Timpul, iunie 1941 (nr. 1461-1487)
1941-06-11 / nr. 1468
JL REDACȚIA și administrația BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 TELEFON: Redactia 3* Administrația 3.05.44 ' Tipografia 8.43.23 — ABONAMENTE In țară: 1 in străinătate: Un an 700 lei; 6 luni ! Tariful in funcțiune 350 lei; 3 luni 200 lei 18, convențiile poș.... lei taie internaționale, pentru bănci instituiaui adtii publice 1000 lei anual Abonamentele incep la 1 ți 15 ale fiecărei luni tiÍLi bancare plătită un numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL" S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU Situația internațională LUNI, 2 IUNIE-LUNI, 9 IUNIE Poziția Franței devine, pe zi ce trece, mai grea. Dacă ar fi să urmeze drumul preconizat de amiralul Darlan, Franța ar trebui să participe, condițiuni cari nu sau comunicat până acum, la noua organizare a Eurovinei, sub direcția Reichului german. În acest fel, vechiul conflict francogerman ar primi o rezolvare și Franța și-ar recăpăta rangul și și-ar găsi un loc printre puterile Europei. „Sabia Angliei pe continent“, cum era denumită, acum un an, Franța, de presa germană, ar înceta să mai servească o cauză extracontinentală, și, spune presa Reichului, s ar integra politicii europene a Germaniei. Multe semne au arătat că, guvernul din Vichy e decis să adopte această atitudine. Dar, opoziția Statelor Unite a întârziat clarificarea, în acest sens. Intr’adevăr, continuând seria actelor prin care America intervine, de câtăva vreme în politica Europei, Washington-ul și-a exprimat, prin reprezentanții cei mai autorizați ai politicii d-lui Roosevelt, dorința de a zădărnici această apropiere franco-germană. Noul act al Statelor Unite a fost viu criticat, ca un nou punct al unei atitudini care duce, în mod inevitabil, la prelungirea războiului. Luând atitudine față de comunicările de la Washington, guvernul din Vichy cum era de așteptat, a reînoit declarațiunile sale privitoare la colaborarea continentală, dar nu a făcut nici un pas mai departe, în această direcțiune, până în acest moment. Evenimentele acestea, din politica Franței de azi, au determinat și o consultare a generalului Weygand, ca șef de fapt al imperiului colonial francez, imperiu a cărui soartă ar fi legată de orientarea politică a Metropolei. Ca și mareșalul Fétain, generalul Weygand, mereu de veghe pe continentul african, unde se bucură de devotamentul neclintit al armatei coloniale franceze și al șefilor ei, iși călăuzește politica după interesele Franței pe care o dorește renăscută. Noua situație din Siria și din Levant arată, doar în parte, cât de dificilă poate fi, și în viitor, politica Franței. Dispunând acolo de trupe puține, și de armament și mai puțin și aproape lipsită de aviație, Franța e chemată să apere Siria și Levantul de înaintarea forțelor britanice din Orientul apropiat și a trupelor generalului de Gaulle, cari au pornit, ieri dimineață, ofensiva lor. Kelchul, pentru care Siria reprezintă un teritoriu important în acțiunile care vor trebui pornite în viitor, așteaptă ca Franța să tragă consecințele atacului britanic, nu numai printr’o apărare, dar și prin acte și declarațiuni politice. In asemenea împrejurări. Orientul apropiat, ca și Mediterana orientală, departe de a scădea in importanță și interes, în desfășurarea conflictului anglo-german, continuă a constitui un teatru de război de deosebită însemnătate și actualitate. La aceasta contribue și pregătirile forțelor axei situate în această zonă, care au și început operațiunile premergătoare unei acțiuni menită a le aduce înfrângerea celorlalte puncte de sprijin englez în Mediterana orientală. Răsunătoarele bombardamente executate asupra portului Alexandria fac parte din aceste noui operațiuni. Comentariile in jurul acestor zone de război au avut precădere în ultimele zile, lăsându-se, astfel, pe al doilea plan bombardamentele care continuă de o parte și de alta a canalului Mânecii, ca și încheierile din Abisinia sau ofensivele și contraofensivele din Africa de Nord, mereu în jurul Tobruk-lui și in regiunea Sallum. Dar situața politică și militară a Marii Britanii a fost totuși din nou examinată, pe larg, in presa mondială, în urma întrevederilor, cu acest obiect, avute de președintele Roosevelt cu d. Winant. Discuțsunile cari au urmat acestor intrevederi, atât in cercurile politice, cât și 'n presă, au supus unei dezbateri largi, în primul rând, sorții de rezistență ai Angliei, în raport cu un ajutor mai îndepărtat ori mai apropiat ai Statelor Unite. Opiniile au fost rezumate în atitudinea mereu decisă a președintelui Rooseelt și a colaboratorilor săi, și în constatarea, făcută de presa Axei, că, dacă Anglia nu este galerie ajutată, ea va fi înfrântă de forța militară a Reichului. Răspunsul, cel mai autorizat, la campania politică din Statele Unite și a guvernului Statelor Unite, a fost dat, însă, de Fuehrerul-cancelar Adolf Hitler, cu prilejul unui interview acordat unui ziarist american. In cursul declarațiunilor făcute, Fuehrerul și-a precizat o serie de gânduri și procese relativ la organizarea Continentului european, fără să arate arcio intențiune agresivă față de emisfera occidentală. Răsunetul acestui interview, pe Continent și In America, este departe de a fi epuizat. Problemele puse nu discupune, de o parte și de alta, au iitrit dispoziția, creată in urma recentei intrevederi dintre Fuehrer și Duce la Brener, de a considera ca posibilă organizarea unei păci continentale, cu excluderea Angliei din sfera de interese și influențe ale Europei. Pentru noi, problema păcii europene și reluarea ei în desbaterea factorilor hotărîtori, a întărit nestinsele simțăminte și gânduri cari leagă grijile și voința întregului neam de necesitatea imperativă a reconstrucției politice și naționale a României, condiția unei păci drepte și durabile in sectorul de sud-est al Europei noui. De altfel, apropierea unor aniversări dureroase pentru neamul nostru, găsește țara întreagă plină de încredere în viitor, având conștiința clară a drepturilor și a puterii ei. Lunile cari au trecut și evenimentele au demonstrat, înă odată, tuturora, că, într’o Europă nouă, care urmărește desvoltarea continentului, întemeiat pe dreptate, prin creație economică și socială, cu colaborarea tuturor popoarelor lui, România înseamnă elementul esențial al păcii din sud-est. ITALIA DUPĂ UN AN DE RĂZBOI de Matino Massorei. Se împlinesc un an, de când Italia fascistă, respectându-și angajamentele diplomatice, intra în război alături de Germania, împotriva Angliei și a Franței. Ceasul sfânt și solemn al destinului ei sunase. Așa cum a avut priejul Ducele să reamintească mai târziu, d-luichill, care încercase să desvălue Churlumii mișcările sale îndrăznețe de a separa puterile Axei.Italia intrase în război tocmai ca să răspundă cu vrednicie și realitate colaborării mutuale, politice și militare pecetluită de Pactul de Oțel. Pacea ar fi putut totuși fi salvată, chiar și în ultima clipă, dacă guvernul britanic, n’ar fi înaintat, pentru a adera la conferința propusă de Italia, o condiție de a dreptul inacceptabilă și umilitoare pentru Germania. „Italia a intrat în război, așadar, — cum a spus Ducele la 18 Noembrie ține ca să rămână c’erHroioasă literei și spiritului alianței sale“. „Italia trebuia — a spus Ducele — să rupă Infina gratura care o țineau prizonieră în marea sa.” ei •. Din ziua intrării în conflict a Italie 1 '“nt-e o de două, puteri ale Axei s’a dovedit a fi cât se poate de camaraderească și totalitară. ununea dintre cele două popoare, întinsă peste toate domeniile activității militare, economice, politice și spirtuale, într’o perfectă identitate de vederi, în ce privește prezentul și viitorul, se face tot mai intimă: întâlnirile dintre Duce și Fuehrer au consacrat, de repetate ori această fuziune complectă a concepției italiene și a acelei germane. Mussolini vedea în Hitler nu numai pe șeful creator al Germaniei mari și pe comandantul genial al unor armate victorioase, ci, mai cu seamă, pe voluționarul care redeșteptase poporelul german și îl făcuse interpretul uunei noui concepții a lumii, vădit asemănătoare celei create de Fascism. La 28 Octombrie 1940, iarna când a fost dată în vileag comunitatea Atenei cu guvernul din Londra, Italia a prezentat cabinetului elin o notă cerând, ca o garanție a neutralității Greciei și a siguranței Italiei, ocuparea sub formă militară a unora a puncte strategice de pe teritoriul ei. Cu toate că în nota aceasta se afir” "■ — ’ătvmele italiene n’ar fi intrat ca inamice ale Donoraim grec, ea statornicea totuși fără putință de dezminti re•sunt>hutarea echivocului guvernului atenian. Guvernul grec a rămas însă învinuirilor aduse și a continuat surd să vrieze neutralitatea, angajându-se chiar să, pună la dispoziția puterilor cu care Axa era în război, importante pozițiuni strategie de pe teritoriul grec, cuprinse fiind în acestea și bazele aerene din Tracia și din Macedonia, destinate, firește, unui atac contra teritoriului albanez. Astflel, în fața refuzuluireci , de a da curs ultimatumului italian, în zorii zile de 29 Octombrie, trupele italiene din Albania au trecut în mai 1.La frontiera greacă. Campania aceasta a avut epilogul pe care Ducele l-a prevăzut și anunțat răsfectul.* Ofensiva din luna Martie a acestui an a slăbit și ultima rezistență greacă împingând armata ei la capitularea finală. Continuare în pag. 5-a Duminică s’a inaugurat legătura prin „ferry-boat“ între România și Bulgaria Solemnitatea de la Giurgiu și Rusciuk be ü Piranso Urșî t coboard în sate și atacă stânele cu vite TOULOUSE 9 (Rador). Corespondentul Agenției HAVAS OFI transmite următoarele : In Pirinei și-au făcut apariția urși. In valea Ossau și Aspe precum și in împrejurimile pădurei Issaux, urșii au sfâșiat și târât în păduri un număr de oi. Urșii pătrund câteodată până in mijlocul parcurilor de vite. Ciolonii au cerut să se furnizeze cantități excepționale de petrol, deoarece numai lumina și focul poate îndepărta periculoasele animale din preajma turmelor. Ferry-boat-ul bulgar „Sofia” face prima cursă de la Giurgiu la Rusciuc, cu două vagoane românești Podul ferry-boat-ului, cu instalația specială pentru trecerea Aitrv WiFS'&t "111W1",11 P D. General Grigore Georgescu, ministrul comunicațiilor, taie panglica de inaugurare a ferry-boat- ulu. Reportajul și discursurile în pagina 5 a vagoanelor la Giurgiu fc»«m*W*K*L„ R'nBiii!ia!niniiiiiaiiiiiai!!(!nuijiB!i!iiaiiii!HiiiiniiiiiBiii!;ni!iiBiiKiKiiiia«iiiBiiiiiniiiKiiiiii«iiiB!9iB«!iii»iiiaiiiiiHniiiBii!i»iiiiiai ELAȚIILE ■O româno-croate Recunoscând înființarea Statului Croat, România a trimis un reprezentfcant diplomatic pe lângă guvernul din Zagreb. In ziua sosirii ministrului român, d. Dimitrie Buzdugan, șeful Statului Croat, d. Ante Pavelici, a făcut declarații pentru presa română, cu care ocazie a adus un călduros elogiu țăranului român. „In amândouă țările — a spus d. Ante Pavelici — populația este alcătuită în marea ei majoritate din țărani plugari. Cei ce trăesc aproape de glie, au anumite trăsături caracteristice: o noblețe înăscută și o mare putere de a rezista tuturor încercărilor. Acestea sunt calitățile fundamentale ale marelui popor român“. Pornind de la aceste constatări, conducătorul Statului Croat a precizat că între români și croați, nu pot exista decât legături de trainică și sinceră prietenie, care se va manifesta printr-o strânsă colaborare. Afirmațiile d-lui Ante Pavelici sunt primite de către români cu o deosebită satisfacție. Crearea unui stat la sud-vestul țării noastre, cu care să putem trăi în adevărate relații prietenești, nu poate decât să ne bucure și să ne dea speranța unui început de durabilă colaborare în această parte a Europei. Această înțelegere nu poate surveni, însă, decât atunci când popoarele respective au interese comune și mai ales când sunt animate de dorința fermă de a întreprinde o operă comună constructivă. Prin declarațiile d-lui Ante Pavelici, atmosfera necesară unei asemenea opere, a fost creată. Dealtfel, conducătorul statului croat n’a făcut decât să confirme o siuație existentă, stabilită încă din clipa când Croația a luat ființă între poporul român și poporul croat, — amândouă neamurile țârani, — există vechi legături de tradiție care astăzi se transformă într’o prietenie constructivă, după cum a declarat însăși d. Dimitrie Buzdugan, ministrul nostru la Zagreb. Intr’un viitor foarte apropiat, relațiile dintre România și Croația vor folosi In mod real celor două popoare. Ostilitățile din Siria FORȚELE FRANCEZE ALE GENERALULUI DE GAULLE, SPRIJINITE DE FORȚELE ENGLEZE AU PĂTRUNS DUMINICĂ DIMINEAȚA . SIRIA ȘI LIBAN LONDRA 8 (Rador). — Agenția Reuter transmite: Forțele franceze libere, sprijinite de forțe britanice, au pătruns Duminică dimineața în Siria și Liban. Guvernul britanic și generalul Catroux au dat o proclamație prin care declară că Siria și Libanul sunt independente. LONDRA [ (Radar]. — Dini?" o informație a Agenției Reuter rezultă că atacul împotriva Siriei este dat din patru direcții: 1. In direcția Beyruth; 2. In direcția Damasc; 3. Dinspre Aman (Transiordania și 4. Dinspre Irak, dealungul Eufratului. Atacul înspre Beyruth folosește excelenta șosea de coastă Tîr-Sidon.★ VICHY, 8 (Rador]. — Corespondentul agenției DNB anunță: Guvernul francez a dat un comunicat în care se arată că e e și generalul Dentz desmintit că în Siria s'ar găsi trupe germane, totuși englezii continuă să afirme acest lucru. .............................. Adevărul este, continuă comunicatul, că nici în Siria nici in Liban nu se găsesc trupe permane ți că asemenea trupe nu au fost niciodată în aceste două țări. întinderea frontului franco-britanic VICHY 9 (Rador). Redactorul militar al Agenției HAVAS-OFI trată că frontul franco-britanic are o întindere de peste 1000 km, plecând de la capul Ras Naku, pe coasta Mediteranei, între Tir (Liban) și Saint Jean d’Acre (Palestina) până la frontiera Turciei, pe Tigru. Trei sectoare principale pot fi delimitate în configurația geografică a acestei frontiere. 1) Intre Mediterana și depresiunea Iordanului, o linie de dealuri care nu trec de 600 m, întregul constitue o poziție destul de puternică, străbătută de o singură șosea de coastă, dominată de munți, ca un duc de la Saint Jean d’Acre La Beyruth. Lungimea acestui front nu trece de 35 km. La răsărit de aceste dealuri se deschide adânca depreț,«me a Iordan»,uî spre lacul Tiberiadei. Regiunea este dominată de puternica pozițiune de la Banya«, pe primele pante ale masivului Hermon, cu fortăreața KalaAt es Suberbe. După primele informațiuni regiunea Saint Jean d’Apre-Beyruth a rămas calmă în prima zi a atacului pe când în valea Iordanului o coloană ar încerca să înainteze spre nord. 2) Există o altă cale de pătrundere în regiunea Tibariadei, care trece peste Iordan între localitate,, Tirariada și micul lac Hule, îndreptând- se spre Damasc. La est și până la Abuk Kemal, pe Eufrat, sunt aproape 500 km. de frontieră în linie dreaptă despărțind Siria de Transiordania Și Irak- Partea de est a acestei fontiere este dominată de masivul Gebel Druse, un fel de bastion care apără Damascul dinspre sud-est. După unele informații, la Gebel Druse s’ar da lupte. 3) Intre Eufrat și Tigru, frontiera de vreo 400 km. străbate un puștiu fără accidente naturale însemnate. Principala bază franceză în această regiune este Palmira-Deir es Sor, pe Eufrat. După informațiuni britanice, o coloană engleză ar înainta dealungu Eufratului în direcții Deir es Zor. ★ VICHY 8 (Rîidor).— Corespondentul Agenției DNB transmite: Forțele engleze și ale generalului de Gaulle, care au atacat Siria, s’au îndreptat înspre Gebel Druse (Siria meridională), începând din zorii zilei. Generalul Dentz, înaltul comisar al Franței în Siria și Liban, a preluat comanda trupelor franceze din Levant. AMIRALUL DARLAN VA FACE ASTĂZI DECLARAȚII VICHE 8 (Rador)__Amiralul Darlan, vice-președintele consiliului de miniștri francez, va rosti Marți, la ora 21 o alocuțiune la postul de radio francez, care va fi difuzată de toate posturile de radio franceze. In cercurile politice din Vichy se presupune că el va da citire unei declarații în legătură cu situația creată de agresiunea britanică contra Siriei. Alte telegrame și comunicățile oficiale în pag. 6-7 •innBnn!W!:!iHj[ii!Biiiiiiii!iiiiBBjn!ii|i!iiuBiiiiiiBi:!iiiaiiiimiii,n.iu!w Moartea profesorului dr. Nicolae Minovici Duminică a încetat din vieață profesorul dr. Nicolae Minovici, titularul catedrei de medicină legală, la Universitatea din București, fost director al Institutului medico-legal și fondator al „Salvării“ și Spitalului, de urgență. Notele biografice ale defunctului în pag. 5-a. llBIIlBIU li Harta Siriei, cu țările înconjurătoare și localitățile indicate în comunicățile oficiale