Timpul, octombrie 1944 (nr. 2652-2682)

1944-10-14 / nr. 2665

I Constituirea Uniunii Patriotice polone In ziua de 30 Septembrie sa constituit in București Uniunea pa­triotică polonă, care s’a pus în legă­tură cu organizația frățească româ­nă a Uniunea patrioților Sediul U­­niiunei poloneze se găsește in str. J­overnet Nr. 1 Comitetul provizorii de conducere al Uniunei patriotice Polone a adresat compatrioților ur­mătorul apel: Apel, către polonezi Polonezi. Ziua de 23 August, in care poporul Wmian a redobândit libertatea lui, este și pentr­u polonezi, oaspeți pe pământul romanesc, mult așteptata zi a libertății lor. Primul drept de care vrem să ne folosim în România eliberată și pri­ma datorie pe care vrem s’o îndepli­nim este de a aduce omagiul arma­­telor polone cari luptă pe toate fron­turile și eroilor noștri nenumărați, căzuți în războiul neîntrerupt împo­triva cotropitorilor hitleriști. Tot o­­d­ata, vrem să exprimăm sentimen­tul țintă nostru de admirație și recunoș­ariaților noștri și în special popoarelor eroice ale Uniunei Sovie­telor și victorioasei ei armate. Prin toate aceste mari sacrificii, se deschide o epocă nouă în istoria tuturor popoarelor lumei și poporul polon trebue și ea să înceapă o viață nouă bazată pe principii noui și mai sănătoasă decât în trecut. In rândurile din ce în ce mai largi ale poporului polon se trezește as­tăzi conștiința faptului că numai sprijinind­u-se pe prietenia și cola­borarea cu puternicul nostru vecin, Uniunea Republicilor Socialiste So­vietice — vom asigura poporului nos­tru libertatea deplină și independen­ța națională și vom cre­a condițiile durabile pentru desvoltarea valori­lor noastre spirituale și materiale. Acest adevăr, ascuns cu gri­je timp de mai mulți ani masselor munci­toare ale poporrului polon, trebue pus, prin efortul patriotic unanim, ca u­­ra din principalele pietre de temelie pentru reconstrucția țării noastre distinsă de barbara hitlerista Fil­mul pe această cale a intrat Comi­tetul de Eliberare Națională din I.u. Wi­, fapt pentru care îl aducem toată recunoștința și încrederea noa­stră. Suntem convinși că acest Co­mitet va realiza opera miașă și grea a creierii unei Polonii nouă, în care va guverna dreptatea socială, în care libertatea, belșugul și cultura vor fi patrimoniul comun "al tuturora, în care luptele între naționalități vor dispare cu totul și în care omul muncii va deveni singurul stăpân. Credința în aceste idealuri a dat naștere Uniunei Patriotice Polone în România( constituită pe lângă puter­­nica organizație frățească română a Uniunei patrioților. Această apro­piere de marea mișcare românească fără a limita independența deplină a Uniunei Polone ii va permite să în­lăture greutățile organizării și ii va ajuta să idealizeze scopurile ei. Prin efortul comun al tuturor ce­lor cari nu vor să rămână departe de marile schimbări ce se petrec pe tot globul și care sunt gata pentru îndepta&rea oricărei datorii încre­dințate — prin acest efort Uniunea Patriotică Polonă va deveni pe teri­toriul românesc un centru de cris­talizare a ideii și voinței lene neîncărcate de greșelile noul pe­trec«­­­tului, ci întemeiate pe toate marile valori ale acestui trecut. Pentru Comitetul provizoriu pe Conducere: T. Cyga-Karpinski SI. Kobiela Z. Mlynarski * * 1 * ♦ 1» *­­*■ « 4 » PE MARGINEA Problema capitală rămâne, de­sigur, epurarea tuturor întreprin­derilor — și a celor particulare — pe care o pretinde opinia publică insultată ani de zile de către toți, netoții. Există o sumă de instituții și de firme românești după actul consti­tutiv și după legiuirile țării — care au lucrat cu străinătatea și unde trebuiesc numiți administra­tori secheștri de către autoritățile noastre. Totuși, sunt numiți acum toți foștii fasciști. De aceea ne-am îngădui să ordnt­m activitatea antisemită rea­­și reacționară a tuturor acestor domni. Chestiunea este prea gravă, ca să continue gluma. Am vrea să cunoaștem procon­sulul care numește administratori secheștri la întreprinderi româ­nești, chiar dacă capitalul este cos­mopolit. Legile românești trebue să se aplice tuturor întreprinderilor care sunt constituite pe teritoriul țări. Ministerul Economiei nu are ni­­m­ic de spus? Pregătirea premilitară va fi reo­r Desființarea organizației Munca Tineretului Român Ca urmare a înaltului decret re­ia! din 10 octombrie 1944, pregăti­rea premilitară a tinerilor se reor­­ganizează în felul următor: Ministerul de Război îndrumează pregătirea premilitară potrivit legii pentru pregătirea premilitară din 11 Mai 1934 și a legilor care ulte­rior au modificat-o Legea Nr­ 1106 din 1941, pentru înființarea organizației Munca Ti­neretului Român, se abrogă. Inspectoratul Pregătirii Premili­tare trece de la ministerul Cul­turii Naționale și al Cultelor (Sub­secretariatul de Stat al Educației Extrașcolare), la ministerul de Război-Bunurile și materialele existente al­e pregătirii premilitare, cum și cele ale organizației Munca Tine­retului Român rămân la dispoziția formațiunilor premilitare. Funcționarii civili din Inspecto­ratul Pregătirii Premilitare din ministerul Culturii Naționale și al Cultelor, trec la ministerul de Răz­boi Personalul angajat de ministerul Culturii Nationale și al Cultelor va fi menținut în serviciu, la pro­­punerea Inspectoratului Pregătirii Premilitare. Bugetul ministerului Culturii Nationale și al Culteor pentru In­spectoratul Pregătirii Premilitare, cum și bugetul Președinției Con­siliului de miniștri pentru organi­zația Munca Tineretului Român, pe anul 1944/1945, va fi executat de ministerul de Război TERMENUL REPATRIERII CETĂȚENILOR SOVIETICI $1 ALIAȚI HTI CîI SILA S’A FREIS­T Ministerul Afacerilor Interne comuni­că: Cetățenii sovietici și aliați, Internați s au mutați cu sila, cum și cei refugiați în România și cari vor să se repatrieze în țările lor, sunt anunțați pe această cale că termenul de înscriere în vederea repatrierii și obținerii drepturilor prevă­zute prin art. 5 al­ 2 din Convenția de Armistițiu, se prelungește irevocabil până la data de 20 Octombrie 1944-înscrierile se fac la aceleași oficii și anume: „ Cetățenii sovietici și aliați aflați Pe­­ teritoriul rural, — comunele rurale și­­ urbane nereședință, — se vor înscrie­­ la preturi, iar cei de pe teritoriul ur­ban, — orașe de reședință și municipii,­­ — se vor înscrie la Chestura sau Poli­ția orașului de reședință respectiv. La București, înscrierea se face în strada Teodor Aman Nr. 12, la Serviciul­­ Special pentru repatriații aliați, între­­ orele 9-12 zilnic. Cererile de înscriere se fac verbal sau Ir. scris fără nici o taxă de timbru. Virginica Popescu_ Elena Burma* Gaby Ră­dulescu Elisabeta Lazăr Ga­ îa Faressowa CIRCULA­RA CĂTRE TOȚI MALAGA­MBIȘTII din Capitală și împrejurimi Pentru a putea fi filmați și pentr­ura să vă cunoașteți, sunteți convocați DUPĂ 15 OCT. ORA 10.30 Dl. Ia PALADIUM unde în cadrul avant premierei filmului românesc de MUSIC-H­ALL, al casei BA­LOAN FILM-Company ALLO BUCUREȘTI veți lua parte la grandiosul CONCERT­IME JAZZ și SPECTACOL de MUSIC.HAIX al gloriosului J­AZZ SWING JEAN IONE­SCU SERGIU MALAGA­MB­A și cu concursul: Tltl Botez Dan Demetrescu G. Trestian Antonescu-Cărăbuș Ovid Teodorescu Gică Petrescu Colea Râutu, Traian Petruț, N. Novac, Quartet vocal, Brănișteanu, Carusso, Deliu Dani, Duo Pattino prezentarea; n. ROMAN și TURCEA ȘEPTILICI Rețineți biletele strict limitate la Cassa Teatrului SAVOY și la Cassa ’ PALADIUM — B-dul Elis­abeta. — Telefon :vol.()3 TIMPU­Lî* Organizarea și desăvârșirea lov sturei de stat dela 23 August Acțiunea s’a netrocu­t trei zile înainte de termenul — Mwmentul dra­matic a arestării mareșalului Antonescu. — Amănunte inedite asupra aces­tei acțiuni rfestfălu­ile fie d. general Aldea D. general Aurel Ald­ea, ministrul a­­facerilor interne, într'o convorbire avu­tă d­i dimineață cu reprezentanții pre­­sei, a făcut următoarele declarații: „In 191­1, in urma ordinului pe care l-am avut să cercetez pe miniștrii le­gionari și persoanele proeminente care au făcut rebeliunea, în calitate dß ra­portor, am alcătuit un dosar cuprin­zând S-10 pagini in care am arătat vi­novăția­ fiecăruia.­­Deosebit de această, printrun raport special, am arătat ge­neralului Antonescu partea de vină pa care a avut-o asociindu-se fără rezervă c­u legionarii, din care cauză s-a pro­dus o criză de autoritate ce a dus la rebeliunea din 191­1. Rezultatul acestui raport a fost îndepărtarea mea din arm­­ată, pentru motivul că nu ași mai fi inspirat încrederea generalului Anto­nescu. In perioada data 101,1—-191,1, var a străduit din răsputeri să lupt împotri­va guvernului dictatorial al generalului Antonescu, cu ajutorul prietenilor mei, comandanți de mari unități și cu spri­jinul d.lui Manila. Am reușit să stabi­lesc un acord intre o parte, din capii oștirei și partidele politice, care pre­zentau siguranța că prin mijlocirea lor vom putea înfăptui lovitura de stat. PREDATAREA LOVI­TU­REI In 1944, începutul lunii August, informat de constituirea Blocu­lui, am veni­t în București cu scopul de a grăbi răsturnarea regimului Antonescu. Ca unul care prezida­sem comisia guvernului român care a tratat la Odesa timp de 5 luni importante chestiuni rezulta­te din cedarea Basarabiei în anul 1941 și în felul acesta reușisem să-m­i creiez o serie de relațiuni a­­micale — am fost indicat să tratez încheierea unui arm­stițiu la Mos­cova, ca reprezentant al Blocului. Din motive independente de voința mea, mis­unea ce o primisem, a fost depășită de evenimente. Una din condițiunile pentru reu­șita loviturei de stat, era o ofensi­vă soviet­că în Moldova de nord, însă acțiunea a fost grăbită prin precipitarea evenimentelor, fără a se mai fine socoteală de reacțiunea inamicului ce se găsea în țară. S’a contat în primul rând pe de­votamentul desăvârșit al oștirei care la ordinul M. S. Regelui avea de îndeplin­i greaua sarcină de lupta contra armatei germane cu a care era aliată și de a ceda fără luptă armatei sovietice întreg teri­toriul, înlesnind astfel capturarea întregiri armate germane din Ba­sarabia și Moldova. Ulti­mile zile care au precedat data de 23 August, au fost zile de consfătuire ale persoanelor sortite să dea lovitura de stat în care cu­­vântul hotărâtor îl avea Regele. Ziua de 23 August, salvatoare pen­tru țară, ne-a găsit cu o pregătire tehnică insuficientă, de­oarece or­­dinele care trebuiau executate în Capitală de unitățile aflătoare nci, nu erau date comandanților de tea­mă să nu se producă indiscretului. Lovitura de stat era proectată pentru 26 August, când aveam spe­ranța că putem avea la­discreția noastră pe mareșalul Antonescu, a cărui libertate ar fi atras cu sigu­ranță o intervenție a armatei ger­mane. CUM A FOST ARESTAT MAREȘALUL ANTONES­CU In dimineața de 23 August am luat cunoștință dela M. S. Rege­­le, că în după amiaza zilei urmau să se prezinte în audiență,­reșalul și Mhai Antonescu, ma­ca urmare a consiliului de miniștri avut dimineața. După dejunul care a avut loc la Palat și la care au participat d-nii general Sănătescu, Niculeș­­teu-Buzești, Mocsony-Stârcea generalul Aldea, a urmat o cons­ti fătuire în care s-au analizat mo­­t­vele pentru care mareșalul An­tonescu a cerut audiența. Noi am întrevăzut trei supo­ziții. Demisia guvernului pe care M. S. Regele ar fi acceptat-o ime­diat. Continuarea războiului, în care caz trebuia să urmeze imediata arestare. Cererea pentru a încheia armis­tițiul, care nu putea fi acceptată, decât dacă pregătirea politică a guvernului Antonescu ar fi fost desăvârșită, iar t­ipul ar fi per­mis tratative care să fie termi­nate înainte de sosirea trupelor ruse în București. Antonescu a comunicat Suve­ranului hotărârea d­e a încheia armistițiul, adăugând că despre acest lucru i-a vorbit și d­ rului Clodius. Pregătirea politică era inexisten­tă, iar comunicarea făcută unui mi­­nistru german aflat pe teritoriul nostru, conducea sigur la o ocu­pație totală a țării, cu pericolul ridicării și transportării din țară a M. S. Regelui și a tuturor oa­menilor politici care sprijineau acțiunea Suveranului. In timpul convorbirii cu ma­reșalul Antonescu, la care parti­­cipa și d. general Sănătescu, M. S. Regele a întrerupt câteva mi­nute audiența pentru a comunica nouă care ne găseam în camera alăturată, hotărârea Mareșalului. „NENOROCIȚILOR, mâi­ne VEȚI FI ÎMPUȘ­CAT . Din scurta consfătuire avută, am ajuns la concluzia că fără a aștepta data de 26 August și mai cu riscul propriilor nostre vieți, trebue să arestăm imediat pe mareșal și pe Mihai Antonescu. Cuvântul M. a fost hotărâtor. Meritul acestei lovvituri aparține în întregime Re­ Masările de arestare fiind luate din timp în interiorul Palatului, Suveranu­l a reintrat în camera de audiență unde se găsea mareșalul Antonescu, arătând­ui că față de atitudinea sa contrară intereselor țării a decis să 1 demite­­aî­upă ce M. S. Regele a părăsit Încăperea, un maior din batalionul Palatului, însoțit de o gardă maio­­rată, a declarat arestați pe mare­­șlul Antonescu și pe Mih­aiu Anto­­nescu. Fără nici un fel de opoziție cei doi s-au supus și în timp ce mare­șalul Antonescu se îndrepta spre camera unde urma să fie deținut, a strigat maiorului comandant de gardă și colonelului Ionescu Brai­­lian, aghiotant de serviciu: „ Nenorociților, mâine veți fi împușcați! Când pe rând au fost chemați de generalul Sănătescu și s’au pr­ezen­­tat la palat, generalul Vasiliu, ge­neralul Pantazi și colonelul Elefte­­rescu, care au fost puși sub stare de arest. Au refuzat invitația Eugen Cristescu și generalul Tobescu care presimțind soarta ce i aștepta, s'au dus la legația germană unde au anunțat că se petrec la palat. EVEIMIl MERITELE poli­tice DUPĂ 23 AUGUST La formarea noului guvern, după dorința M. S. Regelui, am primit conducerea Ministerului afacerilor interne. Cu toată sarcina grea care știam că incumbă unui ministru care trebui să garanteze ordinea și liniștea în timpuri revoluționare, n’am­ ezitat totuși să-mi asum răs­punderea. Mi-am făcut un crez­ea în guvernul care trebuia să troneze libertățile constituționale, să păs­trez cu sfințenie linia de conduită care să fie încadrată într’o perfec­tă legalitate." N’am înțeles niciodată ca liber­tățile acordate prin Constituție să fie depășite, fără ca autoritățile de stat să nu intervie cu fermi­tate. . In ultimul timp, acțiuni dispa­rate și cred necontrolate de orga­­nizațiunile politice, s’au produs în diferite puncte ale țării și în spe­cial în jurul Capitalei, care­ prin manifestările lor duceau sigur la dezordine: încercările comunelor Crevedia, Șal­danui, Bolintinu din Vale, Mi­litari, Stănești-Dâmbovița și Co­lentina, nu puteau fi privite cu in­diferență de ministrul de interne. Cu tot tactul necesar s,a încercat, la primele acțiuni, să se facă fără a compromite autoritatea față de stat. Șefii celor patru partide care formează Blocul și care fac parte din guvern aveau latitudinea să propună guvern­ului abrogarea le­gilor care se opun la întronarea stăpânirei poporului, înțeleg sensul actualei democra­ții în care sunt complet încadrat, dar nu pot permite ca temeliile statului să fie sdim­cinate prin acte ale căror urmări nu pot fi calculate. Țara are nevoe de liniște. Mun­ca este imperativul zilei de astăzi. Fără ele nu putem avea s­guranța rezistenței frontului și a îndepli­­nirei condițiunilor de armistițiu. Puterile occidentale care au a­­vut situații similare cu ale Ro­mâniei au hotărât să amâne, până după război, o serie de probleme care nu pot fi rezolvate acum. Nu pot considera ca bun român pe toți acei care trecând peste con­­dițiunile esențiale de viață al țării, se rezumă la atacuri personale, la insulta și la discreditarea autorită­ților și factorilor răspunzători, ca­lomniind pe oamenii care în toată existența lor au avut o ținută mo­rală impecabilă și care cu riscul vieței lor au luat parte la schim­barea cursului istoriei țării, dân­­du-i posibilitatea să meargă ală­turi de aliații ei firești — a ter­minat d. ministru Aldea declarații­­le sale. Bep. Amânarea examen­ilor de fine de an la Facultatea de Medicină din București Facultatea de medicină din București, aduce la cunoștința studenților ei, că, potrivit dispozițiunilor Ministerului Culturii Naționale și al Cultelor toate examenele de fine de an au fost amâ­nate pentru după data de 1 Noembrie cor. Datele exacte pentru ținerea aces­tor examene neputând fi­ deocamdată fixate, ele se vor anunța din timp și la timp în așa fel, încât d­­a stul pentr să poată lua cunoștință de ori­unde s-ar găsi ei la acea dată. Profesorii din învățământul muncitoresc se organizează in sindicate Duminică 8 Oct. ora 4 p. m., profe­sorii din învățământul muncitoresc s-au adunat pentru constituirea un sin­dicat. D. prof. M. Dragomirescu a vorbit despre situația ucenicului și a învăță­mântului muncitoresc sub regimul de dictatură al legionarilor și al lui Anto­nescu. A arătat însemnătatea eveni­­mentelor dela 23 August, care deschid o epocă nouă in viața poporului român și necesitatea ca profesorii să meargă alături de muncitori și de țărani, pen­tru desăvârșirea regimului democratic în România. O îmbunătățire radicală a soartei u­­cenicilor va aduce o prețuire nouă în­vățământului muncitoresc. Profesorii trebue să se arate demni de vremu­rile noi, dovedind în chipul acesta că sunt în stare să rezolve sarcinile ce li se vor pune. D. prof. Gh. Dumitru, cere epurarea învățământului de elementele fasciste și de cele care l-au compromis prin a­­buzuri. D. prof. Gr. Agopian arată necesi­tatea sindicalizării, problemă care a­­gită profesorimea de 10 ani. Numai prin sindicalizare se vor câștiga sala­rii potrivite cu munca și pregătirea profesorilor. Prof. M. Robu propune realizarea unui cerc de studii care să schimbe mentalitatea profesorilor. Prof. Al. Buiu cere reintegrarea ce­lor alungați din învățământ pe motive rasiale sau din princina convingerilor lor democrate. Prof. Codlaru susține sindicalizarea și arată abuzurile din învățământul muncitoresc sub regimul lui Antonescu. Adunarea a votat în unanimitate ur­­mătoarea MOȚIUNE Profesorii din învățământul muncito­resc, întruniți la 8 Oct. în localul Școa­­lei de Ucenici No. 1, au hotărît urmă­toarele: 1. Constituirea „Sindicatului Profe­sorilor din învățământul Muncitoresc ”. Ministerul Muncii să facă o epu­­zație rapidă a învățământului de ele­mentele fasciste și abuzive. Din comi­sia de epurație să facă parte și un pro­fesor democrat, S. Cere reformarea uceniciei in spi­­rit democrat, pentru ca și învățământul să fie organized cum trebue. 1. Cere ca orele de școală ale uceni­cilor să se facă în cadrul celor s ore de lucru și să fie plătite. Patronii să fie obligați a-și trimite ucenicii la școală. 5. Să se dea un examen de capaci­tate pentru cei care nu s-au putut prem­zenta la cel anterior. 6. Să fie reintegrați în învățământ cei excluși pe motive rasiale sau pen­tru convingerile lor democrate. 7. Manualele să fie curățite de toate ideile fasciste și reacționare. 8. Cere o salarizare demnă, potrivit cu scumpetea. A fost ales în unanimitate următo­rul comitet: M. Dragomirescu, Gr. A­­gopian, Gh. Dumitru, d­ ra Marcelă Si­­mionescu, d-ra Chirță, Mihail Robu, Zaharia Pop, ing. Comerzan Alex. Buiu și Viorel Sasu. ALHAMBRA-BROADWAY Ia sfârșit, mâine are loc cea mai senzațională premieră din ultimii ani. Spectacolul mari proporții ,,Al­­hambra-Broadway” (je­d­iHi N. Vla­­doi­anu Nican și Jack Fulga, cu mu­zica de Teodor Cosma, va constitui o adevărată revelație- Ansamblul în­­trunește cel mai valoroase elemente ale genului având­­ frunte pe si­ne­e: Maria Tănase, Agma Bogoslava, Ti­na Radu, alături de Kiki Marcov și Surorile Gamberto, precum și d-nii: H. Nicolaide, Al. Giugaru, Louis­e Tumping, N. Antoniu, N. Kaner și Al. Giov­ani. In divertismente comico­­coregrafice, vor apare excelenții dansatori comici Beny, Sandu Fa­­yer și Theo Cova­i. Sâmbătă vor avea loc două specta­cole la orele 2 și 5,15 d. a. Duminică 3 spectacole la orele: 18 I­e­ra 4 «i ȘCOLARE Școala de Ucenici Nr. 15 București I. I. C. Brătianu, aduce la cunoștința patronilor părinților și elevilor că pri­mește înscrieri pentru anul școlar 1844.1945 în cancelaria școalei prima­re de fete Nr. 27 Regina Maria din București șos. Giulești, între orele 4-6 p­m. Lunea, Miercurea și Vinerea. La înscriere se va prezenta o cerere de înscriere semnată de patron împreună cu următoarele acte: contractul de u­­cenicie, extractul de naștere și certi, ficatul de cl­ise primare. Liceul teoretic de băeți din str. Dionisie 22, face cunoscut că înscrie­rile continuă a se face zilnic intre ora 8 și 10 dim. • Pentru definitivarea înscrierilor pro­vizorii părinții sunt rugați a se pre­zenta direcțiunii. POTOPUL ,.Potopul, comedia dramatică a scrii­­torului american S. Berger în prelu­crarea d-lui Mihail Sebastian, este con­siderată de întreaga critică ca cel mai artistic spectacol de teatru din ulti­mii ani. Distribuția excepțională care cu­prinde pe: ,, Beate Fredanov, Al. Finți, E. Semo, N. Tomazoglu, O. Vârtejeanu și Aurel Athanasescu“, so­cietar al Teatrului Național, a fost îmbogățită cu numele valoros al d-lui G. Mărutza, pus la dispoziția Teatru­lui Barașeum de către Direcția Tea­trului Național. înlocuind un tânăr ca­marad bolnav, d. Mărutză a obținut în rolul de puter­nică tensiuna dramatică al financiarului Beer, un remarcabil și meritat succes: închiriez­ «na cameră goală, spațioasă, teracotă, electrică, intrare se­parată, acces la bucătărie termen 6 luni contra 5.000 kgr. lemne de foc sau chir­e antici­pată pentru procurarea pom~­bustil !, eventual familie. Po­­povici, Lanțului 15 prin Sire­nelor. Ne. 2mS *- I«- X 1944 O carte pentru cunoașterea adevărului d­in U. R. S. S. Despre Uniunea Sovietică există prea puține cărți în România, deși ar fi fost de dorit’să fie cât mai multe, pentru cunoașterea marelui nostru ve­cin dela Răsărit, o campanie de ca­lomnii și de nainciunîi a ascuns adevă­rul pentru ca politica­ României și spi­ritul opiniei publice să se orienteze spre războiul nazist împotriva Sovie­telor, război atât de nefast nouă 25 de ani inamicii nu știau, nu aveau voie să cunoască marile transformări și marile construiri sociale dintr’o ța­ră lim­itrofă nouă. Dacă totuși izbutea să vină un glas sincer să spună reali­tățile de­ acolo, era cu furie înăbușit și obscurantismul unui regim dictato­rial continua. Astăzi, când acest re­gim a fost r­ăsturnat, vom putea cu­noaște în întregime realizările Statu­lui Sovietic. Una din primele cărți a­­părute, o carte obiectivă și scrisă ... un om care neținând seama de con­siderente și prejudecăți politice, s’a documentat precis, făcând o operă de informație pură, este cartea d-lui Mi­­tiță Constantinescu, fost guvernator al Băncii Naționale, intitulată ,Con­tinentul U.R.S.S.“ Din datele pe ca­re le-a cules, d-sa, în timpul guver­nării legionare și antonesciene, când aceștia Întronaseră un regim de jefui­re și crime pe teritoriul sovietic, d. M­­iță Constantinescu a scris cartea ,.în condițiiuti foarte grele, cum în­săși d-sa recunoaște în prefața ei. La 1 lumina materialului documentar avut, d-sa a putut descifra fenomenul polit­ic, economic și social din Uniunea Sovietică, de la începutul revoluției bolșevice. D­in zece capitole prezentate cu gra­fice, date, și cercetările științifice, d-sa ne prezintă imaginea ireală a U­­niuniii Sovietice, imagine pe care o po­litică nenorocită a unor politicieni, cari au semnat dictatul i­.d­a Viena, au ascuns-o. Rezultatul se cunoaște. Forța Rusiei Sovietice, pe care dacă am fi cunos­cut-o, alta ar fi fost orientarea noa­stră politică, a învins. Sistemul de muncă, promovarea producției, nul economic al Uniunii Sovietice pla, au creiat un continent nou. ..Cum­ au eșit din aceste excepțio­­nale încercări ideologia și sistemul e­­conom­ic sovietic?” se întreabă d. Mi­­tiță Constantinescu, în cartea d-sale Cum au rezistat și au reacționat je­­fuirii distrugătoare a războiului, — o spun însăși rezultatele victorioase ale acestuia. Au biruit : Aceasta este realitatea. Acesta este adevărul. Adevărul pe care trebue să-l cunoaștem. Cartea d-lui Mitiță Con­stantinescu ne ajută mult la aceasta pentru care lucru o recomandăm nu nun­ai oamenilor de specialitate, ci tuturor cetățenilor României demo­cratice. D. ABROG­AREA p­edepsei cu moartea D. C. Negel, stiinistpu ad­" interim al justiției, " mt­­mist o costiBsatine formată d­in magistral care are frssssrcietarea să elab­oreze un proect de lege prin care se pedeapsa cu moa­rtea, introdusă d« festaod regnt­s» B­URSA BURSA Joi 12 Octombrie 1944 Valorile cu venit fix au luat Joi un avânt neașteptat ca volum operațiuni. Tendința cursurilor de fost pentru aceste hârtii bine sus­a­ținută. Au înregistrat urcări în­semnate: înzestrarea mare la 72 dela 70 ultimul curs din ajun. Re­întregirea, renta unificată k la su­tă, renta perpetuă și Urbanele Buc. 10 la sută cu sporuri de câte un pu.net. In schimb valorile cu venit va­riabil și-au micșorat simțitor afa­cerile și s-au negociat cu tendință destul de slabă. Cel mai important regres­­ a în­­registrat Concordia cu ultimul curs la N­550 față de S200 cotațiunea din ajun. Petroliferele în general nu s-au mai bucurat de atențiunea obișnui­tă în ultima vreme, ea fiind depla­sată spre hârtiile industriale. Alte scăderi însemnate la petrol au mai avut față de ultimele cursuri din ajun: Astra Română la 11.700 de la 12.1­ 00, Creditul Minier de 200 puncte și Petrol Govora la 1675 față de 2SOO ultimul curs din 21 Septembrie. Industrialele deși au fost cele mai căutate acțiuni, s-au negociat și ele în apreciabilă scădere. Men­ționăm Mica, Reșița și Letea cu minusuri de câte 200 puncte față de ședința precedentă. Excepție în acest sector a făcut numai Nitramonia la 2700 2500 ultimul curs din ședința deja de Luni. Din celelalte sectoare au mai ce­­dat­ din vechile cursuri ale ședinței de. Miercuri. Telefoanele la­­ 750 de la 50.00, S. T. B. și Radio cu Pierderi de câte 100.150 puncte. Târgul liber a fost staft sub toa­te raporturile. COTA OFICIALA EFECTE OPERAȚIUNI ÎNCHEIATE înzestrare mică 63Vi Urbane București noi 668A; 661/» Urbane Buc. vechi 50/o 571/*; 571/1 Consolidata 44; 44V, Urbane Buc. 10%i 661/4; 661/1; 63Vi 65; 651/1 60 59V*; 60; 59*/« 55 72 4SI BggggBBgf Reîntregirea Unificata UIId'll Exproprierea Unificat» 4#/J înzestrare mare Perpetuă 3 r­O­R 1­ I Atentie vine Kiev. JOCURILE T­IX ETAPA A TREIA A­LU­ATU ESC UN BUN CRITERIU RE SELECȚIE Zece zile ne mai despart, de marele eveniment foot-ballistic al anului, tur­neul Kiev-ului care va inaugura re­lațiile sportive româno-ruse. Față de o cât mai bună și onora­bilă comportare, forul de specialitate are o grea misiune, care va fi soluțio­nată cu bine abia după consumarea celor două cuplajuri de Sâmbătă și Duminică. Un bun prilej de verificare a formei jucătorilor precum și un criteriu __ principal — de selecție, se poate face după matchurile etapei a treia a retu­rului. Trebue să­ se țină seama de imbata­bila grupare oaspe, care va fi întă­rită și cu câțiva jucători ai faimosu­lui club din Moscova, Dynamo. De asemenea, comisia de selecție, va hotărî zilele acestea asupra locului un­­de va fi cantonat lotul de jucători se­lecționați și antrenorul, carei după toa­te probab­litățile va fi ales intre Stein­­bach și Vogt. Problema stadionului a fost înlăturată, A.N.E.F.-ul fiind pus la dispoziție după reparațiile care au început și sunt terminate în cursul săptămânii viitoare. Deci, venirea reprezentativei orașu­lui Kiev, preocupă mult, __ după cum vedeți _ jucătorii și oficialii noștri Teleesrama at­resită de clubuit Venus, Majestăț’îi Sr?e Regelui Mihai . După­­ adunarea generală a clubului Venus, de Duminica trecută, s.a tri­mis în semn de omagiu și adânc de­votament, M­S RECELUI MIHAI I următoarea telegramă: Ma­jestate. Asociația sportivă și culturală ,.Venus“ întruniți in adunarea ge­­r -ordinară astăzi 8 Oc­­­­tombrie 1944, își îndreaptă primul său gând, către Majestatea Voas­tră și Vă urează mulți ani fericiți Si o domnie glorioasă, pentru pro­pășirea binelui în scumpa noastră patrie. Președinte de Onoare GENERAL, TH. CIURLA C © jocuri programează Rub­jby-ul Du­minică se dispută următoarele locuri de rugby: CUPA ROMÂNIEI, CAT. ONOARE PTT — Rogi­fer, teren PTT, ora 15 30, arb. I. Georgescu. V Dăcia — st. Român, teren PTT, ora 10, arb. V. Fanella. Sp. Studențesc — CFR, teren­ Șa­­ara 15,30, arte, F. TCR —, Arsenal, teren Șosea f( ora 15,30, arb. E. Sfetescu. CUPA NIC. POLIZU, CAT. U-a St. Român — CFR, teren Șosea­n, ora 14, arb. C. Dines­cu. ASP — Rapid, teren Șosea­n, ora 8.30, arb. Ing. Niță. PTT — sp. Studențesc, teren PTT, ora 8.30, arbitru Gh. Vasilescu. Rogifer — TCR, teren Șosea I, ora 8.30, arbitru N. Ionescu. V Dacia — ACT, teren I Ora 14, arbitru I. Anastasiade. Arbitrii Jocurilor d­e Sâm­bătă și Omm­iri­că CCA a desemnat pe următorii ar­­bitri la jocurile de Sâmbătă și Du­minică: SAMBATA u Tricolor — Lares, d. I. Caau­reanu. Carmen — Sp. Studențesc, d. M. Petrescu. DUMINICA Juventus — Gloria CFR. d, Mjeiu Cruțescu. j Vneus — Rapid, d. C. Mltran. | ‘ Razfir Sncrtîw ® A DOUA ediție a cupei ,,av. IT­­ică Negrescu“ se va alerga Dumi­­­nică dimineață. Vor participa cicliști cu nume de rezonanță, iar traseul va fi cel obiș­nuit (șoseaua Jianu). © SCALVI, fost jucător al grupării din prima divizie itapana Breșei*, se află în tratative cu Venus. .,Negrii“ ,au înaintat cererea la federație și... așteaptă. ” „CRAI NOU“ este numele unui tânăr club­­ de wolley-ball, care sa afirmă ce zi ce trece. ® CFR și Sp. Studențesc conduc după prima etapă a Cupei României de rugby, în clasament. ® CAMPIONATELE naționale de decarton se dispută Sâmbătă și Du­minică pe ANEF. Participă: Clement Baciu, Anibal Baciu, Stoica, V. Theodorescu, Schul­ler, Moarcăș, Gurău s. a. ® IN CADRUL etapei campiona­­l Jiului S’A PROPUS districtului””Valea data de 5 Noembrie pentru revanșa matchului Bucureșt. Valea Ju’lui la Lupeni. & In vederea adunării generale al FRR rugby, grupările trebue să pre­zinte ,a sediul FRR până in ziua da 20 Octombrie a, e„ o procură pentru delegatei clubului care va reprezenta «Djpare* 1» adunarea generală. ''1

Next