele Unite și a guvernului Statelor Unite, a fost dat, însă, de Fuehrerul-cancelar Adolf Hitler, cu prilejul unui interview acordat unui ziarist american. In cursul declarațiunilor făcute, Fuehrerul și-a precizat o serie de gânduri și pro­­cese relativ la organizarea Contine­ntului european, fără să arate arcio in­­tențiune agresivă față de emisfera occidentală. Răsunetul acestui interview, pe Continent și In America, este departe de a fi epuizat. Problemele puse nu discupune, de o parte și de alta, au iitrit dispozi­ția, creată in urma recentei intre­vederi dintre Fuehrer și Duce la Bren­­­er, de a considera ca posibilă orga­nizarea unei păci continentale, cu ex­cluderea Angliei din sfera de inter­ese și influențe ale Europei. Pentru noi, problema păcii euro­pene și reluarea ei în desbaterea facto­rilor hotărîtori, a întărit nestinsele simțăminte și gânduri cari leagă gri­jile și voința întregului neam de necesitatea imperativă a reconstrucției politice și naționale a României, condiția unei păci drepte și durabile in sectorul de sud-est al Europei noui. De altfel, apropierea unor aniversări dureroase pentru nea­mul nostru, găsește țara întreagă plină de încredere în viitor, având con­știința clară a drepturilor și a pute­rii ei. Lunile cari au trecut și eveni­mentele au demonstrat, în­ă odată, tuturora, că, într’o Europă nouă, care urmărește desvoltarea continentul­ui, întemeiat pe dreptate, prin creație economică și socială, cu colaborarea tuturor popoarelor lui, România în­seamnă elementul esențial al păcii din sud-est. ITALIA DUPĂ UN AN DE RĂZBOI de Matino Massorei. Se îm­plinesc un an, de când Italia fascistă, respectându-și angajamente­le diplomatice, intra în război alături de Germania, împotriva Angliei și a Franței. Ceasul sfânt și solemn al destinului ei sunase. Așa cum a avut priejul Ducele să reamintească mai târziu, d-lui­chill, care încercase să desvălue Chur­lu­mii mișcările sale îndrăznețe de a sepa­ra puterile Axei.Italia intrase în război tocmai ca să răspundă cu vrednicie și realitate colaborării mutuale­, politice și militare pecetluită de Pactul de Oțel. Pacea ar fi putut totuși fi salvată, chiar și în ultima clipă, dacă guvernul britanic, n’ar fi înaintat, pentru a a­­dera la conferința propusă de Italia, o condiție de a dreptul inacceptabilă și umilitoare pentru Germani­a. „Italia a intrat în război, așa­dar, — cum a spus Ducele la 18 Noembrie ține ca să rămână c’­erHr­oioasă lite­­rei și spiritului alianței sale“. „Italia trebuia — a spus Ducele — să rupă Infina gratura care o ți­neau prizonieră în marea sa.” ei •. Din ziua intrării în conflict a Itali­e 1 '“nt-e o de două, puteri ale Axei s’a dovedit a fi cât se poate de camaraderească și totalitară. ununea dintre cele două popoare,­­­ în­tinsă peste toate domeniile activității militare, economice, politice și spirt­­uale, într’o perfectă identitate de ve­deri, în ce privește prezentul și viito­rul, se face tot mai intimă: întâlnirile dintre Duce și Fuehrer au­ consacrat, de repetate ori această fuziune complectă a concepției italie­ne și a acelei germane. Mussolini vedea în Hitler nu numai pe șeful creator al Germaniei mari și pe comandantul genial al unor armate victorioase, ci, mai cu seamă, pe voluționarul care redeșteptase popo­re­lul german și îl făcuse interpretul u­­unei noui concepții a lumii, vădit ase­mănătoare celei create de Fascism. La 28 Octombrie 1940, ia­r­­na când a fost dată în vileag comun­itatea A­­tenei cu guvernul din Londra, Italia a prezentat cabinetului elin o notă cerând, ca o garanție a neutralității Greciei și a siguranței Italiei, ocupa­rea sub formă militară a unora a puncte strategice de pe teritoriul ei. Cu toate că în nota aceasta se afir­­” "■ — ’­­ă­tv­mele italiene n’ar fi intrat ca inamice ale Donoraim grec, ea statornicea totuși fără putință de dezmint­i re­­­•su­nt>hutarea echivocu­lui guvernului atenian. Guvernul grec a rămas însă învinuirilor aduse și a continuat surd să v­r­ieze neutralitatea, angajându-se chiar să, pună la dispoziția puterilor cu care Axa era în război, importante pozițiuni strategie de pe teritoriul grec, cuprinse fiind în acestea și baze­­le aerene din Tracia și din Macedonia, destinate, firește, unui atac contra te­ritoriului albanez. Astflel, în fața r­efuzulu­ireci ,­ de a da curs ultimatumului italian, în zorii zile de 29 Octombrie, trupele ita­liene din Albania au trecut în mai 1­­­.­La frontiera greacă. Campania aceasta a avut epilogul­­ pe care Ducele l-a prevăzut și anunțat răsfectul.* Ofensiva din luna Martie a acestui an a slăbit și ultima rezistență greacă împingând armata ei la capitularea finală. Continuare în pag. 5-a Duminică s’a inaugurat legătura prin „ferry-boat“ între România și Bulgaria Solemnitatea de la Giurgiu și Rusciuk b­e ü Piranso Urșî t co­boa­rd în sate și atacă stânele cu vite TOULOUSE 9 (Rador).­­ Co­respondentul Agenției HAVAS OFI transmite următoarele : In Pirinei și-au făcut apariția urși. In valea Ossau și Aspe pre­cum și in împrejurimile pădurei Issaux, urșii au sfâșiat și târât în păduri un număr de oi. Urșii pătrund câteodată până in mij­locul parcurilor de vite. Ciolo­nii au cerut să­­ se furnizeze canti­tăți excepționale de petrol, de­oarece numai lumina și focul poate îndepărta periculoasele a­­nima­le din preajma turmelor. Ferry-boat-ul bulgar „Sofia” face prima cursă de la Giurgiu la Rusciuc, cu două vagoane românești Podul ferry-boat-ului, cu instalația specială pentru trecerea Aitrv WiFS'&t­ "1­11W1",11 P D. General Grigore Georgescu, ministrul comunicațiilor, taie pan­glica de inaugurare a ferry-boat- ulu. Reportajul și discursurile în pagina 5­ a vagoanelor la Giurgiu fc»«m­*W*K*L„ R'nBiii!ia!niniiiiiaiiiiiai!!(!nuijiB!i!iiaiiii!HiiiiniiiiiBiii!;ni!iiBiiKiKiiiia«iiiBiiiiiniiiKiiiiii«iiiB!9iB«!iii»iiiaiiiiiHniiiBii!i»iiiiiai ELAȚIILE ■O româno-croate Recunoscând înființarea Statului Croat, România a trimis un repre­zentfcant diplomatic pe lângă gu­vernul din Zagreb. In ziua sosirii ministrului român, d. Dimitrie Buz­dugan, șeful Statului Croat, d. Ante Pavelici, a făcut declarații pentru presa română, cu care ocazie a adus un călduros elogiu țăranului român. „In amândouă țările — a spus d. Ante Pavelici — populația este alcătuită în marea ei majoritate din țărani plugari. Cei ce trăesc aproape de glie, au anumite trăsături carac­teristice: o noblețe înăscută și o mare putere de a rezista tuturor încercărilor. Acestea sunt calită­țile fundamentale ale marelui popor român“. Pornind de la aceste constatări, conducătorul Statului Croat a pre­cizat că între români și croați, nu pot exista decât legături de trainică și sinceră prietenie, care se va ma­nifesta printr-o strânsă colaborare. Afirmațiile d-lui Ante Pavelici sunt primite de către români cu o deosebită satisfacție. Crearea unui stat la sud-vestul țării noastre, cu care să putem trăi în adevărate relații prietenești, nu poate decât să ne bucure și să ne dea speranța unui început de durabilă colaborare în această parte a Europei. Această înțelegere nu poate sur­veni, însă, decât atunci când po­poarele respective au interese co­mune și mai ales când sunt ani­mate de dorința fermă de a între­prinde o operă comună construc­tivă. Prin declarațiile d-lui Ante Pave­­lici, atmosfera necesară unei ase­menea opere, a fost creată. Dealt­fel, conducătorul statului croat n’a făcut decât să confirme o siuație e­­xistentă, stabilită încă din clipa când Croația a luat ființă­ între poporul român și poporul croat, — amândouă neamurile țâ­­rani, — există vechi legături de tra­diție care astăzi se transformă în­­tr’o prietenie constructivă, după cum a declarat însăși d. Dimitrie Buzdugan, ministrul nostru la Za­greb. Intr’un viitor foarte apropiat, re­lațiile dintre România și Croația vor folosi In mod real celor două popoare. Ostili­tățile din Siria FORȚELE FRANCEZE ALE GENERALULUI DE GAULLE, SPRIJINITE DE FORȚELE ENGLEZE AU PĂTRUNS DUMINICĂ DIMINEAȚA . SIRIA ȘI LIBAN LONDRA 8 (Rador). — Agenția Reuter transmite: Forțele franceze libere, spriji­nite de forțe britanice, au pătruns Duminică dimineața în Siria și Liban. Guvernul britanic și generalul Catroux au dat o proclamație prin care declară că Siria și Libanul sunt independente. LONDRA [ (Radar]. — Dini?" o informație a Agenției Reuter rezultă că atacul împotriva Siriei este dat din patru direcții: 1. In direcția Beyruth; 2. In direcția Damasc; 3. Dinspre Aman (Transiordania și 4. Dinspre Irak, dealungul Eufratului. Atacul înspre Beyruth folosește excelenta șosea de coastă Tîr-Sidon.★ VICHY, 8 (Rador]. — Coresp­ondentul agenției DNB anunță: Guvernul francez a dat un co­municat în care se arată că e e și generalul Dentz desmintit că în Siria s'ar găsi trupe germane, totuși englezii continuă să afirme acest lucru. .............................. Adevărul este, continuă comunicatul, că nici în Siria nici in Liban nu se găsesc trupe permane ți că asemenea trupe nu au fost niciodată în aceste două țări. întinderea frontului franco-britanic VICHY 9 (Rador).­ Redactorul mi­­­litar al Agenției HAVAS-OFI t­rată că frontul franco-britanic are o în­tindere de peste 1000 km, plecând de la capul Ras Naku, pe coasta Medite­­ranei, între Tir (Liban) și Saint Jean d’Acre (Palestina) până la frontiera Turciei, pe Tigru. Trei sectoare prin­cipale pot fi delimitate în configura­ția geografică a acestei frontiere. 1) Intre Mediterana și depresiunea Iordanului, o linie de dealuri care nu trec­ de 600 m, întregul constitue o poziție destul de puternică, străbătută de o singură șosea de coastă, domi­nată de munți, ca un duc de la Saint Jean d’Acre La Beyruth. Lungimea a­­cestui front nu trece de 35 km. La răsărit de aceste dealuri se des­chide adânca depreț,«me a Iordan»,uî spre lacul Tiberiadei. Regi­unea este dominată de puternica pozițiune de la Banya«, pe primele pante ale masi­­vului Hermon, cu fortăreața KalaAt es Suberbe. După primele informațiuni regiunea Saint Jean d’Apre-Beyruth a rămas calmă în prim­a zi a atacului pe când în valea Iordanului o coloană ar în­cerca să înainteze spre nord. 2) Există o altă cale de pătrundere în regiunea Tibariadei, care trece peste Iordan între localitate,, Tirariada și micul lac Hule, îndreptând- se spre Damasc. La est și până la Abuk Ke­­mal, pe Eufrat, sunt aproape 500 km. de frontieră în linie dreaptă despăr­­țind Siria de Transiordania Și Irak­- Partea de e­st a acestei fontiere este dominată de masivul Gebel Druse, un fel de bastion care apără Damascul dinspre sud-est. După unele informații, la Gebel Dru­se s’ar da lupte. 3) Intre Eufrat și Tigru, frontiera de vreo 400 km. străbate un puștiu fără accidente naturale însemnate. Principala bază franceză în această regiune este Palmira-Deir es Sor, pe Eufrat. După informațiuni britanice, o co­loană engleză ar înainta dealungu Eu­fratului în direcț­­ii Deir es Zor. ★ VICHY 8 (Rîidor).— Corespon­dentul Agenției DNB transmite: Forțele engleze și ale generalu­lui de Gaulle, care au atacat Siria, s’au îndreptat înspre Gebel Druse (Siria meridională), începând din zorii zilei. Generalul Dentz, înaltul comisar al Franței în Siria și Liban, a pre­­luat comanda trupelor franceze din Levant. AMIRALUL DARLAN VA FACE ASTĂZI DECLARAȚII VICHE 8 (Rador)__Amiralul Dar­lan, vice-președintele consiliului de mi­­niștri francez, va rosti Marți, la ora 21 o alocuțiune la postul de radio fran­cez, care va fi difuzată de toate pos­­turile de radio franceze. In cercurile politice din Vichy se presupune că el va da citire unei de­clarații în legătură cu situația creată de agresiunea britanică contra Siriei. Alte telegrame și­ comuni­cățile oficiale în pag. 6-7 •innBnn!W!:!iHj[ii!Biiiiiiii!iiiiBBjn!ii|i!iiuBiiiiiiBi:!iiiaiiiimiii,n.iu!w Moartea profeso­rului dr. Nicolae Minovici Duminică a încetat din vieață profesorul dr. Nicolae Minovici, titularul catedrei de medicină le­­gală, la Universitatea din Bucu­rești, fost director al Institutu­lui medico-legal și fondator al „Salvării“ și Spitalului, de urgen­­ță.­­ Notele biografice ale defunc­tului în pag. 5-a. l­lBII­­lBIU li Harta Siriei, cu țările înconjură­toa­re și localitățile indicate în comuni­cățile oficiale

Next