Timpul, iunie 1942 (nr. 1817-1846)
1942-06-11 / nr. 1827
ft SO ACȚIA 91 ADMINISTRAȚIA SIUDUREȘTI, mm Stands Sărindar Nr. 15 *■<■111| M Administratis S.05 44 Telefont | ^ ___ — Tipografi» 8.42.23 1 4 abonament» In țară ! In străinătate ! Un an I ?r>n , Tariful ta funcțiune “ 1200 lei. 6 lun« de convențiile pos-650 lei. S luni 350 lei taie Internaționale Pentru bănci, instituții și adții publice 2000 lei anu. Abonamentele încep la 1 și 13. ale fiecărei luni Taxa de francare plătită nu numerar conform aprobării Direcțiunei Generale p. t. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim redactor : MIRCEA GRIGORESCU Fapte de cultură la Pitești In timp ce autoritățile de stat, angajate total în uriașul efort coordonat pe care-l pretinde războiul, își consacră întreaga grijă problemelor economice și militare, inițiativele cetățenești rămân credincioase datoriilor și credințelor lor de ordin spiritual și de ordin cultural, în convingerea luminată că, slujesc tocmai prin aceasta, în modul cel mai real, cauza supremă a Statului și a Neamului. Munca acestor Inițiative locale, închinată problemelor de cultură, în înțelesul ei cel mai modern și cel mai complet, se desfășoară în unele părți in condițiuni deosebit de bune, iar în alte părți înfruntând grele Împotriviri, după cum este oi nu Înțeleasă și apoi sprijinită de reprezentanții autorității de stat. Am avut, tot timpul, prilejul să cunosc și să urmăresc deaproape, întreaga luptă a unui fanatic mănunchi de oameni care și-au închinat toată viața idealurilor de ridicare culturală a țării, ca să păstreze în lumină și să ducă, mai departe munca de aplicare a unui plan de cultură totală în satele și orașele României, și am avut, de asemenea, prilejul să particip direct la recunoscătoarea lor mulțumire, ori de câte ori înțelepciunea înalților demnitari ai Sfatului ocroteau silințele lor de a înfăptui ceea ce ei știau că trebue împlinit neîntârziat. De altfel, prin tot ce cereau și prin tot ce lucrau și lucrează acești conducători de muncă culturală, ei nu fac altceva decât să asculte și să ducă la înfăptuire dorințele, năzuințele și tendințele poporului din sate și orașe, cu care el păstrează o neîntreruptă legătură, hrănind în sufletul lor o mereu arzătoare dragoste pentru cei mulți, trudiți și dornici de Înălțare. Sunt câteva mii de oameni stăpâniți de o ciudată concepție de viață, potrivit căreia, profesori universitari și magistrați, învățători și ingineri de toate specialitățile, administratori de toate gradele și preoți, profesori și militari, tineri și bătrâni și mulți, nesfârșit de multi țărani fruntași, în cea mai strânsă, activă și creatoare solidaritate, își închină, cu o nobilă bucurie, și munca și sănătatea și averea, când o au, luptei necurmate pentru ridicarea, culturală a țărănimii. Drumul pe care și l-au ales nu e nici ușor, nici lipsit de primejdii. Dar, tăria statorniciei față de propriile tale convingeri curate te ține legat de el pentru toată viața, iar pe urmele trudei tale neostenite răsar zidirile de viață nouă prin care se preschimbă cu adevărat stările de azi. Am văzut un asemenea mănunchi de oameni, o echipă de frunte din întinsul grup al oamenilor de valoare care slujesc idealuri de cultură in țara noastră, profesori, militari superiori, preoți și o elită de tineri crescuți în această atmosferă de viață constructivă, adunați in liniștită adunare de lucru in orașul Ploești. "v» In Inima uriașului centru de viață industrială, în care se’ntrețac, se întâlnesc și se ciocnesc cu violență atânci interese financiare mondiale, cu inima zăvorită unor asemenea priocipări cu răsfrângeri de interese personale, oamenii despre care fac aici o însemnare înfiorată de simțăminte de respect întocmeau un plan de muncă socială și culturală, făgăduind să-l închine încă patru ani de viață și muncă. Planul era rodul unor al’iile aplecări asupra nevoilor marelui oraș, și își propune să adufie tn slujim lul toți oamenii de bine ai cetății, "și o mare echipă de muncă obștească pusă în mod voluntar la dispoziția administrației locale. Treisprezece Cămine Culturale, mai vechi și mai noul, Însuflețite de aceeași luminoasă dorință de lucru, subscriau la răspunderile noului plan de lucru, solidarizând cărturari și muncitori, bătrâni și tineri. Când acestei solidarități sociale i se va alătura recunoașterea activă a autorităților de stat, desăvârșind mobilizarea forțelor creatoare locale, organizarea constructivă a vieții culturale din municipiu va fi cu adevărat pornită pe un drum sigur. Abia din întâlnirea convinsă a inițiativei cetățenești cu asentimentul activ al Primăriei și din contopirea uniuneii conducătorilor și membrilor Căminelor Culturale cu sprijinul efectiv al autorităților din Municipiu va rezulta activitatea în stare să înfăptuiască planul stabilit, plan iu măsură să situeze orașul Ploești alături de marile orașe de provincie din străinătate, a căror faimă nu stă numai în bogăție, dar și in înflorirea luminată a vieții obștești. Organizația culturală ploeșteană, ca și planul întocmit, lucrate cu o pasiune și o competență care le-a dat și amploarea și adâncimea cuvenite unei unități sociale de proporțiile municipiului Ploești, constitue de altfel ele înșile un fapt pozitiv de cultură, cărora, poți să le închini nu numai o perioadă administrativă, dar și toată viața, consacrându-te prin aceasta unei cauze care va trăi nestinsă în conștiința Comunității. Dar când, după atâta așteptare, înțelegerea parțială de azi se va desăvârși, imbrățișând. In întregimea ei această operă de cultură prezentă azi în mod real în toată țara în forma curată și creatoare cunoscută la Ploeșt, o puternică forță constructivă va contribui cu mijloacele definitive ale culturii la zidirea României Noul pentru care luptăm toți. Octavian Neamțu li UN MILION DE OAMENI AU MURIT LA LENINGRAD Locuitorii nu s’au mai spălat de 9 luni. Infricoșetoarea mizerie ce stăpânește în orașul fără lumină, apă și cărbuni BERLIN, 9 (Rador). — „Peste un milion de oameni au pierit până acum la Leningrad. Din Ianuarie au murit zilnic câte Î0.O0 de oameni, istoviți de foame", — a declarat locotenentul sovietic Vladimir Novkoff din regimentul 216 de infanterie, care a fost făcut prizonier de germani în sectorul nordic al frontului de est și care fusese trimis de curând din Leningrad pe front. „Morții sunt strânși noaptea de pe străzi în camioane și, cum nu există coșciuge, ei sunt aruncați în gropi cu var. Spitalele sunt supraîncărcate și medicii nu pot fi de niciun ajutor din cauză că lipsesc medicamentele și hrana. De sunii de zile nu mai este nici lumină, nici cărbuni. Dacă vă spun că populația Leningradului nu s’a mai spălat de cel puțin nouă luni, vă putem da seama care este situația din punctul de vedere al higienei. Cartiere întregi nu mai formează decât mormane de ruine. Principalele uzine, centrala electrică și uzina cu apă au fost distruse”. .......... "•Titiiii|||MIN||||til|illlllllllll limili,|M|il|| Nouă revolte in provincia indiană Sind BANGKOK, 9 (Bodor). — B N.B.: După știri difuzate radio din New Delhi, de portul de revoltele din provincia Sind au sporit astfel că in aceste regiuni s'au mai trimis nouă trupe, in afară de aceasta. 20 de care armate, au atacat un sat, patru locuitori fiind uciși. Englezii mai comunică că au făcut un anumit număr de prizonieri printre revoltați, și. intre ei se află câțiva conducători din Mripur și din Shahdapur, două orașe din estul Indiei, 8 PAGINI 5 LEI Harta peninsulei Crimeea cu Sevastopol, ale cărui fortificații suferă atacurile viguroase ale armatei germano-române O afirmare a relațiilor de prietenie și solidaritate dintre România și Spania, a avut loc ierit la Președinția Consiliului de Miniștri, unde d. prof. Mihai Antonescu,, Vice-Președintele Consiliului de Miniștri a remis decorația conferită de M. S. Regele Excelenței Sale, Contele de Casa Rojas, ministrul Spaniei la București. Unite prin legături de rasă și limbă și solidare în lupta de astăzi împotriva bolșevismului, România și Spania întrețin acel spirit de amiciție și colaborare, care va constitui tăria Europei de mâine. De aceea, cele două țări și-au afirmat mereu, — mai ales în ultima vreme, — înțelegerea și solidaritatea lor, concretizată între altele prin acordul cultural, recent semnat și prin diferite manifestări spirituale. Ceremonia de la Președinția Consiliului se încadrează în spiritul de tradițională prietenie și înțelegere, care a primit prin acest act, o nouă și solemnă confirmare. La această ceremonie a luat parte d. prof. Mihai Al. Antonescu, Vicepreședintele Consiliului de Miniștri, însoțit de d. Ministru plenipotențiar i G. Davidescu, Secretar General al Ministerului Afacerilor Străine. D. Conte de Casa Rojas Ministrul Spaniei la București a fost însoțit de membrii legației, d-nii: Mery del Val, secretar de legație; J. Jimenez Rocodo, J. Benetto și Juan Manuel de la Aldea, consilier de presă. Solemnitatea decorării a avut loc în cabinetul d-lui Vice Președinte al Consiliului. Cu acest site , 4 Prof. Mihai A. Antonescu a rostit minatoarele cuvinte : Excelență, Înalta recompensă pe care Majestatea Sa Regele și guvernul român au binevoit să mi-o acorde, are — o înțeleg foarte bine — o însemnătate mai înaltă decât aceea a unei generozități față de mine. Nu este cazul de a recompensa wiitultui U U MUl V XII 1 cercare crâncenă pentru Spania, iar azi este o încercare sfântă pentru Neamul românesc. Folosesc acest prilej ca să exprim toate gratitudinile mele Excelentei Voastre și colaboratorilor Excelenței Voastre pentru înțelegerea pe care o arătați poporului românesc. După aceea d. Mihai Antonescu a rostit în limba spaniolă câteva cuvinte: Credem — a spus Domnia sa — în misiunea de civilizație, onoare și vioirea europeană a Spaniei, aripa occidentală a latinității, pe care comunismul a vrut s-o prăbușească, și, ca aripă răsăriteană, luptăm azi împotriva dușmanului de ort a Spaniei. Vă mulțumesc pentru rodnica Dvs. colaborare. Trăiască prietenia româno—spaniolă; Trăiască Caudillo; Trăiască Spania, merite pe care nu le am, nici de a răsplăti — în mod mai mult mișcător — dragostea pe care decât România mi-a inspirat-o din clipa când am pășit pe pământul ei. Satisfacția mea personală nu mă Continuare în pag. 3-a III. PROF. MIHAI ANTONESCU A REMISELI, DECORAȚIA CONFERITĂ DE M. S. REGELE, MINISTRULUI SPANIEI LA BUCUREȘTI Răspunsul d-lui Conte de Casa Rosa, ministrul Spaniei la București VÂBZARE» Ml. PROF. MI ANTONESCU DOMNULE MINISTRU: 1 Sunt fericit să vă pot remite azi, în numele M. S. Regelui, Marea Cruce a Ordinului „Coroana României”, pe Care Majestatea Sa a bine- voit să v’o acorde. Guvernul Mareșalului Antonescu a urmărit să cinstească prin această înaltă distincțiune deosebitele merite pe care Excelenta Voastră le are, ca prieten al Țării noastre și ca reprezentant al Spaniei, și să exprime iubirea și stima noastră pentru Spania însăși. Ași voi să înțelegeți, Excelentă, că, deși Spania reprezintă aripa occidentală a latinității, pe când noi suntem aripa răsăriteană, ceea ce ne unește de Spania sunt veacurile istoriei noastre comune. Dacă gloria Spaniei a început în epoca imperială a Romei și ea rămâne indelebil legată de marea strălucire a împăratului Traian, istoria românească însăși își găsește în aceiași epocă izvoarele, răsăritul vieții Neamului Românesc, este legat de marele împărat Traian. Azi, Spania și România adaugă la acest trecut comun și la tradițiile și poruncile istoriei noastre voința de a împlini în civilizația europeană o misiune și un destin propriu, setea noastră de înoire, lupta pentru o Europă nouă, de onoare, de dreptate și de drepturi. De aceia, Excelentă, vă rog să vedeți în această distincție semnul prin care Guvernul Mareșalului Antonescu își mărturisește iubirea și respectul lui pentru Spania lui Caudilio, pentru Spania nouă care reînoește vechile tradiții latine și care luptă ca și noi pentru idealuri noi și mai ales pentru prăbușirea cornu- Ducele decorează cu Virtutea Militară de Aur un tânăr italian voluntar al Tineretului Lictorului IUNIE 1942 INSTiiimiL DE ASIGURARE IBM FMTMII Șlemm PUBLICI de Profesor AfflEAL TEODORESCU Publicul nostru a fost prea puțin lămurit asupra unei noui și importante instituțiuni românești de folos general. Este vorba de Institutul de asigurare, economie, credit și asistență al funcționarilor și pensionarilor publici. Virtualmente, această instituție există dela 1 Octombrie 1041 data când s’a acordat ultimul spor de salariu funcționarilor publici, dar în fapt, ea a început să funcționeze abia de la 3 Aprilie a. c, când legea sa de organizare a fost publicată. Restul noului așezământ se va defini în curând prin operațiunile pe care le va încheia, de natură să aducă funcționarilor și pensionarilor publici servicii neașteptat de importante. In adevăr începând de la 1 Octombrie 1941, toți funcționarii publici au devenit de drept membri ai Institutului. Pe baza unei rețineri de 5 % din salariul lunar ei au dreptul la un capital de asigurare, care 11 se plătește în momentul ieșirii la pensie sau la părăsirea serviciului Acest capital variază în raport cu anii serviți la Stat, cu anii în care s’a plătit prima de asigurare de 5 % și cu salariul mediu din ultimii trei ani serviți. Variind după o curbă al cărei principiu este să asigure funcționarului cu cât mai mulți ani serviți, cât mai multe avantagii, acest capital se poate ridica până la echivalentul a 30 de salarii, în cazul când funcționarul are 35 de ani de serviciu, sau chiar a 36 de salarii dacă acesta a stat în slujbă 40 de ani Pentru a veni în ajutorul funcționarilor și pentru a da Institutului putința să pășească de îndată la realizarea programului său de asistență a funcționarilor, legea acordă tuturor funcționarilor, care la data de 1 Octombrie aveau în serviciul Statului o vechime de cel puțin 15 ani, cu drept la pensie, o primă de 5 ani ca membri ai Institutului. La plata capitalului asigurat nu se face nicio reținere și nu se aplică nici un impozit. Dacă funcționarul moare înainte de ieșirea lui la pensie, plata se face, în aceleași condițiuni, soției și copiilor săi sau, în lipsa acestora, urmașilor indicați prin testament Plecându-se de la considerația că acest capital de asigurare este consecința unei economii de-o viață întreagă și că el a rezultat prin sacrificarea lunară a unei părți din veniturile căminului, solia funcționarului defunct, prin derogare de la codul civil, beneficiază de avantagii speciale Astfel, în cazul când funcționarul defunct nu lasă copii plata capitalului asigurat revine în întregime soției , dacă vine în concurență cu copiii legitimi ai acestuia, ea ia 50 % când există un singur copil, 40%V% când sunt doi și 37% când sunt trei sau mai mulți. Funcționarii deveniți infirmi în timpul serviciului primesc, atunci când sunt puși în retragere, pe lângă primele capitalizate un capital suplimentar, egal cu de trei ori ultimul salariu, dacă Infirmitatea nu s’a produs din cauza serviciului, sau de șase ori ultimul salariu, dacă infirmitatea s’a produs din cauza serviciului. După aceleași criterii se acordă capitalul suplimentar și soției sau copiilor unui funcționar decedat în timpul serviciului. Operațiile de asigurare reprezintă însă un singur sector din activitatea institutului. Tot atât de importanta vor fi și operațiile de credit pentru diferitele nevoi de viață ale funcționarilor și pensionarilor. Toate casele de credit ale acestora, existente în momentul înființării Institutului, rămân în picioare, cu organizarea lor de până acum și cu dreptul lor de conducere autonomă. Continuare in pag. 3-a iniiiiiiiiiiiiiiuimii în mmnniiiiiinimi înnniimii iiimiiiiiuiiiii Hm Hiini Sângele turcesc va curge numai in cazul unei legitime apărări in important articol al fostului ambasador turc la Moscova I ^1» *«*'*»*» —*----- ANKARA 9 (Rador). — Ziarul „Yeni Sabah“ a publicat un articol semnat de d. Zekiai Apaidin, fost ambasador al Turciei la Moscova, în care se spune între altele: Intre aceste două curente contrarii, — declară diplomatul turc, — Imperiul Otoman făcea o politică de ezitări. Ea trecea de partea Rusiei, ba de aceea a Angliei. In primul caz, se deschideau strâmtorile pentru ruși, iar, în al doilea caz, le închidea acestora. Și aceasta se termina totddeauna printr'o slăbire tot mai pronunțată a Imperiului Otoman. Clauzele tratatului de la Lausanne nu au dat satisfacție Rusiei în ce privește strâmtorile. Câtva timp noi am fost liniștiți. A venit apoi Montreux. Aci deasemeni englezii și rușii s-au ciocnit ca doi luptători. La sfârșit, a intervenit un compromis. Rușii însă nu erau mulțumiți și ei au rămas nemulțumiți. Lăsând de o parte pe englezi și germani, ei păreau că vor încheia cu noi un tratat având ca bază permisiunea pentru țările riverane Mării Negre de a intra și ieși din Strâmtori după bunul lorplac, interzicerea trecerii acelora care nu ar fi convenit sovieticilor, ca și fortificarea în comun și după voia lor a Strâmtorilor. În ce ne privește, le-am dat să înțeleagă că ei nu au a se interesa de această chestiune, că noi suntem liberi să ne întărim, teritoriile ce ne aparțin și că se putem fortifica ecum vrem și cu cine vrem. Situația aceasta ne-a supărat și enervat, căci vedeam cum Sovietele vor să ne aplice un fel de politică de control, așa cum o aplicau și în relațiile lor cu alte state. Ne-am apropiat de zilele război unic. in atitudinea Rusiei Sovietice se simțea cum ea vrea să ne ia la remorcă. Și aci s-a dovedit politica evident greșită urmată de Soviete. Intre timp, Sovietele se înarmau, socotind că, în ziua în care își vor măsura puterile cu inamicii lor slăbiți, oricare ar fi ei, Sovietele, vor fi în stare să-i bată, Rusia fiind mai tare și mai bine pregătită. • Față de noi, continuă de Zekiai Apaidin, bolșevicii au adoptat o atitudine mai aspră,. Aveau ei oare intenția să prezinte delegaților noștri aspirațiile lor asupra Strâmtorilor? Fu nu știu. Fine considerau că odată și odată vom intra in grupul englezilor. Turcia este insă și va fi neutră. Ea va rămâne neutră,. Pentru că Turcii nu au nici un interes să intervină în luptă, Sângele turcesc va curge numai în cazul unei legitime apărări. Națiunea turcă, spune în încheere fostul ambasador al Turciei la Moscova, este gata, cu ochii la capul statului. Cu acest urisej putem repeta cuvintele rostite dela tribuna Adunării noastre Naționale, pringura autorizată a șefului Statului: „Teritoriile și apele noastre naționale nu pot servi și nici nu vor servi de instrument împotriva cuiva”. Mare incendiu la rafinăriile petrolifere din insula Aruba Clădirile societății „Lage” din insula Aruba petrolifere au fost complet distruse de un incendiu care a durat 24 de ore. '*'11111111111111",ium..„ ȚELUL OPERAȚIILOR GERMANE DIN ACEASTĂ ȚARĂ ESTE NIMICIREA FORȚELOR SOVIETICE PRIN TELEFON DE LA CORESPONDENT NOSTRU SPECIAL BERLIN 9 — vampum» —■» din 1942 este, în fapt, după cum o subliniază cercurile militare germane o reluare și continuare a luptelor ofensive din anul precedent. Această campanie împotriva Sovietelor, a cărei primă aniversare e la 22 iunie, va aduce cu sine o sporire a acțiunii militare germane și a eficacității ei. Deja campania contra Poloniei, din toamna lui 1930, trecând prin campania din Vest, din Mai și Iunie 1040 și până la campania din Răsărit. In vara lui 1941, se poate surprinde, tn pregătirea și executarea marilor operații militare, o desfășurare progresivă, ce arată limpede că experiențele din campaniile precedente au știut să fie folosite de conducere și trupă. O asemenea sporire a mijloacelor și metodelor de luptă, ca și o perfecționare a concepției strategice, vor putea fi înregistrate, fără îndoială, și in campania din 1942 în comparație cu cea din anul precedent. In ce privește înzestrarea materială, cercurile germane consideră că vor putea fi satisfăcute cele mai înalte nevoi al unei ofensive întreprinse cu o intensitate sporită. Programul german de înarmare pe timpul iernii, îmbunătățirea armelor ca și crearea unora nouă, s’a realizat, după cum se știe, sută la sută, și chiar mai mult decât atât. Fără îndoială, că la Berlin nu se tăgăduește capacitatea de înarmare a coaliției adverse. Se știe exact ce a fost livrat de industria britanică și americană către Rusia, prin portul Murmanskului. Se știe însă, de asemenea, că nu tot ce era destinat Murmanskului, a putut ajunge acolo. Cercurile germane nu subevaluează nici cantitățile de arme pe care le a mai putut produce industria militară sovietică rămasă dincolo sau dincoace de Urali. Insă ele au o imagine completă bazată pe numărătoarea făcută in acest sens cu privire la proporțiile distrugerilor suferite de armata sovietică, începând de la 22 iunie trecut. De asemenea, o comparație a armamentului existent și a capacității de producție germane și sovietice duce, în toate privințele, la monobusti favorabile Germaniei. In concluzie, cercurile militare germane precizează că nimicirea principalelor forțe inamice rămâne țelul operațiilor viitoare germane, de astă dată. Insă cu mijloace de luptă sporite." In cercurile diplomatice de la Berlin a fost considerat cu multă atenție un comunicat final asupra tratativelor germano-finlandeze cu caracter economic care au avut loc la Berna și au fost încheiate Marți, după o durată de 10 zile. Convențiile încheiate întregesc pe cee din Februarie dela Helsinki și urmăresc scopul de a intensifica capacitatea economiei de război și finlandeze în cadrul posibilităților date. După vizita Fuehrerului făcută mareșalului Maimerheim, acest acord economic ilustrează un chip remarcabil, proporțiile înțelegerii germanofinlandeze. Amănuntele acordului sunt considerate, ca fiind de domeniul secretelor economiei de războia. ♦ După cum a anunțat comunicatul înaltului comandament german de astăzi, trupe de asalt germane au cucerit o serie de cazemate ale Sevastopolului, situate pe înălțimi și poziții dominante. Sevastopolul este ultimul pachet aflat încă în mâinile Sovietelor din peninsula Crimeei. Sovietele au întărit încă din timp den pace la maximum, această fortăreață. Pe vremea încercuirii Sevastopoluuui începând din toamna trecută, Sovietele au continuat lucrările de fortificație. Se așteaptă, așadar, in cazul că înaltul comandament german plănuește un atac împotriva Sevastopoului, lupte îndârjite. IN PAGINA 3-a trepuse operațiunii sunt șiautorizării Subsecretariatului de Stat al Românizării, Ziariștii italieni vizitând cimitirul eroilor din Odesa