Timpul, octombrie 1943 (nr. 2296-2326)

1943-10-14 / nr. 2309

fan­CȚIA ȘI ADMINISTRAȚI* VOVBEȘTI, — strada Sărindar Ng tS TELFTON, V_C*I‘ ** Adn,m­ U,T*H» $MM_____ Tipografi* Ut.n ABONAMEN­TE Ia­­ at* * I la străinătate ! Un an 2000 lei; 6 luni Tarsiul in mncțiune de 1000 lei; 8 luni 500 lai 1 coo’““,‘e»«ter* naționale Pentru bănci Instituții și ad­u­l publice 3000 lei anual Abonamentele Încep la 1­ei 16 ale fiecarei luni Taxa de francare pl&tica la numerar com­ aprobam Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mal i»3a Cont O­E­O Poștal No 1327 Proprietari „TIMPUL* 8. A, B *“«**■ «ub No. 202 Trib. Ilfov Prim redactor t M­IRCEA GRIGORESCU GURILE FLUVIALE IN GENERE Aniversarea aiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiii­ii iiiiiiiiiiiiiii nuni in­iiiiiiiiiiiiii in președintelui $1 GURILE DUNĂRII IN SPECIAL lu­iHiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiit Despre rolul marilor fluvii In viața m­onü continentelor neexplorate, cum o menirii, ca și despre Influența lor in desvoltarea civilizației s’au scris mul­te pagini. Un publicist rus, pe cât se pare de origină moldovenească, Meș­­nk­of a publicat, acum o jumătate de Veac, la Paris, în limba franceză, o monografie specială cu subiectul de m­ai sus. De asemeni, în paginile isto­riei lumel Întâlnim din depărtata an­­tichitate până astăzi, date atât de Instructive despre raporturile dintre viața popoarelor și marile cursuri de apă, din pământurile locuite d­e ase­menea popoare, încât am putea spu­ne, fără exagerare, că progresul și civilizația oamenilor a atârnat de fo­losința acestor ape. Civilizația străveche a Chinei pare să fi fost, înainte de orice, un produs al folosinței cursurilor de apă, cum și al sforțărilor Începute acolo de tim­puriu, de către om, spre a stăpâni și controla fluviile. Li Ping, unul dintre eroii legendari ai Chinei străvechi, cinstit printr-un templu Închinat a­­mintirii lui de către compatrioți, a fost inițiatorul digurilor de ocrotire și de stăpânire, dealungul fluviilor chineze, însăși ingineria drept forma cea mai iubitoare a aplicațiilor știin­ței la stăpânirea naturii înconjurătoa­re de către om, n’ar fi fost, la origina el, altceva decât sforțarea de a in­­ființa și domina scurgerea capricioa­să și primejdioasă a marilor cursuri de apă prin lucrări menite să prevină inundațiile și să asigure o folosință neîntreruptă și regulată a apelor. Mijloc de transporturi ușoare și cale naturală de legătură spre snte­a fost Africa până de curând, izvor nesecat de ape pentru livrări de iri­­gație și de fertilizare a pământurilor mai sărace, marile fluvii joacă roluri din ce în ce mai însemnate în viața lumei­­ moderne. In asemenea condițiuni, e lesne de înțeles cât de însemnate sunt gurile marilor fluvii cu adevărat« părți «de Intrare spre interiorul basinului cursu­rilor de apă ce străbat continentele pământului. Pe la gurile sale, un mare fluviu întreține legătura interiorului bazinului cu lumea din afară, adică oferă putința de eăire spre apele libere ale pământului,­­ după cum, prin aceleași guri, se poate pătrunde, pe calea navigației fluviale, din afară, lnlăuntrul basinului respectiv. Poartă, deci, de intrare sau de eșire, după cum privim mișcarea dintr’o direcție sau dintr’alta prin gurile unui fluviu, revărsarea apelor fluviale în mare constitue punctul cel mai însemnat și cel mai simțitor din întreg basi­ul respectiv. Dacă fluviul, prin lungimea ținutu­rilor străbătute, interesează mai mul­te State în acelaș timp și face legă­tura intre regiuni terestre deosebite sau complimentare, atunci gurile de vărsare în mare, adică poarta de in­­trare-eșire are o și mai mare însem­nătate, iar sensibilitatea gurilor se întinde în spații nemăsurat de întinse prin mulțimea intereselor ce pot fi stingherite sau, dimpotrivă,­ înlesnite de regimul navigației gurilor. Aplicând aceste simple consta­tări Continuare în pag. 3-a C­UVÂNTUL POPORULUI ratam într'um articol trecut că t­oii unde a fost păstrat cu sfințenie f poporul, marele popor anonim, truditor și gata de orice­­ jertfă, formează Țara și fără vrerea gobestui popor Țara n’ar exista. In­ rândurile cari urmează, vom «iura să arătăm cari sunt gândurile, dorințele,­­idealurile și credințele aces­tui popor, care în momentele de față Sângerează și asudă din greu pentru salvgardarea Patriei. Avem în fața noastră o colecție de Scrisori de Răsboi, adunată cu sârgu­­ință și pricepere de neobositul cărturar și colecționar de prețiozități româ­nești, d. Al. Lascaro­v-Mol­do­van­u. Răsfoim la întâmplare filele și fie­care pagină, înegrită cu litere mas­­cate, ne desvălue câte o frântură din sufletul acestei nații. Simt cuvinte simple, scrise la repezeală pe un pe­tec de hârtie, in popasul dintre două marșuri lungi și obositoare, intr’un fund de groapă în ajunul unei bătălii esta­te, sau la feștila, unui opaiț din­te­ o Izbă, pierdută in nesfârșitul stepe­lor rusești. U­n petec de hârtie colorat de no­­roaiele galbene ale șanțurilor, umezii d­e lacrimi, mototolit de căldura vni­» zile îndelungate înainte de a prinde pește. Peste petecul acesta, mic de hârtie, plairașul sergentului I. O. din Cisnă­­dia Sibiului a alunecat, încet, incrus­tând răvaș de departe, către dascălul din satul lui, care i-a pus cărțile în mână și para dragostei de Neam și Țară în suflet. Și în timp ce sergentul cerceta cu ochii aburiți ai sufletului colnicile copilăriei pentru apărarea cărora, s’a dus să înfrunte hăt... departe., mâinile Continiare în pag. 3-a In pagina 8 a: POLITICA EXTERNĂ A FIfiLANDEI IN DISCUȚIA FARLAMEI­i IM NOU! GUVERN GROAT Noul ambasador «ii Aa’geflslinei­ !»e lângă Vatican BUENOS AIRES 12 (Rador).­­Ministrul Argentinei la Berna, d. Carlos Brebbîa, a fost numit ambasador pe lângă Vatican. Fostul ambasador de pe lângă Sf. Scaun. I d. Jose Manuel Llobet a fost pus in re­­tragere. Spania a sârbâtorit Marți „Ziua ” Festivitatea Inaugurarii cetății unfi­versît dre MADRID ÎS (Rămor). — Ziua de Marți a fost sărbăto­rită în toată Spania ca „Ziua Rasei“. Cu acest prilej a avut loc inaugurarea cetății universi­­tare din Madrid, care a fost construită după vechile planuri­le lui Primo de Riv­era. La această solemni­tate au asistat șeful statului, membrii guvernului, personali­tățile conducătoare ale vieții, intelec­­uale și armatei, cor­pul diplomatic și studențimea din Madrid. Pe vastul platou din fața clădirii universitare era adunată miliția stu­dențească. Ceremonia a început printr-un elo­­­­giu adus studenților căzuți pe câm­purile de luptă pentru libertatea Spa­niei, după care episcopul Alcala al Madridului a binecuvântat noua clă­dire. Generalul­ Franco a depus o coroană de flori­­ pe mormântul eroilor, în vreme ce escadrile de avioane zburau pe­ deasupra, aruncând flori. După aceea, în aclamațiile entu­­­­ziaste ale mulțimei, adresate lui Cau­­­­dillo și tineretului universitar al Fa­langei, miliția universitară a defilat prin fața înalților oaspeți adunați în jurul șefului statului. In­sula nouei clădiri a facultății de științe a avut loc Inaugurarea oficială a localului, cu care prilej au luat cu­vântul Caudillo și d. Ibanez Martin, ministrul educației naționale. Slovaciei a stas. Monseniorul dr. Tisso, președintele Statului Slovac împlinește 56 de ani, prilej pentru întreaga națiune slo­vacă de a-și manifesta calda ei stimă și iubire pentru acela care întruchipează în persoana sa idea­lurile naționale ale unui popor harnic și dornic de progres. Păzitor al unei independențe câș­tigată în urm­a­ unor grele lupte, Monseniorul dr. Tisso este conti­nuatorul și înfăptuitorul zi de zi al programului politic însuflețit de acela care a­ fost și a rămas în inimile tuturor slovacilor, Abatele Hlinka. Poporul român, înțelegător ca nimeni altul al năzuințelor de­ în­tregire și independență națională, înfrățit, dealtfel cu poporul slovac prin lupte comune, se asociază la urările unanime și dorește Preșe­dintelui Tisso viață lungă spre binele națiunii pe care o conduce. Monseniorul dr. Tiso Portugalia a Angliei unelepus la dispoziția puncte de sprijin în insulele Azore GENEVA, 12 (Rador).­­ După cum anunță Serviciul Britanic de In­formation­, d. Churchill, primul minis­tru al Marei Britanii, a declarat că guvernul englez, bazându-se pe ve­chea alianță anglo-portughezâ, a ru­gat guvernul portughez să-i aco­rde unele facilități in insulele Azore, care facilități vor permite să se asigure o mai bună protecție mărinei de război aliate din Atlantic. D. Churchill a adăugat, că guvernul portughez a acceptat această cerere de aranjamente, care intră imediat in vigoare, tratativele fiind încheiate în­tre cele două guverne. Printre condițiile acordului, primul ministru a mai declarat că acordul are o natură provizorie, astfel că toate forțele britanice vor fi retrase din in­sulă la terminarea ostilităților. Marea Britanie va furniza portu­gHezilor din Azore întăRirile militare necesare și ajutor economic. LA SFÂRȘITUL DECLARAȚIEI SALE, D. CHURCHILL A MAI SPUS CA ACEST ACORD NU INFLUEN­ȚEAZĂ CU NIMIC DORINȚA GU­VERNULUI PORTUGHEZ DE MENȚINE O POLITICA DE NEU­­­TRALITATE PE CONTINENTUL EUROPEAN ȘI DE A FORMA AST­FEL O ZONA DE PACE IN PENIN­SULA IBERICA. ÎNTREVEDEREA D-LUI SALAZAR CU AMBASADORUL BRAZILIEI LISABONA 13 (Rador) ,­DNB . D- dr. Salazar, președintele con­siliului de miniștri, a primit Luni seara în audiență pe ambasadorul Braziliei, cu care a avut o întreve­dere îndelungată,. In cercurile politice se afirmă, că d. Salazar a informat pe ambasa­dor asupra­ negocierilor pe care Portugalia le-a avut cu Anglia în vederea concesiunilor în Azore și asupra convorbirilor pe care le-a avut cu contele Jordana, ministrul afacerilor străine al Spaniei. Alte telegrame în pag. S-a DIN MINUNILE CÂMPULUI, DE LUPTĂ ARMA SARE IN ȚĂNDĂRI DAR l-! APĂRĂ STĂPÂNUL!... O rafală inamică își grupează, plumbii că­tre inima Crăciun Ion, sublocot, dar în dreptul vizitei se­­ gă­sește, pistolul mitra­lieră care prin jertfa lui își apără, stăpânul! Adeseori, pe câmpul de luptă se în­tâmplă, fapte pe care mintea noastră cu judecata ei pământească nu o poate înțelege. Ele ies din domeniul cunoașterii fiind dirijate de forțe supranaturale, pe care nu le poate vedea și nici pipăi, de­cât cu grăuntele de credință ce să­­lășluește în sufletul nostru. Ar fi foarte­ interesantă o culegere a aces­tor fapte deosebite, care circulă, prin­tre luptători,­­ca­devărate minuni ale câmpului de lupta. Iată un­ exemplu: Nu de­­mult, ’. pe frontul din lagunele Cuba­nulul, un împrospătător de mitralieră, se târâie pe brânci, pentru­­ a-și aprinde o țigară, la un camarad Până să-și răsucească țigarea și până­­ sa mai schimbe o vor­bă două, cu comandantul, au trecut câ­­­teva minute. Dări până aci fusese li­niște în acest sector, se întâmplă ca­­ tocmai acum să­ vină im­proectil de brandt rusesc, care se spare chiar în mica mască individuală, pe care osta­șul o părăsise pentru a-și aprinde ți­­gara, Arma, sacul de merinde și roata de cort, iar în mii de bucățele; din adăpost se rup bulgări mari de pă­mânt, în timp ce ostașul, încremenit cu țigara în mână își fa­ce semnul cru­cii exclamând. ..Mare minune, Doam­ne Tu­ ce noroc .. Dar dacă nu aș fi fost fumător*, rostește ostașul, ple­când către adăpost cu echipamentul răvășit. Un alt fapt, tot atât de curios prin desfășurarea lui, s'a petrecut pe fron­tul Novorosisk, cu sublocotenentul Crăciun Ion comandantul unui pluton de transmisiuni din Vânători de Mun­te. Era în ziua de 11 s­eptembrie. Ba­talionul de vânători, se găsea în grele lupte de­ guerilă, purtate cu fanaticii partizani și pușcăriași, care reușiseră să debarce în noaptea de 9-19 Sep­tembrie, în golful Novorosiskului. După ce te am tăiat legătura cu spatele, aceștia s’au infiltrat prin ne­număratele ascunzători ale orașului de unde atacau în special comanda­mentele și depozitele. Ostașii noștri, Civitlt miare in pag, 7-a Noul guvern croat a depus Marți la amiază jurământul ZAGREB 12 (Rador).­­ Noul guvern croat a depus Marți la a­­miază jurământul pe constituția croată. După aceea a avut loc o ședință de cabinet, sub președinția Pog­­lavnicului. AH il RECUNOAȘTE PE REGELE ITALIEI CA ÎMPĂRAT AL Li­­unii STOCKHOLM, 12 (Rador).— Ser­­viciul britanic de informațiini nunță «­ subsecretarul de stat bri­tanic al afacerilor străine , răs­­puns negativ Marți, în Camera Co­munelor, I» întrebarea dacă guver­nul britanic mai recunoaște pe Re­gele Italiei ca împărat al Etiopiei. iiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiînmiimmimiuiiih Grenadieri germani, unui câte un­ul, se înșiruie, pentru atac M­ERSUL RĂZBOIULUI FRONTUL DIN RUSIA Folosind cele câteva zile de timp favorabil, câte au mai rămas până la începutul marilor ploi de toamnă, înaltul comandament sovietic a înte­țit din nou ritmul atacurilor în sec­torul central și sudic al frontului, în timp ce în Nord, la Nevei, lupteler continuă de șase zile cu cea­ mai mare înverșunare. La, est de Orșa, unde presiunea so­vietică a devenit mai puternică în ul­timele 24 de ore, luptele se dau ca și acum zece zile de opaițe și de alta a autostrada­ Smolensk—Minsk, cam la jumătatea distanței între Ka­­tyn și Orșa. Nici In sectorul de la est de Moghi­­lev, pe cursul superior al râului Re­ste, nu s’au înregistrat schimbări im­portante. Situația este asemănătoare și în re­giunea Gomel, unde luptele se dau în imediata apropiere » vașului, în sectorul Kiev se dau lupte deo­sebit de înverșunate atât, pe Pripet, la sud.est de Cernobil, cât­ și la nord de Kiev. In regiunea Traktionîriv, de la nord de Kanev, unde se știe că­ rușii dețin de mai multă vreme un cap de pod, situația este staționară. Pe frontul dintre Za­poro­je și Me­litopol, noua ofensivă a generalilor Tr­ubenkhin și Maslenikov, care era, a­­șteptată de câteva zile, a început cu­minică dimineața, după un baraj de artilerie care a ținut toată noaptea. Trupele sovietice fac eforturile prin­cipale de spargere a frontului în trei puncte: in jurul orașului Melitopol, dar mai ales la sud de el, în regiu­nea Mordym­owka, la nord-vest da Balșai Takmak, în direcția Heidel­­berg-Mihailowka, la est și sud-est da Zaporoje, in regiunea tra­pezoidală mărginită de râul Konskaia și de cele două­ lini] ferată ca­re vin de la Meli­topol și de la Berdiansk. Lupte în aer-Continuare in saq. 3 SUBHAS CHANDRA BOSE A LUAT POZIȚIE­I POTRIVA EX­ECUTĂRII A­­­MENI­ ntăți că ar fi spioni în soldal Japoniei. El a­ declarat formal că știe cu si­­guranță că nici un indian nu este in serviciul secret al Jaoniei, venind in această calitate înapoi in India Totodată, el a asigurat autoritățile britanice că,­­partizanii săi din India cunosc toate autoritățile britanice ca­­re comit asemenea atrocități asupra populației indiene și că se vor da măsuri,de pedeapsă — directe sau au fost arestați de britanici și acum directe­ — împotriva acestor criminali. BHONAJI, 1B (Rador). — discurs ținut la postul de­ radio Intr’un aho­­nan­­d. Subhas Chandra Bose a luat poziție împotriva executării a patru indieni care au fost acuzați de autori­tățile britanice de spionaj. El a calificat această execuție drept crimă, care va fi pedepsită­ cât de cu­rând. Cei patru condamnați erau dătători care veneau din răsăritul Asiei, când, —= Alttu­dinarea gu­vermelor emigrate in Egipt fața de conferința de la Moscova Anfío^merioai in­­caz ca Rusia sa Mare război Japoniei TELEGRAMELE IN PAG. 8 a 9 UN FURT DE PESTE MANE FRANCI LA PARIS PARIS 13 (Rador). Trei necunoscuți, care s-au prezentat drept polițiști, au furat dela do­miciliul unei pictorițe opere de a­rtă, bijuterii și mai multe blă­nuri în valoare de peste nouă mi­lioane de franci. Furtul acesta formează in pre­zent senzația zilei, pictorița fiind una dintre personalitățile cele mai cunoscute ale vieții intelectuale a Parisului. A­TACURI EFECTUA de avioane de luptă și de atac române RLRLJ­. 13 (Ratter), — A­vio­ane de luptă și de atac românești, in cursul contraatacurilor date de armata terestră germană in ziua de 11 Octombrie 1a sud de Melito­pol, au sprijinit aceste trupe prin atacuri indrăsnețe împotriva conce­ntrărilor de trupe și a cuiburilor de mitraliere sovietice. Ele au dobo­rât patru avioane sovietice. . Arca^r ®­­ate avioane d luptă și STUKA germane au atacat in acee­la­și­­ timp trupe și­­ tancuri sovietice aflate într’o străpungere zăvorită de formațiile germane. Au fost obținute lovituri în plin împotriva a numeroase ta­ncuri inamice ce ope­rau pe acest teren, In urma atacurilor aeriene date împotriva unor depozite de carbu­ranți și de muniții sovietice, situate în spatele frontului, s-au produs numeroase explozii și incendii. "­­ Avioane de atac in picaj au di­strus numeroase poduri improvi­­zate de sovietici pe Nipru, iar avi­oane de asalt, sburând de la m­icS înălțime, au pricinuit pierderi grele, inamicului, . 0 declarat­e a primului ministru irlandez GENEVA­­ (Rador). — D. N. B.i Primul ministru al Irlandei de nord, Sir Basil Brooke, examinând situația internă, într -­n discurs rostit la Belfast și publicat de „Belfast Weekly Telegraph“, a declarat că conservatorii din Irlanda de nord au dușmani care nu lasă neintrebuințată nici o secundă. Acești Inamici, a­jung sir Basil Brooke, se organizează, fac planuri și lucrează și pe față și in mod secret Împotriva cercurilor guvernamentale conservatoare. El lansează in mod continuu valuri de propaganda an­­­ti-engeleză pentru a mina munca și poziția conservatorilor. Este de ajuns să na rem­­mințim manifestul publicat de către socia­liștii Irlandei de nord, înaintea alegerii«» parțiale de la Belfast. Din acest document reese că partidul socialist crede în putința formării unei republici socialiste irlandeze și că prima etapă pentru realizarea repu­­blicii este suprimarea independenței Wan­­del. STANGA. Pe un submarin românesc. Ofițerul secund cercetează prin periscop suprafața mării. In cău­­tarea inamicului (S.MP.. — Asp- Bah­ul. MIJLOC: Asaltul! Grena­­dierii germani la atac (PK. At). DREAPTA: Ieșit din picaj, un Stu­ka românesc urci vertiginos în văz­duh, în tîmp ce sub el, pământul s­e cutremură de violența explozii­­lor provocate de bombele de nuuu calibru (SJVLP. — P. Stere). P­RODUCȚIA de orez a Japoniei 11.340.000.000 Kgr. TOKIO 12 (Rador).­­ Prima evaluare oficială a recoltei de o­­rez din Japonia din anul acesta arată că au fost produși peste 63 de milioane koku, unitate de mă­sură japoneză echivalentă cu 180 de litri. Astfel, anul 1944 va putea trecut de Japonia fără a fi­ ne­fi­voită să mai importe orez din alte țări. După cum se știe, Ja­ponia a importat mereu orez până acum. Prin producerea pe scară mai întinsă a­ orezului și cartofilor, Japonia a realiza­t autarhia com­pletă a economiei sale.

Next