Timpul, octombrie 1945 (nr. 2951-2976)

1945-10-14 / nr. 2962

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. _ soada Sărindar Nr. U Redacția și Administrația 3 05.44 TELEFON: 1 ■ , .... .. -------­Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In străinătate I Tariful in funcțiune de convențiile poștale Inter­­nationale Abonamentele Încep U­t și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcți­unei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. a Poștal No. 1327 Proprietar: ..T­I­M­P­U­L" 8. A. R. înscria sub Nr. 202 Trib. Ilfov­irector: GRIGOIIE GAFENCU In­­tră : 3 luni 3000 lei Autorități. Loc. și bănci lei 20.000 BRĂȚARĂ x DE AUR puțin­ă de modesta și-A fost o vreme când a te naște bursier, a trăi funcționar și a muri pensionar constituia dacă nu „ feri­cire desăvârșită urmărită cu tenaci­tate de orice român cel liniște tihnită plină gurantă, pe vremea aceia, meseria marin­­ă se încuraja prin serinci pline de magia atrăgătoare, precum: „me­seria este brățară de aur“. Și meseria dacă era simbol*0, brățară, nu era intr’un fel deloc de fapt pentru care semăna mai mult o cătușă. O anumită morgă suburbană dis­prețuia tot ce este cu adevărat mun­că creatoare și vâra oamenii, cu fun­dulie saracă în tot felul de funcții care se practică cu coatele pe masă, înfășurate ca niște burlane de do­­mn. f­uncția de scrib și de contopist era: maximum de parvenire rurală­ SiT *r*i­M În *?*.*■** lagună parcă sălta satisfăcut intr’o altă clasă so­­cială, pe care o visa demult. Brățăriie de aur­ — cele­ simbo­lice — au rămas vacante. S’au ce­rut num­ai cele veritabile pentru plasament. Reuitatul se cunoaște. S’a suferit decenii întregi, mai ales Statul- o pletoră nesfârșită de preopinenți la fiecare scaun de birou, oricât de mi­xer retribuit. Această psihologie de comici par­veniți a paralizat tot avântul unui lung șir de­generat, care n’au cul­tivat nici o inițiativă, n’au manife­stat nici un avânt, nici o activitate productivă. Bieți eminenți, oameni capabili și-au închis tot elanul între patru pereți, abrutizați de rutină, fără o­­r­izont, fără ideal. Păcat! Acum, se pare, a venit timpul re­abilitării profesiunilor reale, pozi­tive, cu adevărat creatoare. Fadu­l­a a­sambrat în mizerie și în inu­til. Panoplia sutelor de mii de ra­ta» din comoditate și prejudecăți p , "xdpata de Personagii. E com­­. ,E chiar supraîncărcată. Co­­hor*­e de funcționari, victime psihologiei trecutului defunct trimise în lungi pomelnice, la su­­pranumerare și disponibile, de la un Minister sau altul. Și munca pozitivă în această epo­­că de refacere, când se deschid m­oducH­lele Unui viitor ,­ care pro­­ucita să nu se mai autofrâneze pentru a asigura capitalului maxi­mum de beneficii, cere mereu bra­s și mai ales specialiști, maiștri și lucrători calificați. Toate industriile au nevoe specialiști. Altă dată îi importam de acum când suntem în preajma deschiderei școlilor, e bine să se cunoască această situație. Meseria­șul manual și-a câștigat un loc de cinste și de demnitate: este un om, un cetățean, un independent, stă­pân pe viața lui. Părinții ar trebui să se gândească la aceasta. Să nu mai pornească să fabrice din copiii lor. Încă o mie de avocați peste cele unspreze mii din București, vre-o nici ceva funcționari în cadrul disponi­bil de mâine. Brățara e de aur, E astfel sufla­tă de o suflare nouă de reabilitare a muncii și a omului. Trăim Intr’o generație și într’un timp încă in care arta muncitorului, specialita­tea lui, asigură ob­șieui o viață demnă și satisfăcătoare. Speciali­știi, maiștrii, lucrătorii calificați n'au a se teme de șomaj multă vreme de aci înainte. Poate viața dură de-acum ne va desbrăca de prejudecăți ridicole și pretențioase, și în locul așa zisului „Intelectual” inutil, va înainta un lucrător priceput, curat, care să-și asigure sieși și conștient țării viață care să nu samene a perpetuă o milogeală. Demostene Botez­ ate sunt y 4 PAGINI 40 LEI S'au întors navele TI Război cu zâmbetul pe buze Se întorc navele! Stat cu frontieră la mare, având un port­­ de o importantă capacitate com­er­­cală, țară străbătută de cel mai lung fluviu european și, mai ales de sfârșitul acestui fluviu cu gurile lui, România trebuie să posede o marină importantă pentru nevoile ei de comunicație pe apă! Mai ales România de azi, înc­an­drată într’o nouă ordine economică și socială a lumii, tradiție marinărească Deja aveam [UNK]­o și de care eram foarte mândri. Această mari­nă a fost sacrificată și ea în ră­­boiul absurd pe care l-am dus îm­potriva națiunilor dintotdeauna pri­etene. In porturi, pe cheiurile pustii marinarii noștri rămăseseră să scruteze un orizont vid, stând cu brațele încrucișate. Și să ne imaginăm acum bucuria lor, bucuria noastră. Er­, la Galați, ți vasele comer vasele de război mare. S’au întors navele! Marinarii își pot sufleca iarăși mânecile și încor­da puterile pentru o muncă nouă. Cheiurile se vor anima iar, maca­ralele vor umbla deasupra lor go­lind silozuri și umplând oale, go­lind cale și umplând silozurile. Din nou, de ori dimineață, pavilionul ro­mânesc flutură pe catarg, lanțurile ancorelor zornăie cu un glas cunos­cut. Pe punțile vaselor restituite co­­mandanții români au trecut în revi­stă mateloții și au dat comenzile. Vasele pe care generozitatea sovie­tică ni le-a înapoiat, au intrat în noaptea de 10 Octombrie, în apele românești, în apele lor de origină. Au intrat distrugătoarele „Mărășe­­ști” și „„Mărăști”, nume ale adevă­ratului eroism românesc, au intrat torpiloarele „Zmeul" și „Sborul”. Uniunea Sovietică ne-o restituie s’a întors „Delfinul” submarinul, au venit vedetele, șalupele, remorche­rele, șlepurile, docurile plutitoare, barcazurile, yachturile. S’au întors toate. S’au întors acasă, cum s’au întors și continuă să se întoarcă ostașii prizonieri. Portul s' a ani­­mat și portul își va reveni din a­­morțeala lui, renăscut la o viață nouă de muncă. Trofee de război în porturile Cri­­m­eei și ale Caucazului, navele re­vin cu fruntea sus, într’o atmosferă de prietenie și de adâncă înțelegere cu acei împotriva cărora fuseseră trimise să lupte. Se va putea când­va uita acest măreț gest de genero­zitate și înțelegere a greutăților noastre ? Aceste vase constituie în­­ceputul marinei noastre puternice de mâine, care va contribui la re­construcția României, la munca po­poarelor libere și pașnice. S’au întors navele! România are iarăși marina ei! Gheorghe Dinu Portul Galați, așa cum era pe vremea când vasele erau în rada lui Solemnitatea restituirii raselor Au participat: membrii guvernului și reprezenta­nț­ii Comisianii Aliate de Control. — Semnarea protocoalelor. — Cuvântări­le d-lor amirali Bogdenko și Bărbuneanu — PRIN TELEFON DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU SPECIAL — GALAȚI. 12. — Solemnitatea primirea celor 18 vase restituite de Uniunea Sovietică României s-a bucurat de o zi însoriită. Orașul pavoazat cu drapele so­vietice și române, înghirlandat cu ver­deață și animat de miile de cetățeni — muncitori, funcționari și comercianți — cari cu placarde se îndreptau spre de­barcader avea o înfățișare de sărbătoare. Alături de gălățeni, mii de plugari ve­niți din județele Tecuci, Tutova și Co­vurlui au plecat si întâmpine guver­nul care le-a satisfăcut cererea de a avea pământ in proprietate. Orașul trist lovit de nemți la 23 August cu ruine pe cele mai importante artere, a avut o tresărire spre viață în clipa in care reprezentanții cei mai autorizați ai guvernului, d-nii dr. Petru Groza, Gheorghe Tătărescu și Gheor­ghiu Dej au anunțat in cuvântările ros­­tite că o eră nouă, de refacere a por­tu­lui Galați, pentru a ajunge la stră­lucirea de odinioară, a inceput prin predarea flotei de război și de comerț României de către Uniunea Sovietică.­­ Solemnitatea s-a desfășurat la debar­cader unde erau adunați mii de cetă­țeni în așteptarea trenului special ce a­­ducea reprezentanții guvernului și pe invitați. De față se găseau membrii co­­misiunei aliate de control d-nn vice­amiral V. L. Bogdenko, colonel Station Heikin și lt. col. Orlov, iar din partea comisianei aliate de control din Galati d-nn­ lt. col. Sokolovski, căp. Cozia, ing. Sirkis, general Zagrebin, coman­dantul trupelor sovietice din garnizoa­na Galați. Se mai aflau d-nii: Niculae Ignat, prefectul județului, C. Maria, primarul orașului, D- Cucu, primul pre­ședinte al Curții de Apel, colonel Ni­­culăiță, comandantul garnizoanei, col. Craioveanu, inspector general de jan­darmi, colonel magistrat Stavrică, pre­ședintele Curții Marțiale, col. dr. Vasi­­liu, comandor Dimitriu, comandor Ovi­­diu Șerbănescu, procuror general Titus Bogdănescu, V. Voinescu, primul pre­ședinte al tribunalului, lt. comandor Enea Popovici, lt. col. Diaconescu, lt. col­ Pavel, inspector general sanitar dr. Troia, chestor Sandu Teodorescu, aju­tori de primar Gh. Mușetescu și Rein­­gewürtz, Giuseppe Calabotta, repre­zentantul consular al Italiei, Cyril Pe­­­­trof, consul al Bulgariei, A. Dauphin, delegat al consulatului francez, Sură consul al Belgiei, ș. a. Continuare în pagina 4-a DUPĂ CARTOFI, CU MAȘINILE PRIN PROVINCIE... satelor își oferă bucuroasă produsele la prețuri rezonabile. — Cum își colectează economatele, alimentele Astă vară a fost secetă. Luni de zile căldura caniculară a veștejit și transformat în pârjol rodul Bărăganului. Din cauza aceas­ta recolta a fost, în bună parte, compromisă iar guvernul pus în sit­uația de a lua chibzuite măsuri pentru ca totuși hrana populației, ce­a aglomerată mai ales în marile centre urbane, să fie asigurată. Nu în toate părțile țării canicula a făcut însă ravagii. In Ardeal, de­­ pildă, ploile au căzut abundent și la timp, așa că a­­colo pământul a rodit din plin iar oamenii au cules din belșug ca în anii cei buni. GOANA DUPĂ ALIMENTE Faptul acesta face ca satele arde­lene să fie vizitate în­­ fiecare zi de nenumărate mașini, majoritatea din București. Ele aparțin diferitelor economate cari, în baza dispozițiunilor în vi­goare sunt obligate să alimenteze pe angajații lor la prețuri accesibile pungilor modeste. Cu toate greutățile cari apasă u­­merii plugărimei care joacă un rol atât de insemnat în ceea ce privește satisfacerea condițiilor impuse prin Convenția de Armistițiu, cu toate că țăranul ardelean nu este poseso­rul de întinse terenuri cultivable iar familia lui este, în general, nu­meroasă, în drumeția pe care am fă­cut-o prin satele din Jud. Târnava Mare am văzut cum toți gospodarii ascultă cu interes și cu strângere de inimă cele ce aud despre faptul că în Vechiul Regat nu a fost anul a­­cesta rod și sunt gata si vândă ce au pe prețuri accesibile reprezentan­ților econom­a­ticei. CUM SE COLECTEAZĂ UN CAMION CU CARTOFI In asemenea împrejurări am vă­zut cum într'un sat tărnăvean lu­mea s'a strâns, ca la urs, în jurul unui camion cuprinzător al unui economat din București. — Aveți cartofi, bădicule întreabă un furtucar care coboară din ma­șină înfășurat în pioduri și fulare, cu o caschetă în cap care îi cade, până peste ochi? — Avem vid­oci destule, domni­­șorule, îi răspunde un moșneag ră­­r­undit tn bătă, că dacă nici piciori n'am avea ar fi bătaia lui Dumne­zeu pe capul oamenilor — îmi dați și mie întreabă vizi­tatorul. — Apoi om da dacă și D-ta ne vei da 120 lei pe ha„ răspunde moșnea­gul. Intr’o clipă târgul este gata înche­iat, orăsănul nostru trece la cârciu­mă să bea aldomașu! în vreme ce femei și bărbați încep să apară de prin curți cu saci doldora pe umeri. In mai puțin de două ore camio­nul a fost încărcat până la refuz Funcționarul delegat de economat era nespus de fericit fiindcă între 120 lei prețul plătit și 500 lei prețul dela București, este o diferență apreciabilă care ușurează mult greu­tățile celor pe cari ii aprovizio­nează. VANSA MAICA. DAR CÂND CU HECTARUL Se făcuseră toate pregătirile de plecare când de camion s'a apropiat sfioasă o femeie îmbrobodită de nu i se vedeau decât ochii și umerii obra­jilor. — Eu, să vedeți D-voastră, începu ea, am cartofi, un hectar, dar sunt încă în pământ, că singurul fecior care îl am este prizonier în Rusia și­ s văduvă de 12 ani. Dar vând, dragule, vând și eu, dar cu hectarul. Am așteptat să strângă întâi satul și apoi să facă clacă la mine. Țin o parte pentru mine iar restul ii vând D-tale. Târgul a fost încheiat pe loc. Ur­mează numai ca oamenii satului să strângă intr'o zi, două, piducile vă­duvei dintre cari majoritatea vor (Continuare în pag. 3-a) BOMBA ATOMICA NU MAI FACE DOUĂ PARALE WASHINGTON, 12 (Rador). — Co­mitetul pentru probleme navale din Camera un raport Reprezentanților a alcătuit întemeiat pe mărturiile unor ofițeri superiori de marina. Raportul spune că „sunt Indicii că au fost realizate contra-măsuri efec­tive împotriva bombei atomice, ast­fel încât această bombă poate fi fă­cută să explodeze departe de obiec­tiv, chiar fără să se știe poziția in care se află bomba. Raportul subliniază apoi că „expe­riențele recente făcute în domeniu’­ electronic au dat posibilitatea ca bomba atomică să fie făcută să ex­plodeze la mare distanță, prin ra­dio. O asemenea apărare poate fi e­­fectuată de la cele mai mari­ distan­țe, de către marina noastră de coa­stă“. Raportul mai cere poporului ame­rican să nu devină sclav al fricei, și să se gândească la mari adăposturi subpământene și adaugă: „Până când se va dovedi că bomba atomică are efecte asupra vaselor, noi nu putem să renunțăm la marina noas­tră ci, dimpotrivă, trebue să căutăm să o menținem ca cea mai puternică marină din lume. ­n corpul ziarului: a EPORURI­LE SCUMPE­TE PENTRU PEN­SIONARII PUBLICI A­m Africanii au dus războiul ca o mare putere militară. Comandanții lor, arm­ele lor, soldații lor, s’au dove­dit a fi din cel mai bun material căliți. Luptele date pe frontul din Franța, Italia și Pacific, au înscris mari fapte de arme. Dar nu despre asta vrem să vorbim acum ci de­ aceia candoare a americanilor care ne-a fermecat, întotdeauna. Știu acești oameni cari au creiat un continent teme­rar să treacă cu buze peste cele mai zâmbetul pe grave lu­cruri, știu să glumească și, mai mult, să nu se jeneze de aceste glume. Așa cum reese din cele două amuzante întâmplări, cetite în presa americană. Generalul Mac Arthur are­ un fiu, care din dragostea lui filia­lă a cerut tatălui să-i trimeată o sfotografie de pe front, dar... să­­ nu fie singur pe ea. Să găsească pe cineva celebru, cu care să se fotografieze. Pasă-mi-te, pentru Mac Arthur - junior, teribilul său părinte nu era o celebritate. Și Mac Arthur i-a satisfăcut do­rința, trimițându-i o poză, în care era el și cunoscutul comic Joe Brown care a urmat trupele cu coloana de propagandă. Și tâ­nărul Mac Arthur a fost fericit să-l aibe pe tatăl său lângă o „adevărată celebritate". Alta. Generalului Patton i s-a trimis un ordin să atace orașul Trier după ce va primi încă două re­gimente de întăriri. Ordinul nu ajunsese însă la timp util, deoa­rece generalul atacase cu cele două regimente și cucerise ora­șul. Primind după aceia ordi­nul, el s’a simțit dator să răs­pundă : „Cucerit Trierul, numai cu­­ două regimente. Trebuie să dau orașul înapoi Și America se amuză, conti­nuând să facă lucrurile grave, cu zâmbetul pe buze. REALIZAREA TELEVIZIUNEI IN CULORI NEW-YORK. 12 (Ră­ilor!. — Transmiterea prin televiziune a imaginilor în culori a fost realizată, a anunțat vice - președintele Societății de radio­difuziu­­­ne americane, Columbia. O experiență reușită a avut loc în ziua de 10 Oc­tombrie între doi „zgârie nori“ din New­ York. Duminică 14 Oct. 1945 ANUL IX — Nr. 2962 1=323 SOARELE răsare 6.26. A­ LUNA nouă ziua 8-a. CERUL se va înoura. Reacț vântului de Nord-Est. Temperi în scădere. Ploi în câmpie, zăpadă la munte. a. - MAREȘALUL KON IEY EA RRAGA il B LONDRA, 13 (Radio). — S’a anunțat aseară din Praga că Ma­reșalul Uniunii Sovietice Koniev a sosit ori după amiază intr’o vizită of­cială în capitala Cehoslovaciei. El a fost primit aseară într’o lun­gă audiență de președintele republicii Eduard Beneș. Laval va fi executat Miercuri d­E PARIS, 13 (Radio). — Avocații lui Laval au fost primiți ori după amiază intr-o audiență de 10 minute de generalul De Gaulle, că­ruia i-au prezentat un lung memoriu, prin care cer judecarea din nou a procesului fostului șef al guvernului din Vichy.­­ D­e LONDRA, 13 (Radio). — Avocații lui Laval au declarat ori re­prezentanților presei că sunt in posesiunea unui nou și bogat mate­rial documentar în favoarea fostului prim ministru francez —­ do­vezi pe care le vor pune la dispoziția generalului De Gaulle, caruia ii vor cere să aprobe rejudecarea procesului Laval. 9 ) LONDRA, 13 (Radio). — Ziarul „Liberation" apărut aseară la Paris anunță că Laval va fi executat Miercuri dimineață în cazul când generalul De Gaulle nu va semna grațierea condamnatului H moarte. ALIAȚII AU CONFISCAT UZINELE 1. 6. FARBEN ■ 9 LONDRA, 13 (Radio).­­ Generalul Lucius Clay, locțiitorul ge­­neralului Eisenhower la comanda trupelor americane din Germania, a anunțat aseară confiscarea de către aliați a marilor uzine I. G. Far­­benindustrie și a celor 300 fabrici afiliate.­­ Uzinele vor fi demontate și transferate în diferite state ale Na­țiunilor Unite, în contul despăgubirilor de războiu datorate de Ger­mania. Trupe sovietice, britanice și chineze vor participa la ocuparea Japoniei 9 B NEW-YORK, 13 (Radio).­­ Generalul Mac­Arthur, comandan­tul suprem aliat, a declarat aseară la Tokio în cadrul unei confe­rințe de presă, că trupe sovietice, britanice și chineze vor participa, alături de forțele armatei americane, la ocuparea Japoniei. In urma ordinului generalului Mac­Arthur, noul guvern japonez prezidat de d. Shidehara a abrogat toate restricțiile în legătură cu libertatea cuvântului și a întrunirilor. In cel mai scurt timp se va proceda la desființarea complecta a poliției secrete și se va autoriza înființarea sindicatelor muncitorești. Se anunță în acelaș timp că gu­vernul a ordonat desființarea cartierului general al marinei și al for­­țelor aeriene japoneze. Franța nu recunoaște nici o hotărâre internațională luată fără consultarea reprezentanților ei B 9 PARIS, 13 (Radio).­­ Generalul De Gaulle a declarat aseară la o conferință de presă că Franța este ostilă convocării oricărei conferințe restrânse pentru reglementarea păcii. Franța nu va recu­noaște nici una din deciziunile care vor fi luate fără participarea re­prezentanților ei. Dizolvarea tuturor organizațiilor național - socialis­te în Germania 9 9 LONDRA, 13 (Radio), —­­.C omisiunea aliată de control a Ger­maniei întrunită ori la Berlin a decis dizolvarea partidului național­­socialist german, a birourilor și a tuturor organizațiilor afiliate, si a interzis reconstituirea lor sub orice formă. Nerespectarea acestei dis­poziții va fi considerată crimă și va fi pedepsită extrem de aspru. Consiliul aliat de control a mai hotărit confiscarea tuturor pro­prietăților și arhivei organizațiilor interzise. laltă ori s’a depus pe­­­ Senatului american și în acelaș timp, pe birourile Camerei Re­prezentanților câte o propunere de a se crea o Palestina independentă democratică și deocamdată o comi­­siune internațională care să vegheze la imediata transferare în Pales­tina, a evreilor din Europa, doritori să plece într’acolo. Moțiunea a fost depusă în numele ambelor partide americane, spriji­nită fiind atât de republicanii din opoziție cât și de democrații de la putere. Ce aduce nou această inițiativă ? Că nu mai e vorba de astă dată de un stat național evreesc ci de un stat palestinean independent, în ca­re, fără deosebire de rasă sau de religie, evreii cât și arabii, cât și creștinii să fie cetățeni cu drepturi egale care să conlucreze la condu­cerea țării, pe baza de reprezentare democratică. Un fel de Elveție, în care cele trei religii, cele trei ra­se să trăiască laolaltă ca cei de limbă, germană, italiană și franceză în cantoanele helvetice, așa cum ar fi vrut „Nathan der Wesse“ al lui Lessing. Trebue să vedem în acest proect, o nouă sugestie cu privire la felul cum s’ar putea soluționa greaua pro­blemă a Palestinei, complicată în ultimele zile de mereu crescândele tulburări din partea locului. Asta ne dă prilejul sa vorb­in­de atitudinea, în genere, a Statelor U­nite în chesiunea palestineană. Este o at­iudine binevoitoare te­zei evreești. O spunem de la început și ca se explică prin faptul că sunt în Statele Unite u­nei milioane de evrei care sunt cetățeni americani și priintre care, unii, prin poziția lor politică sau socială, sau și prin una și prin alta, exercită o simțitoare toți, originari din țările europene și nu numai că n’au putut rămâne reci la ceea ce s’a întâmplat cu core­ligionarii lor, dintre cari n’au rămas în ținuturile supuse Axei — după declarațiile Lordului Strabelgi, — decât un milion din șase, dar, dim­potrivă, simt, — cum spunea un vestit poet medieval — că numai trupul lor î­­n Vest, însă inima le-a rămas în Est. De aceea n’au încetat o clipă să intervie, fie pentru ușu­­rarea prigonirilor la care au fost rând pe rând supuși, pe v­ele la continent, acești „Ioni fără­­ ai tuturor popoarelor, fie pentr­u o soluționare a problemei evreești, prin crearea unui cămin sau a unui nun NEtttimu A­titudinea Statelor Unite chest­iunea Pa­lestinei in birourile m­artib­re în treburile publice. In ceea ce privește restul, covârșitoarea majoritate, au chiar partidele sa­le interesul să le capteze simpatia, ară­tând înțelegere cauzei evreești. Evrei­i din Statele Unite sunt, adăpost, pur și simplu, în Palestina. Pentru a răspunde acestor preo­cupări continue ale cetățenilor săi de origine evreească, a stăruit Ro­osevelt încă din primii ani ai pre­ședinției sale pentru înfrânarea pornirilor bestiale ale hitleriștilor. Din aceeași pricină a rechemat la un moment dat pe ambasadorul Statelor Unite de la Berlin. Și tot din aceeași cauză a protestat Cordiiî Hull în 1942 contra depor­­­­tării evreilor din Franța și la 1844, contra deportării celora din Unga­ria, Departamentul de Stat Am­eri­ca­n nelăsând să-i scape nici u­­n pri­lej pentru a ridica glasul împotriva neomenoaselor purtări ale diferite­­lor guverne europene fascizate (era să spun fascinate de hitlerism). Cu privire la Palestina, atitudinea Statelor Unite a început să se pre­cizeze în preajma debarcării trupe­­lor americane în Africa de Nord. Continuare In ultima pag. Thomas Dewey PROCESUL LI LAVAL­UI VA Fi REJUERAT PARIS, 12 (Rador). — Corespondentul Agenției Reuter transmite: întrebat în cursul unei conferințe de presă, ce a avut loc în cursul zilei de Vineri imediat după reîn­­t­­reerea sa din Belgia, d­ac$ Laval va fi judecat n non. genialul de Ga­ul­la­n tâd­uis ! „Un nou proces? In mai­ ,sigur, nu“.

Next