Timpul, octombrie 1946 (nr. 3250-3275)

1946-10-14 / nr. 3261

B­S­D­A­c 3,1­A­ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, strada Sărindar Nr. 18 TELEFONI­­ ^efractîă și Administrația H Q.%.44 ( Tipografia 3.42.23 (n­­ară | ARONA »1 INIE 10 »trăb­ătate ! Tariful în funcțiune de 3 luni 18.000 lei convențiile poștale inter­naționale Funcționarii publici și pensionarii Pentru bănci, societăți și autoritâți Lei js­ogo ~ pe 3 luni îîn­ ouc anual, cu plata diferenței unei eventuale majorări s tarifului. Abonamentele încep s»­­ is ale fiecărei luni Taxa de francare platita un numerar cont. aprobării Mrecțiunei Generale P. T. T. Nr. 30288/8 Mai 1833 Cont C £. C. Postai No 1327 Proprietari ,.T­I­M P ü L" s. A. H. înscrie sub Nr. 202 Tril», nti* Aia sau neagra? de DEMOSTENE BOTEZ N­ u știu ce acces de opti­mism sau ce iluzie sta­tistică a determinat la un momerit dat un regim alimentar de lux cu pâine albă. Un fel de încercare pe timp scurt, a unei epoci ante-belice. N‘a durat mult această iluzie. Ca toate iluziile! Și-i bine că n‘a durat. Prea mirosea o sfidare. Regiuni întregi cu câteva mi­lioane de­­ oameni, — semeni din­tre noi, — duc un regim de foa­mete, și noi, în acelaș Stat, nu puteam mânca pâine neagră sau „mixtă“, ci numai și numai, cu totul și cu totul albă. Era prea mult! Bunul simț și, probabil lipsa de făină, au învins. Nu mai e­­ste pâine albă. Mai exact, n’ar mai trebui să fie, pâine albă. Fiindcă din asta, de fost, — este. Dar, curios, neagră sau mixtă, adică integrală, nu mai este. După ce s’a fixat, cu mare chibzuială un regim unic de pâi­ne, — adică numai neagră. Iar cea albă a fost interzisă, formal acum lucrurile sunt pe dos: este pâine din cea interzisă, și nu mai este din cea permisă. Concluzia este că e de-ajuns ca ceva să fie interzis, pentru ca să apară la lumina zilei. Vineri dimineața,, pe la toate colțurile de stradă, pe la toate gheretele, de vânzare, pâine al hit. O mică franzeluță 4000 de lei. La dis­creție și fără cartelă. Ca‘n Ar­gentina! Ca‘n grânarul Americei! In schimb, în aceiaș zi, pâi­nea cea de toate zilele, cea le­gală, cea cu Decizie ministeria­lă, de loc. Nu s‘a văzut! Nu s'a văzut, nu fiindcă e neagră, dar fiindcă nu era de loc. Iar pentru ca paradoxul să fie și mai iritant, peste tot se vindea, ziua în amiaza mare, cu propagandă vorbită în stil bom­bastic pentru excitarea pr­actică, e frumuseță de covrigi împletiți. Numai cu o mie de lei bucata. Putea să cumpere cine vrea­ și controlorii de la sabotaj ai Mi­nisterului Economiei Naționale, și agenții Poliției, și gardienii publici, și judecătorii.­­ Un limbaj și o terminologie ocazională definea târgul celor nepermise drept „târg negru’’ adică un târg făcut pe ascuns, pe întunerec, pentru ca să nu a­­fle nimeni și să mi știe nimeni. De știut știa toată lumea, dar de văzut, e adevărat, mai pu­țini. Există un fel de ipocrizie sau de pudoare. Acum, acest târg negru, s-a des­camuflat. Nu mai e negru, nu mai este nici pe ascuns, nici cu pudoare. E la lumina zilei, în stradă, subt nasul celor care trebue să vegheze la aplicarea legii, și-i cu cinism și ostentație. Târgul negru al pâinii nu mai e negru. E alb. Continuare în pagina 4-a Tratatul de pace al Ungaria a fost votat Lucrările Conferinței vor continua pe bordul transatlanticului „Acquitania“ ■ »PARIS, 13 (Radio), aseară a conferinței da celor 37 de articole și pace ci» Ungaria. Conferința păcii nu parcedtuit tratatului de­­ să fie examinat Luni, conferinței de pace vo — In ședința plenară de pace, a început votarea 6 anexe ale tratatului de­­ va ține astași și de a să p­ace cu Finlanda wmâind astfel că Marți lucrările­r fi terminate­ său pe membrii delegațiilor franceză, sovietică și nord­­americană. La­ aflarea hotăririi de a se angaja acest vas, un membru al delegației nord-americane la Conferința de Pace a declarat: „In felul, acesta vom putea să ne continuăm lucrările și să terminăm textele tuturor trata­telor de pace, astfel încât atunci când miniștri de externe se în­trunesc la New York ei să aibă în față textele complete cu ară­tarea limpede a articolelor vo­tate sau nevotate de Conferința de la Paris. Călătoria ne va face să câștigăm timp“. ¥ PARIS 12 (Rador. — Sâmbătă di­mineața, conferința de pace în ședin­ță plenară a început discuția gene- Continuare în pagina 4-a ■ » PARIS, 13 (RADIO). — Conferința de Pace înti­­­rc­ă aseară în ședință plenară a aprobat fără scrutin clauza je în tratatul de pace, cu Ungaria, care prevede că frontierele Un­gariei vor fi acelea de la 1 ianuarie 1938- Conferința a con­firmat din nou hotărîrea că Nordul Ardealului revine Ro­mâniei. PARIS, 12 (Rador)----Cores­transatlanticului „Acquitania“, angajat la cererea d-lui Revin, ministrul de externe al Marii Britanii, în urma hotărârii de a se convoca consiliul miniștrilor de afaceri străine în New York. .Vasul va sosi într'un port francez pentru a lua pe bordul pendentul agenției ..Reuter“ transmite: Deși Conferința de Pace ia sfârșit în mod oficial Marți 15 Octombrie, lucrările Conferinței de Pace, care au durat 11 săp­tămâni, vor continua pe bordul Ploaia de stele provocată de întâlnirea­ ­ cu o pânza de meteori MOSCOVA. 12 (Radar).­­ Agenția Tass comunică: Astronomii din Moscova au făcut în noaptea de 9 spre 10 octombrie observații asupra ploaei de meteori provocată de întâlnirea pământ­ului cu o pânză de meteori. Acest fenomen fusese prezis de sa­vanți, care s-au bazat pe ..ploaia de stele“ ce a avut loc în 1935. Astonomul Everev, directorul-ad­­junct al Institutului de Astronomie a declarat că grație observațiilor făcute de colaboratorii Observatorului Astrono­mic s'a constatat o sporire a număru­­ui ,,stelelor căzătoare)). Observațiile, care au început după­ trei ore de la căderea nopții­ au conti­nuat până la zorii zilei. Astronomii­ sovietici au fotografiat .,stelele căză­toare", cu ajutorul unor puternice astrografe. Totdeodată, ploaia de­­ me­teori a fost observată de colaboratorii științifici ai Academieiei de Știint­e de pe bordul unui balon captiv echipat special în acest scop și de către alte stațiuni astronomice din Uniunea So­vietelor. ’»­ ‘ lit Spania poporal n­arc i­ toarne, în timp ce conducătorii _ 1 n­——wCTr—wine.1 i.whiuBmn<invnn—awaanatt .j!^rx;v^v.­nncrrnM««nn»’i«i»iM­ WMiuLu»nwBnwQOM niiiin­»w­ niMai wiiwb——n realizează averi scandaloase Ziaristul francez Jacques Degla­ne publică In >,Ce Soir” constatări fă­cute cu prilejul unui voiaj în Spania din care reproducem cele ce urmează: La coborârea din mașina care m’a adus dela aerodrom în centrul Barcelo­nei, sunt uimit de luxul vitrinelor stră­lucitoare. La care sunt expuse din: bel­șug articole alimentare, încălțăminte de toate formele, stofe, bijuterii, mobilier ! Aceasta e Spania Înfometată despre care s’a vorbit atâta ! După opt zile această primă impresie a fost simțitor modificată. Dificultățile industriei și comerțului In cursul vizitei mele la Barcelona am avut conversații cu reprezentanți ai tu­turor claselor sociale. Un reprezentant al marei burghezii ca­talane mi-a expus dificultățile industria­șilor: . ..Intr’adevăr, vitrinele gem de mărfuri, afirmă aceasta iar cinematografele și tea­trele refuză clienții la acest timp însă uzinele noastre nu lucrează decât două zile pe săptămână din lipsă de curent electric. Abundența de mărfuri pe care o vedeți dă probabil impresia că pro­ducția depășește necesitățile. Vă înșelați. E doar rezultatul dezechilibrului dintre prețuri ș­i puterea de cumpărare a marse­lor. Produsele sunt îrl vitrine pentru că nimeni nu le poate cumpăra, în timp ce comerțul și industria agonizează.“ Un mare exportator de vinuri din Ca­dix, în trecere prin Barcelona, îmi ex­­pune dificultățile comerțului exterior. întreprinderea noastră exportă mari cantități de vinuri în Statele Unite. Do­lari obținuți pentru marfă trec în mâi­nile Institutului Național­­ Monetar și al Băncii Comerțului Exterior care ne plă­­tețte la paritatea, zece pesetas un dolar în timp ca la bursa neagră acesta­ e cotat 20 pesostas astfel, că intrgul bene­­ficiu al operației e acaparat de conducă­torii organismelor de sunt care de altfel repun devizele în circulație dar de data aceasta în circuitul bursei negre. In a­­ceste condițiuni mulți dintre noi se gân­desc la închiderea întreprinderilor”. Scum­­perea trasă luă șî salariile fixe Un medic, fost prizonier politic, pus in libertate condițională și lovit de inter­dicție civica, astfel că e obligat să-și exercite profesiunea clandestin, îmi dă câte­va precizări interesante cu privire la situațiunea economică spaniolă. „Creșterea constantă a circulației fidu­ciare, care in cursul ultimelor șase luni ale anului 1945 a atins un miliard, a an­­trenat o urcare verticală a prețurilor, indicele costului vieții marchează o creș­­tere de 1000 la sută în timp ce salariile au rămas la nivelul anti­bolic. Un jucă­­tor specializat câștigă maximum 25 Pese­tas pe zi, din care, se scad impozitele, care sunt circa un sfert din salariu, in aceste condițiuni nu e surprinzător că in clasele sărace și in clasa mijlocie 39 la sutei, din tineri sunt atinși de tuber­culoză". Târgul negru oficial Dacă massa populației spaniole suferă de foame, un mic număr dintre perso­nalitățile proeminente ale falangei au acumulat în cursul ultimilor ani averi fabuloase, iată două cazuri care nu au fost relatate. Primul, e acela al fostului ministru al industriei Cametrio Canelier mic funcți­on­ar într’o întreprindere de țesături din Tarisa. In 1938 făcu repede carieră în ,,Partidul unic’’. Fiind ministru lansă un tutun „național” cu un vag gust englez, botezat Troian, „vânzarea­­­ gărilor en­­eleze fiind interzisă. C’anelier era stăpi­­nul pieții și putea fixa prețul după bu­nul sau plac. Nu e astfel surprinzător că azi e proprietarul unor importante ra­finării la Cartagina și a peste 300 puncte de distribuire de benzină, iată acum pe unul din „eroici militari” i regimului generalului Sulîguel. E auto­rul unei combinații care i a raportat un beneficiu de 8 milioane pesestas. Stabi­lind­u-fi un fabricant de săpun fabricarea de săpu­n corespunzând unor anumite caracteristice obține promulgarea unui decret care permite­ vânzarea numai a unui astfel de săpun Sal­guel și complicii lui inundară atunci piața ca acest produs Oamenii regimului prosperează astfel în timp ce inflația constantă Condamnă massa populației la restricțiuni din ce ce în ce mai severe. Am pomenit altundeva de con­igur asemuind-o cu construcția de beton a­u de ziduri impenetrabile. Exact e Muram de culmile Carnații on estici, iar la mio­canici, el este asemenea unei cetăți pr o poartă săpată spre apus, deschizătură încinsă stepă a Panoniei. Ermetismul acestui leagăn voevodal se dovedește absolut și intransigent, trecerile din afară înăuntru și invers făcându-se doar cu mare an 2voință pe acolo pe unde prăbușirile și văile adânc crestate de ape, îngădur­­ația de ansamblu a Maramureșului — razi cazemate închise din toate părțile ureȘul. Apărut la miazănoapte și răsărit zăzi și apus de masivele munților pui­­ceguite de ziduri șirmene cu o singură prin care Tisa își trimite undele spre Ca să intri în Maramureș, indiferent pe unde ai încarca — prin Sălaj, prin Bistrița, sau din Bucovina — e o pro­blemă din cele mai dificile Cum cale ferată nu există, singurele artere d­e co­municație sunt șoselele care îndrăsnesc a traversa munții, înșurubându-se pe ser­pentine în massivele de piatră până la câte 1700 m. înălțime, precum e dru­­mul din vârful Prislopului. Asta vara, când șoselele sunt întreținute carosabile de soarele și sem­nul cerului, permițând diferitelor vehicule să aducă din (ară în județ, călători și mărfuri mai ulei­de transportat. Dar iarna și toamna ?... Iarna și toamna ținutul e categoric o­­sândit la izolarea cea mai completă­ din ploile și desfundă drumurile, apoi cad zăpezile și le înghiață, așa încât, circu­lația devine cu desăvârșire imposibilă. Roțile mașinilor alunecă de parcă ar merge pe sticlă, și nu de puține ori s’au înregistrat accidente îngrijitoare.­ Mai puneți la socoteală e­ventualitateai unei avalanșe căzute de pe piscuri, așa cum s’a întâmplat anul trecut, și veți avea o idee clară despre situația în care Se trezește Maramureșul în timpul iernii. Realizări feroviare Și totuși Maramureșul se află în plină reconstrucție feroviară. Fiindcă are și căi ferate. Mici, prăpădite și îngust și cum sunt, dar le are. Sunt liniile ferate interioare menite să asigure comunica­țiile locale dintre diferitele localități mai acătărei. Ca și în alte părți ale țării pe unde războiul Și-a lăsat din belșug amprentele, minuscula rețea fe­roviară a ținutului a fost distrusă. Și a lucrat însă la ea cu brio și entuziasm febră, încât acum se poate spune că este pe ei. dntregul refăcută E vorba de cele do: Unul-pigmee dintre Sighet—Suicr­e­­g și Sighet—Cost­iui, sortite să­ deser­vească ocnele de sare din aceste locali-Coűrb­íuare în pășune 4-a VIZITE PRIN TARĂ Robinsonli de la miazănoapte — Realizări feroviare și proecte de viitor — Reportaj d­e MARIN SARBULESCU Generalul Bedell SMITH, ambasadorul Statelor Unite la Moscova, scrisorile de acxzAitare d-lui N. M. SVANIC, președintele So­vietului Suprem. aasDE-' LUA PARASCIVA POPA de PETRU COMARNESCU " '*■ W3S ®*WBS3­ T­I Am cunoscut în călătoriile de astă - vară o seama­ de oameni cu care te mândrești că-ți sunt conaționali, fa­ță, la Săliște, am cunoscut pe Lița Paraschiva Popa, o femee ageră și interesantă în multe privințe, vecină cu familia la care am locuit. Ardeleancă energică și excepțio­nal de inteligentă, ea cunoștea bine țara și știa mai multe despre ce se petrece în lume decât atâtea cu­coane cu jour fixe, jocuri de cărți și mers la cinema din București­ Fiul ei care a murit tânăr, îi spu­sese multe lucruri temeinice pe care le învățase prin școli. Începuse pro­mițător, publicând articole la ,,Zia­rul Științelor Populare“, își înce­puse un jurnal intim și însoțise pe scriitorul englez D. J. Halt în colin­­dările lui prin țară, aducăndu-l din Argeș la Săliște. Scriitorul a învățat romanste, s-a îmbrăcat țărănește, a muncit alături de săteni, astfel că s-a putut cunoaște și scris una din­tre cele mai adevărate cărți "despre România Romanian Furrows (Brazde Românești) și despre care am scris când a apărut în­­ Anglia. Nu știm ce­ a devenit Hall, dar să­­teanca de la Săliște­ni l-a reamintit, așa cum ne-a vorbit despre viața de la Drăgășani, unde făcuse negoț temeinic, cu ani în urmă. Dar deși activă și inimoasă, ea nu a devenit o negustoreasă de ma­hala bucureșteană sau de provincie. Și-a păstrat acea distincție de o­ac­rie spirituală pe care o au țăranii mai aleși, nu vede lumea în funcție doar­­ de câștig bănesc și de spe­culații cu cocoșei și, pentru ea, gândul și creațiile culturii sunt mai de preț decât bunurile grosolane. A cetit și ea destul și ce a cetit știe bine Și este pătruns "de în­țe­­lepciunea-i țărănească. In casă, are frumoase icoane pe sticlă, scoarțe, olărie și cărți, strânse cu trudă de o femee, care ca și soțul ei, decedat, a muncit din greu, dar rămânând mereu luminoasă, calmă, bună la suflet­ . Puteai vorbi orice cu ea. Își avea cugetările ei despre om și lume a­­vea înțelepciune și demnitate cetă­țenească. Mi-a arătat cu mândrie cutia în care a fost argintăria revo­luționarului dela 18)8, Maghieru, care s’a refugiat la bunicul Liței Para­­schiva, la Ion Răcuciu din Săliște, unde i-a rămas vie amintirea. Lița dela Săliște iubește trecutul generos și umanitar, ține la arta poporului ei, dar privește departe peste lume, judecând și­­ dorind o lume mai bună, mai dreaptă, mai frățească. E încurajator să­­ întâlnești astfel de nobile exemplare și să știi că ele nu sunt atât de rare, chiar­­ dacă, pentru lumea dela țară, s’a făcut a­­tât de puțin în trecut. Dacă cu o educație insuficient îngrijită de stat, avem totuși astfel de oameni, pu­tem spera foarte mult în viitorul când educația și dreptul la o viață mai prielnică tuturor va funcționa eficient. Una din definițiile demo­crației este aceasta: condiții econo­mice și sociale, egale pentru toți, pentru ca cei mai înzestrați de la natură să ajungă în frunte Ob provire­a aplicarea Ieait nr. 241 din 1945 /Pentru impunerea beneficiilor de război, ministerul Finanțelor a lan­sat­ un ordin circular către Ad­mini­­stretîile Financiare, dându-se instrucțiuni de lucru din cari spicuim­ cele de trial Î03. 1 , I . In­punerile beneficiarilor de război făcute Până în prezent nu sunt defi­nitive, ele vor fi verificat atât asu­pra au­antumului impozitului stabilit cât și asupra evaziunilor totale sau par­țiale; lucrările vor fi terminate până la 31 Octombrie a. c. Pentru câștigurile de război debi­tele aș­ezate până în prezent la câști­­gurile dobândite în anii 1941—1914 sunt socotite derizorii. In această situație vor fi reluate cercetările și culegerile de elemente pentru așezarea unor impuneri reale. Pentru identificarea evazioniștilor se vor alcătui fișe prin adunare de ele­mente de la secțiile de notariat ale tri­bunalelor, dea primării pentru auto­rizațiile de construcții, etc., dela co­mercianții de bijuterii, dela cei de c­­obiecte de artă, dela bursă pentru cumpărările de acțiuni, din registrele de acționari,­­dela B.N.R. pentru­ cei cari au schimbat ruble rusești, dela Camerele de comerț, dela toate în­treprinderile comerciale și industriale pentru posturile creditoare, dela co­mercianții de automobile, etc. Achizițiile de orice fel făcute după data de 31 Decembrie 1944 nu vor fi verificate, ele fiind exceptate de lege. mm VERIFICAREA IMPUNERILOR BENEFICIILOR DE RĂZBOI L­uni 14 Octombrie ANUL X — Nto» lânsîn­t SOARELE răsare 6,27. Apune 17.37. LUNA plină ziua 4 a. VENUS la strălucire maximă. j§ i t^y*jpgn­üL variabil. Temperatura­­,­ staționară. Ploi în Ardeal. Timp M­ortșscos la­ mare. SâBfaagg^l ASTĂZI POPORUL FRANCEZ VOTEAZĂ PENTRU NOUL PROECT DE CONSTITUȚIE C­U PARIS, 13 (RADIO). — Astăzi va avea loc în Franța re­­ferendum­ul cu privire la no­ul proeet de Constituție. Obser­vatorii politici cred că marea majoritate a M.R.P.-ului (miș­carea republicană populară) va vota proectul, cu toate în­demnurile generalului de Gau­lle de a vota contra. Deaseme­­nea socialiștii și comuniștii vor vota în favoarea noii Consti­tuții-Se acordă o deosebită importanță votului de astăzi, care va fi semnificativ pentru rezultatul alegerilor generale dela 10 Noembrie.­­­­Se crede că proectul de Const­ituție va fi aprobat de poporul fran­cez cu o majrritate de 55-60 la su­tă din numărul voturilor exprimate. D. VIȘÎNSKI A PLECAT LA MOSCOVA Ș­I LONDRA 13 (Radio). — D. An­drei I. Vâșinsky, primul locțiitor al ministrului de externe al Uniunii Sovietice și fruntaș al delegației so­vietice la conferința păcii, a părăsit eri pe calea aerului Parisul, ple­când la Mocova. <­­asa se va înapoia în capitala Franței înainte de încheierea confe­rinței păcii I . SUPRIMAREA VIZELOR INTRE MAREA BRITANIE ȘI FRANȚA ■ ® LONDRA, 13 (RADIO). — Marea Britanie și Franța au hotărît să suprime vizele într­e cele două state. Propunerea aceasta făcută de Anglia, avâ­nd de scop în primul loc des­­voltarea turismului, a fost acceptată cu plăcere de guvernul francez, care a și luat măsuri pentru aplicarea acestei mă­suri. Se anunță că Marea Britanie va face propuneri similare și altor state europene. ST. UNITE VOR SA OBȚINĂ O BAZĂ NAVALĂ FRANCEZĂ IN AFRICA DE NORD 9 .1 NEW YORK 13 (Radio). — în prezent au loc negocieri cu guvernul­­ francez în vederea stabilirii unei baze navale americane permanente la portul Lyautey, în Africa de Nord. Noua bază ar avea acces în Atlan­tic și în Mediterana. Importanța Africei de Nord pentru planurile de apărare anglo-ame­ricane este subliniată de cererea autorităților navale ca Statele Unite, să continue da a avea la dispoziția sa acest mare port situat la 180 km. nord de Casablanca. 12 CRIMINALI DE RĂZBOI NAZIȘTI SPÂNZURAȚI LA HAMBURG Ș­I LONDRA 13 (Radio.).­­ E­e au fost executați prin spânzur­are la Hamburg 12 criminali de războiu naziști, condamnați la moarte de un tribunal britanic. Printre cei executați se află gardienii lagărului de concentrare Belsen, precum și fostul medic șef al lagărului de inter­­nare Netzweiller, care a făcut injecții mortale la 4 militari britanici lansați cu parașuta pe teritoriul francez. Medicul criminal mai este a­cuzat că a ordonat uciderea prin spânzurătoare a 20 de copii după ce făcuse asupra lor experiențe me­­dicale. ' ,i­n ARESTAREA PRINȚULUI FRANZ DF SAXA E 13 LONDRA 13 (Radio). __ In zona franceză de ocupație din Germa­nia a fost arestat eri principele Franz Karl de Saxa, fiul ultimului rege al Saxoniei. El trăia retras în castelul Siegmaringen. , Prințul este acuzat de evaziu­nea unor mari sume in străinătate. GREVĂ LA­NS HOTELURI­­ DIN NEW-YORK la o NEW-YORK, 13 (RADIO).­­ Peste 5300 funcționari și muncitori din serviciul a 18 mari hoteluri din New-York au declarat ori grevă, cerând spo­rirea salariilor. MOARTEA GENERALULUI STILWELL H ■ NEW YORK 13 (Radio). — Aseară a încetat din viață generalul Stilwell, veteranul campaniilor di­n Birmania, și China. El moare în etate de 63 ani în urma unei operații delicate la ficat. Franța votează azi din nou­ Blestemul biblic a ajuns și pe Ma­rim­nna. Naște­rii dureri atroce -l în convulsiuni teribile noua sa constituție. Odată a avortat după șapte luni de chi­nuri. Azi încearcă a doua oară. Dar să amintim mai bine faptele Anul trecut, la Octombrie, poporul francez a fost chemat de generalul de Gaulle, printr’o lege specială, să se pro­nunțe dacă­ vrea o nouă Constituție sau socotește că se va putea descurca și cu cea veche de la 1875. Poporul francez a răspuns că vrea o nouă Constituție, așa că reprezentanții pe care și i-a ales in aceeași zi s’au constituit într’o Adunare extraordinară cu misiunea ca de Șapte luni de zile să elaboreze Charta Magna a celei de a patra Republici­ Și, într’adevăr, începând din Noem­brie s’au pus pe treabă Dar în urma s­ezbatir’lor s’au ivit neînțelegerii între cele trei mari partide guvernamentale. Comuniștii și cu socialiștii vroiau, ca să nu mai existe decât o singură adunare națională. Radical-s >­ialiștii­ și val IUL le de dreapta țineau morțiș ca Parlamen­tul să aibă ca în trecut de lângă Ca­meră, și un Senat. Pentru că, totuși, stânga are majoritatea în Adunarea a­l:nsă la 21 Octombrie s’a votat un ar­­ticol ’-o Constituție care prevedea o unică Adunare aleasă pe 5 ani Pe urmă, când a venit vorba de pu­­terile Președintelui de Republică, so­­cialiștii și comuniștii s’au unit pentru a susține ca Șeful Statului să nu aibă dreptul de a desemna pe Președintele de Consiliu și să fie în totul subordonat Adunării. Mișcarea Republicană Popu­lară a cerut ca el să prezideze consiliul de miniștri și să aibă puteri mai extinse. Compromisul la care s’a ajuns până la urmă nu­ i-a mulțumit pe catolicii d-lui Bidault. ‘ Și tot așa nu s'au înțeles nici asu­pra dizolvării Camerei, nici asupra răs­punderi guvernamentale, etc. De aceea, decum s’a votat de către A­­dunarea aleasă la 21 Octombrie proiec­tul de Constituție, ce urma să fie supus Continuare in pagina 4-a Premierul francez BIDAULT SE CREIAZA UN CONSILIU SUPERIOR AL CONTROLULUI In legătură cu noul proe­ct de lege care prevede mijloace mai ra­pide pentru controlul circulației mărfurilor, urmează să ia ființă un consiliu superior al controlului, în a cărui compunere vor intra dele­ctați ai­ UGIR-ului, ai Confederației Generale a muncii, ai organizațiilor negustorești și ai magistraturii.

Next