Timpul, iulie 1945 (nr. 2874-2898)

1945-07-22 / nr. 2891

ț £ t w ^ ** a­ . -- ÚmmUÜ k»<u tuUdl id .. * -: ,____ Redacția și Administratis 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMEN IE Ia tară s 3 lunt 3000 lei Autorități. Loc. și bănci lei 20.000 In străinătate . Tariful In funcțiune de convențiile poștale Inter­naționale Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francară plătită în numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal Nr 1327 Proprietar: JIMPOL* s. A. R. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov Director: GRIGORE GAFEXCL E­ste un lucru de la sine înțeles că o cunoaștere de adâncime a unei țări este cu neputință de obținut fără ajutorul cifre­lor statistice. Descrierea, oricât de amănunțită a specialiștilor și obser­vatorilor care străbat provinciile în lung și în lat nu vor putea nici­odată egala în exactitate și putere de convingere o singură cifră sau tablou grafic oferit de serviciul sta­tistic. Ne gândeam din nou la aceste lu­cruri, ascultând acum câteva zile o lecție a unui prieten la Universita­tea liberă democratică Lecția era consacrată raporturilor dintre sat și oraș.­ Profesorul nu făcea decât să înfățișeze cifre, mărginindu-se la o interpretare obiectivă a lor, măsurată, fără accent și fără efec­te oratorice. Dar nici­odată nu am ascultat un rechizitoriu mai aspru adus sistemelor și oamenilor care au avut în ultimile decenii respon­sabilitatea politică și morală a or­ganizării și vieții spirituale a satu­lui. Nu voi releva din această pe­rindare de constatări obiective de­cât o observație reprezentând pro­centul analfabetismului din aceste centre populate. O mare parte din­tre satele noastre nu conțin decât între 100 și 500 de locuitori. Sunt așezăminte omenești grupate une­ori în păduri de 4—5 case și risipite pe întinderi destul de mari. Nu există în aceste sate o industrie elementară, d­ezășuind un ajutor reciproc al locuitorilor, rezultat al specializării muncii; condițiile ma­teriale de viață sunt mizere, iar viața sufletească a acestor oameni este lăsată la voia întâmplării. A­­nalfabetismul, mai mai ales la fe­mei, ajunge la procente pe care ne e rușine să le notăm. Și cum ar putea fi altfel, dacă școala se află la kilometrii depărtare Și putința ei de frecventare împiedecate prin tot felul de greutăți- In aceste sate nu poate fi vorba de o pătrundere regulată a jurnalului, sau mai ales a cărții. Și chiar dacă, întâmplător, ar ajunge, cine le-ar citi? Să privim cu sinceritate lucrurile în față, aceasta e realitatea. ... Și nu mă puteam împiedica, ascultând această lecție, să nu mă gândesc la una din marile bucurii ale vieții mele de cărturar, ajuns a­­cum­ câțiva ani pe meleagurile unei țări din nordul Europei. Am aflat acolo, — tot prin statistică­­, desi­gur — că într'o țară vecină, numă­rând vre-o două milioane și jumăta­te de locuitori se tipăreau jurnale ajungând la un milion de exemplare zilnic, ceia ce revine la mai puțin de trei locuitori un ziar, iar că în altă țară, care nu ajungea la patru milioane de locuitori, edițiile curen­te ale cărților ajungeau în mod curent la 109.900 exemplare... Ne gândeam deci cu melancolie la succesele de librărie ale cărților noastre, care nu depășsc în cazurile cele mai fericite 10.000 exemplare, la o populație aproape întreită, mai ales la satele răsfirate pe întin­și­șul țării, în care nu ajunge nici o carte, nici gazeta... De bună seamă, analfabetismul în România nu poate fi rezolvat numai prin școală și prin obligativitatea învățământului primar. Este­ poate nevoe de o seamă de modificări ad­ministrative în organizarea satelor, pe care numai un studiu adâncit al realităților și al statisticei le poate indica. Dar trebue și să pornească la lucru fără întârziere. In ceia ce ne privește, socotim că îndreptarea acestor stări nu trebue lăsată în grija unui singur ministru sau a u­­nei singure organizații. Problema aceasta, vitală pentru întreaga na­țiune, trebue să fie obiectul colabo­rării actuale a întregului aparat de stat, la care să se adauge inițiative­le și entuziasmul individuale al tu­turor oamenilor de bine, și mai cu deosebire al tinerilor. I © m BSfest ® CUMINTE UNDR AVIOANE SOVIETICE DĂRUITE carte M.S. REGELUI MIHAI CEREMONIA PREDĂRII A AVUT LOC JOI La invitația d-lui mareșal al Uniunii Sovietice F. Tolbuhin și a d-lui pener­al colonel de tanc­uri I. Z. Susaikov, locțiitorul pre­ședintelui Comisiei Aliate de Control, a avut loc în după amiaza zilei de Joi ceremonia predării a două avioane sovietice dăruite M. S. Regelui Mihai I, de guvernul s­ovietic. Cele două avioane sunt de ti­pul U. 2, special echipate cu a­­vioane de turism. Au fost de față la această solemnitate! M. S. Regele Mihai I, d. dr. Petru Gro­­­za, președintele Consiliului de Miniștri,­ d. Gh. Tătărescu, vicepreședintele Con­siliului de Miniștri, d. A. P. Pavlov, consilier politic al Comisiei Aliate de Control, ministru plenipotențiar cl. I-a și trimis extraordinar, d-nii miniștri Gh. Gheorghiu-Dej, Lucrețiu Pătrășca­­nu, Mircea Durma, Ing. Gh. Nicolau Ștefan Voitec, prof. P. Constantinescu­­,ași, dr. D. Bagdasar, Tudor Ionescu, Petre Bejan, general C. Vasiliu-Rășcanu Romulus Zăroni, Anton Alexandrescu, Adrian Dumitriu, Al. Alexandrini, Amiral Bărbuneanu, A. Vântu, general Dămă­­ceanu, general Em. Ionescu și Mihail Ghelmegeanu, președintele comisiei ro­mâne pentru aplicarea Armistițiului. Din partea sovietică d-nii: general locotenent Vinogradov, general colonel Sudetz, general colonel Nedelin, general colonel Șarohin, general-loco­­tenent Petrușevski, general-locotenent Timofeev, general-maior Alexeev, ge­neral maior Puntus, general-m'aior Ano­sta, general maior Moskvitin, consilier de legație Iakovlev, general-maior Da­­vâdov, colonel Eremin, colonel Listrov, colonel Malasciuk, prim secretar Dan­­gulov, prim secretar Korj și alții. Casa M. S. Regelui d-nii­ D. B Negel, mareșalul Palatului, general Octav Ullea, maestrul Curții Rega­le, general C. Nicolescu, șeful casei militare a M. S. Regelui și colonel Emilian Ionescu, aghiotantul Suve­ranului. Mai erau de față d-nii generali Io­­nașcu, Cambrea, Maltopol, I­om­­browski, Cețulescu, Eftimiu și Pre­torian. La sosire M. S. Regele împreună cu d. mareșal F. Tolbuhin și gene­­ral colonel Susaikov și suita, au tre­cut in revistă compania de onoare sovietică. După ce s’a intonat Im­nul Regal Român și Imnul Sovietic s’a primit defilarea companiei de onoare. D. mareșal F. Tolbuhin a cerut M­S. Regelui permisiunea de a-i preda cele două avioane din partea guver­nului sovietic. Suveranul a răspuns rugând să se transmită guvernului­ sovietic și generalissimului Stalin mulțumirile Sale pentru această nouă mărturie a prieteniei manifes­tată față de poporul român și față d­e Majestatea Sa personal. Apoi d. general-colo­.el &usa‘.b­Gv.­ăe coman­da predării. M. S. Regele a urcat intr’un avion examinându-l cu atenție după care a­­ghiotantul Majestății Sale, d.­mandor aviator Traian Udrițki, co­executat sboruri de demonstrație cu a fiecare avion în parte. In tot acest timp mulțimea adu­nată pe aeroport a manifestat pen­tru Regele României democrate, pentru generalissimul Stali­n, pen­tru mareșalul Tolbuhin, pentru Ar­mata Română, neutru Armata Ro­șie și neutru prietenia dintre popo­rul­ român și popoarele sovietice. Solemnitatea s’a sfârșit cu o masă servită într’un hangar. In tot timpul mesei s’a desfășurat un bogat program artistic, executat de ansamblul de front al frontului III u­crainian. întreaga ceremonie precum și masa s’au desfășurat într’o însu­flețită atmosferă de prietenie. ★ Toasturile rostite cu această oca­zie le vom publica în numărul nos­tru de mâine. # il M. S. Regele având alături pe M­areșalul Tolbuhin (ambii purtând și pe d-nii Petru Groza și Gh. T­ătărăscu, la solemnitatea predării însemnele ordinului avioanelor sovietice „Victoria”) m \ Teroriști bulgari arestați pe când voiau să fugă în SOFIA, 20 (Rador).­­ Corespon­dentul agenției RADOR comunică: Organele Siguranței Statului au descoperit după îndelungate cerce­tări, urmele complicilor fostului mi­nistru de interne Docio Hristov. Ei reușiseră să se refugieze la Varna, de unde voiau să treacă în România. A fost descoperită întreaga orga­nizație, iar cei mai mulți dintre complici au fost arestați. tru PE URMELE RĂZBOIULUI O VIZITĂ LA PIȘTYAN Oaspeți ai corpului de a Traftora românii din­ Cehoslovacia Pe aerodromul Băneasa, un bimotor de bombardament și un trimotor pen­­t pasageri stau gata de plecare. ] Suntem invitații Aviației, în vizita pe care d. Subsecretar de Stat al Aeru­­p face Corpului Aerian român, aflat la Pistyan, în Cehoslovacia și de la ora 7,30 suntem gata pe aerodrom, unde ne pregătim pentru plecare Ne-am strâns toți în jurul avioanelor și bagajele încep să se repartizeze după locurile stabilite din vreme, apoi în­cepem să ne îmbarcăm. D. General Comandant Ionescu Ema­­noil, însoțit de d. General Gheorghiu Ermil și C-dor Zaharescu împreună cu Cpt. Mircea Cioroiu în bimotorul de bombardament, în care mai iau loc și o parte din ziariști cu d-na Silvia Gre­­cu, și d-nii Freoteasa și Ion Popa de la Propagandă. Ceilalți, împreună cu d. General Precup, d. General Argeșanu și Căpi­tanii Teodoru și Mihalache, ne instalăm în trimotorul pentru pasageri și aștep­tăm decolarea cami întârzie cu 20 de minute. La ora 7,50 avioanele decolează unul după altul, iar bombardierul, care are 460 km/oră, trece pe lângă noi ca o nălucă și rămânem cu „pasagerul“ nostru ca să ne legănăm moale în al­bastrul limpede al dimineții. Către Vârf­ul Negoi­ului Instalați în fotoliile noastre conforta­bile, ne reglăm pozițiile spătarelor, în­cercăm tuburile de aer pentru ventila­ție și începem să admirăm peisajul care începe să se desfășoare ca un film, în timp ce ne apropiem de munți, pilotați de Max Manolescu. Am tecut pe nesimțite regiunea dea­lurilor și privim culmile Făgărașului brăzdate de dungi albe de când — la 2100 m. — deasupra zăpadă, Curții de Argeș. d. General Argeșanu (care se­­ CcnisKitsre fii pag. 3-a) Elena Vicărescu la legația ln Paris PARIS, 20 (Rador).­­ Elena Văcărescu, membră a Academiei Regale Române a fost numită consilier cultural pe lângă lega­­țiunea României în Franța. Se știe că Elena Văcărescu a fost delegata României la Socie­tatea Națiunilor, 1929, în comisiunea din Octombrie chestiunilor sociale. D-sa mai făcea parte din Institutul de cooperare intelec­tuală. Primul ministru al Chinei despre sfârșitul războiului cu CIUNGKING, 20 (Ra­dor). — îi. Soong, primul­­ministru al Chinei, vor­bind Vineri la o reuniune politică, și-a exprimat cre­dința că războiul se va termina la sfârșitul aces­tui an sau cel mai târziu­ la începutul anului viitor. 53“ Apropierea sov­ieto- română Populația bucureșteană, care în mod spontan s’a adunat joi după masă în Piața Palatului, pentru a aclama pe Su­veranul Țării și a mulțumi Sovietului Suprem al U. R. S. S. pentru recunoaș­terea publică a meritelor M. S. Regelui României, a putut vedea apărând în balconul Palatului pe tânărul nostru Su­veran, încadrat de doui înalți coman­danți sovietici: Mareșalul Tolbuhin și Generalul colonel de tancuri I. I. Su­­saikov. Populației Capitalei nu i-a putut scă­pa semnificația faptului că însemnele marelui ordin al Victoriei au fost remi­se Suveranului de către Mareșalul Tol­buhin în prezența d-lui general Susai­­kov, locțiitorul președintelui Comisiei Aliate r’- Control, care s’a apropiat de sufletul poporului nostru și a resimțit împreună cu el, bucuria de a vedea pe șeful Statului Român primind o răspla­tă atât de elocventă pentru actul dela 23 August. La rândul ei, populația Bucureștilor folosit prilejul ce i s-a oferit, pentru a saluta în generalul Susaikov pe omul care a contribuit în ultima vreme, cel mai mult, la evoluția fericită, a apropi­erii româno-sovietice. PAUL VALERY A MURIT PARIS, 20 (Rador). — Paul Va­leri a încetat din viață Vineri di­mineața la locuința sa din Paris. Se știe că vestitul poet și filozof francez era suferind de mai multe săptămâni. ÎNTREPRINDERILE comerciale INDUSTRIALE NU-ȘI POT ÎNCETA ACTIVITATEA Ministerul Industriei și Comerțu­lui aduce la cunoștință tuturor co­mercianților că, potrivit dispoz­țiu­­nilor art. 15 din Legea Nr. 351 din 1940 pentru reprimarea speculei ili­cite și a sabotajului economic­­ nu-și pot micșora și nici Înceta temporar sau definitiv activitatea, de­cât după obținerea unei aprobări în acest sens din partea acestui Minister. Se atrage atențiunea că aceiași di­spozițiune era prevăzută și de Le­­gea Nr. 282 din 1943 pentru repri­marea sabotajului. Toți comercianții cari, din cauza evacuărilor sau a altor cauze in le­gătură cu răsboiul, și-au întrerupt activitatea și nu și-au reluat-o până în prezent, sunt obligați ca până cel mai târziu la data de 1 Septem­brie 1945, să reînceapă activitatea lor, în caz contrar vor fi trimiși în judecată (la infractori la legea sa­­botajului ), totodată li se vor radia firmele. Se apropie­rea mărilor criminali de război LONDRA, 20 (Rador). — Conferin­ța reprezentanților juridici ai An­gliei, Uniunii Sovietelor, Statelor Unite și Franței ce s-a întâlnit la Londra pentru a stabili planurile în vederea judecării criminalilor de război mai mari se apropie de desă­vârșirea primei faze a misiunii sale, — scrie redactorul diplomatic al lui „Daily Telegraph", . S-a redactat sub formă de proect raportul asupra căruia s-a căzut de acord cu privire la principiile funda­mentale ale proceselor și la proce­dura lor. Este posibil ca până la sfârșitul săptămânii raportul să fie aprobat. După aceea el va fi supus celor patru guverne și eventual tri­mis la Potsdam, HITLER A DEBARCAT IN ARGENTINA ? El s-ar afla,­mpreună cu Éva Braun, pe un mare domeniu în Patagonia ■ ■ LONDRA, 28. (Radio). — Ziarele americane a­­nunță din sursă autorizată că Hitler și pretinsa lui soție Éva Braun au debarcat în Argentina și că s-ar afla actualmente pe un mare «ternein» în Patagonia, domeniu cu­mueărat de mai mult timp de nazești pentru al­te se­rvi de refugiu. Se ad­unță de asemene­a că numeroși fruntași nășești a se debarcat în Patagonia, aducând cin ei mari cantități de devize și numeroase bijuterii. LA POTSDAM S‘AD LUAT IMPORTANTE HOTĂRÂRI ■ ■ LONDRA, 21 (Radio). — A­genția de presă „Associated Press“ anunță din Potsdam că, conferin­ța celor trei mari“, a luat importante hotărîri, care așteaptă să fie formulate într-un comunicat oficial. Se anunță în acelaș timp că este puțin probabil ca președin­tele Truman să viziteze Londra, după terminarea conferinței tri­partite. Președintele intenționează să se înapoeze cât mai curând la Washington pentru a prezenta Congresului un raport detailat asupra conferinței de la Berlin. Flota - război britanică luptă împotriva Japoniei S3 9 LONDRA 21 (Radio).­­ Un purtător de cuvânt al amralității a declarat că cea mai mare parte a flotei de războia britanice se află pe teatrul de operațiuni din Pacific, luând parte la lupta împotriva Japoniei. O escadră e compusă din cuirasatele: „Ring (îc Orge )“, „Ducele de York“ și „Han“, 5 mari vase port-avion și­ mai multe cru­cișătoare și distrugătoare. Escadra din Indiile răsăritene cuprinde cui­­rasatele: „Renown“, „Queen E­lisabeth“ și „Vaillant“ precum și c­ui­­rasatul francez „Richelieu“, de asemenea 7 crucișătoare și 14 distru­gătoare. Un purtător de cuvânt al aviației britanice a declarat că în cu­rând vor lua parte la atacul asupra orașelor japoneze avioane „Lin­coln“ care vor putea transporta mai mult de 10 tone de bombe într'un singur raid.­­ M. S. Regele se urcă în unul din avioanele pe care le-a primit un dar din partea gu­vernului sovietic O telegramă „Reuter“ din Paris vestea ieri că s'a dat un fel de vot de blam Joi, generalului de Gaulle, la comisia pentru reforma statului a Adunării Consultative. Telegrama are nevoe de o lămurire. Știți că ultimele alegeri parlamen­tare au avut loc în Franța, în Mai 1936. Următoarele trebuiau să se efectueze în Mai 1940. Dar războiul, izbucnind în Septembrie 1939 , a mai îngăduit să se facă alegeri, așa că parlamentul a fost prorogat. In Iunie 1940, după armistițiu, bună parte din deputații și senatorii, al căror mandat fusese prelungit, au votat pentru reforma Statului fran­cez, propusă de Petain. Ei s’au des­calificat, astfel, în fața poporului și a lumii. După ce s’a eliberat Franța, anul trecut, acest Parlament a fost socotit caduc. Totuși, având în ve­dere tradiția parlamentară și demo­cratică a Franței, generalul de Gaulle, a vrut să aibă o adunare cu care să se sfătuiască. Alegeri nu se puteau ține. Era încă stare de răz­boi. Și atunci, din foștii parlamen­tari cu ținută demnă, din membrii de seamă ai mișcării de rezistență și din oamenii politici care s’au exilat în Anglia sau Algeria, aderând la „Franța liberă“, generalul de Gaulle a înjghebat un mic parlament, cu numai 268 de „deputați“, care să fie loc de Cameră. Și acestui mic par­lament i-a spus „Adunarea Consul­tativă“." Dar acest ..sfat“, nefiind alcătuit din mandatari aleși ai Na­țiunii, ci numai din mandatarii ei propuși, nu putea avea și nu are pu­terea să hotărască, cum ar avea-o o Cameră adevărată a deputaților. Așa că abia de acuma încolo să se facă alegeri și să se constitue un parlament propriu zis. S’a pus, însă, problema: cum să fie viitorul parlament? Să aibă ca și vechiul parlament, o Cameră și un Senat sau numai o Cameră?,Să se voteze după vechea lege electorală sau după norme noi? Să aibă acelaș număr de deputați sau mai puțin ? Unii au susținut că deocamdată există o­ Constituție (din 1875) și că atâta vreme cât această Constituție nu va fi, în prealab­l modificată de o Adunare Constituantă, ea rămâne în vigoare și guvernul e dator să se ție de ea. Alții au propus ca să se pășească de pe acum la reforma statului și să nu se fie în seamă ce a fost sub Republica treia. Generalul de Gaulle, din proprie inițiativă și sfătuindu-se numai cu câțiva din jurul lui, a alcătuit un proect de a­ se face în Octombrie, alegeri, după un sistem nou care să i­a caracterul unui plebiscit popu­lar. Cetățenii să răspundă prin Da! sau Nu, dacă vor o Adunare consti­tuantă sau dacă vor ca să se proce­deze după legea veche. Acest proect a fost supus Joi, co­misiei pentru reforma Statului. Căci Adunarea Consultativă, ca orice Ca­me^ și-a constituit diverse comisii: o comisie financiară, o comisie pen­­tru politica externă și între altele și o comisie pentru reforma Statului. Această comisie a respins planul ge­neralului de Gaulle. Un asemenea vot, dat de un Par­lament ales, ar fi dus la demisia gu­vernului. Dar întrucât, cum spu­neam, hotărîrile Adunării Consulta­tive nu obligă și nu leagă guvernul, fiindcă au un caracter numai de stat, ele nu au urmări grave. Dealtfel, proectul, probabil, că va fi adus și nu desbaterea întregei Adunări, de data asta fiind vorba numai de o comisie restrânsă. In principiu, ge­neralul de Gaulle va putea trece și peste votul eventual ostil al planu­lui Adunării. Nu e mai puțin ade­vărat, însă, că atitudinea adoptată de comisia cu pricina, alcătuită din oameni desemnați de însuși genera­lul de Gaulle, arată că în Franța nu se va admite în ruptul capului vi­­screma­tic sub formă da plebiscit a imen­s^țeri pe­ron­ale, £»icus ,Mâîb , se’av magic amic și veritai. Amnic înăi, este Platon <C ât mai bun amic îmi este adevărul, spune Arîstot, vrând să dea a i­te­­rtelege că are tot respectul pentru imărimi, dar că m­inciuni!« contează ,mai mult. Azi, s’ar putea spune: A­­mic nu este de Gaulle, dar mai buni prieteni ne sunt libertatea și prin­cipiile democratice. Sunt peste 159 de ani de când Robespiere, expunând principiile de morală politică după care trebue să se călăuzească Republica, spunea că, „tot ce tinde la purificarea moravu­rilor, la ridicarea moralului, la ine­drumarea inimilor spre interesul pu­blic, trebue să fie primit și stator­nicit; însă tot ce tinde la promova­rea ambițiilor personale, la stimula­­rea îngâmfării, trebue să fie respins­ și reprimat. Căci — adăuga el — în­ sistemul revoluției franceze, ceea ce este imoral și nepolit­ic, ceea ce este coruptor este contra, revoluționar, fi Fiindcă din Franța vine moda, vă foarte interesant, de aceea, de urmărit procesul de zămislire a Re­publicii a patra, deocamdată Inch­i­­riîa încă nu sunt de ajuns de limpezi și nu se știe precis de partea cui ei dreptatea. Căci numai cel cu drep­­tatea va birui și in lupta lăuntrică. I. FLUVIUS SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ__ AMIC NE ESTE DE GAULLE DAR A PREȘEDINTELE TRUMAN A CÂNTAT LA PIAN PENTRU MAREȘALUL STALIN POTSDAM, 20. (Rador). — După concertul pianistului List, președintele Truman a cărui profesoară de muzică i-a fost mama sa, a luat loc la pian la rugămintea generalissimului fenjin și a cântat Menuetul de ÉeeÚdwan în Sol. Serata muzicală a luat sfâr­șit, cu puțin înainte de ora 11,­­.............. .. . 11 «mii

Next