Timpul, iunie 1943 (nr. 2174-2203)

1943-06-11 / nr. 2184

JY tSDAOTlA ȘI ADMINISTRAȚIA BüGSKSS TI, — Strada Sărindar Nr. 15 . Bedacția șl Administrația 3.05.41 Tipografia 3.43 23 ABONAMENTE In­­ară: i In străinătate » . , Tariful în funcțiune de un an 2000 lei; 6 luni j Convențme poștale inter- 1000 lei; 3 luni 500 lei I naționale Pentru bănci instituții și ad­ții publice 3000 lei anus! Abonamentele încep la î și 15 ale fiecă rei luni Taxa de francare plătită­ în numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mal albu­* Cont C­E­C t’oștal No ISSI proprietar: „SIMF11L‘‘ S. A. si înscria sub No. 202 Trib, Ilfov Prim redactor t MIRGLA GRIGOft £ £ wU T­elegramele străinătății ne-au dat prin serviciu­ agenției germane D.N.B. textul, desigur rezumat, a­ unei senzaționale intervenții a gu­vernului spaniol, în calitatea lui de neutru, împotriva bombardamentelor aeriene, întreprinse cu scop numai de terorizare a populațiilor civile din I­­talia și Germania, dar în afară de orice justificare întemeiată pe noțiunea cla­­tică în dreptul războiului a „obiective­lor militare­’. După cel din urmă discurs al Papei, în care a făcut apel, în numele uman­­iștii, la frânarea sălbăticiilor războiu­lui aerian, intervenția guvernului spa­niol constitue a doua atragere de a­­t­en­ție și mai lămuritoare în privința datoriei tuturor beligeranților de a-și înfrâna pasiunile răzbunătoare spre a rămâne în limitele stricte și bine deli­mitate ale legilor războiului, care con­damnă, iară nici o șovăire, „cruzimile zadarnice". Ceea ce este demn de reținut din textul cunoscut abia acum, e atitudi­nea statornică a Spaniei încă din timpul lucrărilor conferinței de dezarmare când delegația respectivă a făcut propuneri cu scopul precis de a se ajunge la îm­piedecarea bombardărilor asupra ora­șelor cu populație nevinovată și care nu constituiesc, sub nici o formă, o­­biective de interes militar. Anul cre­­cut, când ambasadorul american M. Taylor l-a vizitat pe Conducătorul­­l­paniei, a auzit, de asemeni, repetân­­du­-se acest nobil îndemn spaniol ur­mărind să păstreze războiului o limită strictă de respect cuvenit umanității. Numai cine nu cunoaște psihologia po­porului spaniol, generos și care are simțul onoarei, — spune nota ministe­rului de afaceri străine spaniol — poa­te să facă greșala de a crede că pa­nda ar consimți să devină instrumen­tul altor puteri, sub orice formă. Respingând, astfel, orice bănuială de Spania ar căuta să se facă instru­mentul altora ca să exprime gânduri ori dorințe străine de propriile ei gân­diri și simțiri nobile, conforme cu tra­diția glorioasă a nobleței spaniole, no­ta externelor din Madrid se întreabă: „Pretindem oare prea mult atuunci cân­d­ cerem ca avioanele de bombar­dament să țintească mai bine și să fe­rească școlile, casele de locuit și mo­­numenide? Pretindem, oare, prea mult atunci când cerem ca atacurile aerie­ne împotriva obiectivelor terestre să aibă aceiași precizie pe care belige­ranții o cer de la aviatorii lor din ser­viciul marinei?“. In scop de umanizare a războiului ac­tual, nota cere guvernelor beligerante «i declare ele singure, care sunt, după concepția lor, „obiectivele militare“­» totale, cum și care sunt teritoriile un­de nu se găsesc obiective militare ori­unde sunt numai obiective militare ne­însemnate, pentru ca, printr'un acord mutual, să fie ferite de atacuri aeriene și chiar de alarme anumite zone „ce nu trebu­esc bombardate“. In scopul ga­rantării acestor măsuri, nota spaniolă propune înființarea unei c­omisiuni neu­­­tre permanentă, însărcinată­­ cu con­trolul și cu discuțiile prealabile ce tre­­buesc duse până la acordul necesar cu reprezentanții puterilor beligerante. Nobila și generoasa intervenție spa­­niolă are precedente , cum s-a văzut, în atitudinea mai veche a Spaniei ia conferința generală pentru limitarea înarmărilor, prin propunerile de atunci. Dar în înțelesul acelorași măsuri de omenie în război, sunt interesante de amintit lucrările comitetului special de turiști, întruniți la Haga din Decembrie 1922 până în Februarie 1923, pentru a fixa regulile cele mai potrivite ale războiului aerian, ca o urmare a con­ferinței anterioare dela Washington în materia înarmărilor navale. Din acele lucrări, au eșit așa zisele „reguli dela Haga" ale războiului aerian, în 62 ar­ticole, care au rămas sub forma de simple „recomandări“ fiindcă nu s-a mai întrunit o conferință diplomatică internațională între State pentru a pași la transpunerea celor 62 puncte într'un text categoric de convenție, care să alcătuiască, în sfârșit, „legile războiului aerian". Lipsa aceasta de „lege“ în materie de război aerian, pe care n'o întâlnim în materia războiului pe uscat și pe mare, unde chestiunile au fost amănun­țit reglementate și codificate prin lul «rările conferințelor de pace de la Ha­ga din 1899 și 1907, e pricina sălbăti­ciilor războiului aerian, săvârșite in timpul din urmă și împotriva cărora s'au ridicat atât Papa, cât și guvernul spanio. In timpul lucrărilor dela Haga s’a propus așezarea așa ziselor obiective militare (lucrări de interes militar, de orice fol, linii și noduri pentru comu­nicații și transporturi, lucrările de ar­tă cum sunt podurile, tunelurile și stă­­­vilarele de apă cu felurite destinații, etc.) în afara orașelor ,,deschisei­ sau lipsite de apărare și destinate exclusiv populațiilor civile. Aceasta întrucât bombardamentul „obiectivelor­­ milita­re" e îngăduit în toate cazurile atât in războiul terestru, cât și în cel naval. Dar constituirea din vreme­a unor re­giuni și orașe cu desăvârșire cruțate de atacurile aeriene, s-a dovedit, cu totul imposibilă, în practică, din pri­cina naturii complexe a vieții civiliza­te moderne, ca aglomerațiunile orășe­nești, care înlesnesc industrializarea prin ușurința manei de lucru, cât și a elementelor intelectuale calificate de conducere în industrii și întreprinderi. Dar industriile de orice fel, prin în­săși natura lor, pot să aibă un îndoit caracter prin folosința lor atât nevoi­lor pașnice ale populației civile, cât și nevoilor militare, adică războinice, ale trupelor luptătoare. Și când e vorba de mijloacele de comunicații și trans­porturi, căi ferate, telegraf, telefon, po­duri, tuneluri, stavilare de ape, cana­luri, etc., apoi, în materia aceasta, se ivește o neputință absolută de a face deosebiri categorice din punctul de vedere limitativ al „obiectivelor mili­tare" când e vorba de bombardarea lor aeriană sau de cruțarea lor. Aseme­­nea mijloace se folosesc, în același timp, de populația civilă și de armată încât orice distinguo pentru cruțarea de Bombardament apare cu neputință. De aceea, singura măsură radica­a pentru umanizarea războiului, spre a cruța populațiile civile de cruzimea lup­telor militare, nu ar­e rămas decăt in­terzicerea pură și simplă a armei ae­riene la conferința generală pentru de­zarmare. Dar asupra acestei chestiuni de co­vârșitor interes și de actualitate ar­zătoare, voi reveni într’un alt articol. 6. Cruțarea populației civile la bombardamentele aeriene Intervenția SPANIEI și precedentele sforțări ir materie Combateți zvonurile Uuii eșec încercarea engleză de debarcare in LAMPEDUSA a fost zădărnicită cu o repeziciune surprinzătoare BERLIN 8 (Rador). C­­­orespondentul militar al Agenției D N. B. se ocupă de încercarea neizbutită a inamicului de debarca in Lampedusa, despre care vorbește comunicatul mi­­­litar german de astăzi­încercarea inamică, resp­insă cu ușurință, este înregistrată în cercurile militare din capitala Reichului ca un remarcabil succes italian. Este vorba doar de prima tentativă a anglo­­americanilor de a pune piciorul pe pământ­­ italian. Această tentativă a inamicului a fost zădărnicită cu o repeziciune și cu o hotărâre surprinzătoare. După cât se poate deduce din știrile primite până acum în­cercarea de debarcare a fost făcută cu forțe speciale, consti­tuind un așa zis „comtando-raid“ cam de tăria unu­i batalion. Un contando-raid se compune cam din 5 companii, formate din oameni cu un echipament superior, special antrenați, în vede­rea unor astfel de misiuni. Oamenii acestei. un­Hău­­stíri Înzes­trați aproape exclusiv cu arm­e automate, întreaga acțiune nu a dura­t mai m­ult decât câteva ore. Lampedusa are o suprafață de 20 k­m. pătrați și este si­tuată la 200 km. sud de Sicili­a­ — MERSUL RĂZBOIULUI’ — PROBLEMA INVAZIEI CONTINENTULUI FRONTUL­ DIN RUSIA Comentatorul militar al postului Berlin a subliniat că armatele ger­mane sunt pregătite atât pentru ofen­sivă cât și pentru defensivă.. El a în­cheiat spunând: „Lumea nu trebue să uite că Hitler este omul ideilor surprin­zătoare“. De altfel, un alt purtător de cuvânt militar din Wilhelmstrasse a declarat ieri că, din punct de vedere cronologic, situația militară de pe frontul rusesc nu este diferită de aceia din anul tre­cut, deoarece perioada adevăratei cam­panii de vară a început anul trecut de abia în primele zile ale lunei iulie. Până atunci activitatea se caracteri­zează prin atacuri aeriene și unele an­gajamente locale. In sectorul Cubanului, luptele se des­fășoară în regiunea muntoasă de la nord-est de Novorosisk, precum și dea­­lungul fluviului. Capul de pod Cuban, împotriva că­ruia forțele sovietice își continuă atacu­rile începute Marți, are o întindere de 5.000 km, pătrați. Această regiune pe Svomil și știrea fal­să sunt materiale proectile le­g­­ale­­ vrăj­mașului împotriva su­fletelor. Păziți-vă de aceste groi­ițe nevăzute. In­­fruntati-se cu tăria morală cu care osta­șul le înfruntă pe cele di­n focul luptei, care rușii o consideră drept o impor­tantă poziție strategică germană, constă­­ în porțiunea de vest a Peninsulei Ta­man și se întinde de la strâmtoarea Kerci în­spre est, până la linia dintre Tomb­uk-Anapa. Ea este alcătuită 50 la sută din pământ uscat și 50 la sută <l‘n mlaștini și ape. Cele trei drumuri îndreptate în di­recția vest-est, peste Peninsula Taman au fost supuse în repetate rânduri u­­nor grele bombardamente aeriene so­vietice. Ca și în precedentele ofensive, ata­curile rusești au fost îndreptate și de data aceasta mai ales împotriva fron­tului de est al capului de pod. Aceste atacuri porneau de la două centre, dintre care unul era lângă Mol­­dovanskoie la est de Krimskaia. In a­celaș timp s-a lansat, cu scopul creierii unei diversiuni, un alt atac mai la nord peste un teren mlăștinos, împotriva pozițiilor germane din regiunea Tem­­riuk. Cercurile militare din Berlin insistă asupra faptului că in ciuda pregătirilor și întrebuințării unor mari contingen­te de oameni precum și a unor arme foarte moderne, sovieticii n’au reușit să aibă un succes durabil în sectorul capului de pod. Cercurile competente germane anun­ță de asemeni că între Donețul supe­rior și lacul Ilmen au avut loc numai lupte izolate. La sud-est de Sumy, tru­pele germane de șoc au pătruns în tranșeele sovietice provocând acolo pierderi sângeroase. Mici atacuri so­vietice date în sectorul Velij au eșuat în fața focului apărării­ germane. La sud-est de Staraia­ Rusa, sovieti­cii au încercat să cucerească un punct întărit, folosind ceața artificială, după o pregătire de artilerie." Atacul s'a prăbușit în urma unui contraatac ger­man, cu pierderi pentru sovietici. In legătură cu acțiunile de atac ale bombardierelor germane în spatele frontului sovietic s-a anunțat ieri că în cadrul aviației germane a fost înființat un comandament special al avioanelor de luptă care urmăresc locomotivele. Corespondentul de război Hermann Martin anunță că a fost socotită nece­sară instruirea unor echipagii speciale pentru atacul locomotivelor și trenuri­lor cu muniții din spațiul sovietic dina­poia frontului. Acest sistem s-a dovedit a fi foarte bun. Astfel, în două luni și jumătate, echipagii ale bombardierelor „Ju 88“ Continuare în pagi­N­­I-a „IN FAZA ACTUA­LA A RĂZBOIULUI MONDIAL, MAI CON­TINUAM SA AVEM­­ CA ȘI IN TRECUT — DREPT TEL MEN­ȚINEREA PĂCII IN TARA. SUNTEM ga­ta SI HOT­ARAȚI SA A­S­I­G­U­­R­A­M SECU­RITATEA ȘI JAVARA­REA TARII. — A SPUS D­­ISMET INO­­NU IN CONGRESUL PARTIDULUI REPU­BLICAN TURC. Citit! discursul în pag. 8"a ANGA, Tunul și tunarii de pe o navă d­e războiu­ românească veghează protectori un convoiu de va­se de transport gata sa intervîn­â Fata oricărui atac Inamic» Foto S. M. P. Cristian Teodorescu- DREAPTA; D. General Jienetson, ministrul­­ Aviației, felicită pe STÎ a­toțiî români cari s'au distins di fe­ontul din, Răsărit. (Fk 3KW, 1 CUTREMURE ÎNREGISTRATE siiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiuiiiimiiiiiiiiuiiiiiiii! La OBSERvATORUl iiliiiliiiiitHii^iutimiiiiiiiiiiiiiuiiuiSiliiiii) DIN BUCUREșTI 4iUumiiiiiiiiiimi siiiiiiii iHiiiiiiiiiiiii(iiii4 în ziua de 7 Iunie 1943, la o­­rele 13,42’i­8“ aparatele serviciu­­lui seismoloțgic de la Observatorul din București, au înregistrat un cutremur de pământ, având epi­centrul la peste 700 km. depăr­tare. La începutul zilei următoare, 8 Iunie, la orele 1.32‘ 37“ s‘a înre­gistrat un alt cutremur, cu epi­centrul la aproximativ 9.000 km. depărtare, căruia, după aproape două ore, adică la orele 3.23­ i-a urmat un al treilea cutremur, pornit probabil din acelaș loc. Cutremur înregistrat la Toledo TOLEDO, 8 (Rador). — Seismo­grafele observatorului din au Înregistrat în primele ore Toledo ale dupăamiezei de Marți un cutremur deosebit de puternic. După calculele făcute, epicentrul s’ar găsi la aproximativ 3150 kilo­metri depriare da Toledo. IUNIE 1943 AMUL VII 2184 Cereți la toate­­ chioșc­uri­lej Timpul Familiei TIMPUL PENTRU TOȚI M. S. REGINA MAMĂ ELENA A PLECAT LA FLORENȚA M.S. Regina Mamă Elena a plecat ieri la ora 8,SO la Florența, intr’o scurtă călătorie. M. S. Regina a fost condu­să la Aeroport de M. S. Re­gele. Aci, au ieșit în întâmpina­­narea Maiestăților Lor, D-na Marki Mareșal Antone­scu și Domnul Profesor Mi­hai An­t­one­scu, Vie Președintele Con­­suíuim de Miniștri. Mai erau de față d-na : general de corp de armată N­. Isopescu, ministru afacerilor interne ; general Jienescu, ministru subsecretar de stat al aeru­lui ; Ovidiu Vlădescu, secretar gene­ral al președinție; consiliului de mi­niștri ; general N. Pălăngeanu, pre­fectul poliției Capitalei ; general N. Diaconescu, directorul general al Si­guranței statului; general Ramiro Enescu, șeful de stat major al aeru­lui ; colonel Radu Gallin, director mi­litar de cabinet al d-lui vicepreșe­dinte al consiliului, comandor Mar­­cu, directorul aeronauticei comercia­le ; ing. Popa, subdirectorul aeropor­tului Băneasa. De asemenea Casa Regală a Maies­tăților Lor era reprezentată prin d-ni* : general Sănătescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui ; D/ Negel, administratorul Domeniilor Coroanei; V. Vasilu, administratorul Casei Regale ; d-nele de onoare Nelly Catarg; și Elisabeta Ghika­­­p, Octav Ulea, maestrul Curții Regale ; adju­tanți­ , regali colonel Marcel Olteanu și colonel Mircea Brătănescu. Deși M. S. Regina nu călătorește oficial, ci călătoria sa are un carac­ter privat, legația italiană a ținut să arate M. S. Reginei Elena toată curte­nii prin prezența d-lui prin consilier Gerborc, însărcinatul cu afaceri al Italiei, precum și a d-lor : colonel Rodini, atașat miitar; colonel de Porto, atașat aeronautic; Torcila di Ramagniano, prim secretar de lega­ție ; căpitan Massari, atașat naval ; Manei și De Lu­gi, secretari de le­gație. La ora 8.39 avionul M. S. Reginei a decolat, M. S. Regina fiind întovă­rășită în această călătorie de doamna de onoare Nelly Catargi. După ce M. S. Regele s’a întreținut cu toți cei veniți să salute pe M. S. Regina la plecare a părăsit aerodro­mul fiind salutat de d. prof. IMihai Antonescu, vicepreședintele consiliu­lui de miniștri, min­emil Hitimui­­uimit ș­­r M. S. REGELE MIHAI LA A­­­VÂND ALATURI PE D. PROF MIHAI E­NESCU, URMĂREȘTE DIN PRIVIRI ȘI CU H ZÂMBETUL PE BUZE AVIONUL CU CARE S’A­U ÎNDEPĂRTAT AUGUSTA LA MAMA. JOS. M. E S. REGINA MAMA IMBARCANDU-SE IN A­­I VI ON. iiiiiHiiminiiimiiiiiiiiiiihiiimmimiiiiiimmmmiiiiiimiiimiimmiiiiîiiimmimiii UN AVION GERMAN J. U- 88 REUȘEȘTE SĂ ATERIZEZE BUFĂ CE S-A CIOCNIIT DE ln VAS BRITANIC, SUFERIT SERIOASE AVARII BERLIN, 8 (Radar).­­ In cursul uneia din nopțile trecute, un avion german JU 88 sa ciocnit în întu­neric, In apropiere imediată a coa­­stei sudice a Angliei, de un vas de patrulare britanic. O parte din cabina avionului, a fost sfărâmată, aripa dreaptă a su­ferit considerabile stricăciuni, iar elicea motorului drept a fost ruptă in bucăți. Cu toate acestea, mo­toarele continuau să funcționeze, cioturile elicei drepte învârtin­­du-le mai departe. In scurt timp, pilotul a izbuti să-și înalțe avionul. Cu toate că între timp motorul drept luase jos, aviatorul german și-a continuat drumul spre coastele Reichului. El a reușit, ajutat de echipajul său să ateriseze pe un aerodrom im­­provizat, cu toate că nu mai avea decât un singur motor și cu tasu­l că pe teren era absolut întuneric. V V/ A.­­1­0 SAPTAMANA A CURĂȚENIEI In consiliul de igie­nă al Capitalei s’a ho­tărât ca de la 21 la 28 Iunie să se facă o SAPTAMANA A CU­RAȚENIEI. I Suveranul Angliei a primit ori pe d. Churchill AMSTERDAM, 8 (Rador). — D.N.B.. Serviciul britanic de informațiuni anunță că d. Churchill a făcut o vi­zită Marii Suveranului, în cursul că­reia i-a prezentat un raport cu pri­vire la călătoria sa în Stat­ele Unite și Africa de nord.

Next