Timpul, septembrie 1990 (Anul 1, nr. 180-200)

1990-09-15 / nr. 190

COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Actualitatea • Luni, 17 septembrie, se inaugurează anul școlar 1990-1991. • Continuînd dialogul per­manent cu forțele politice,­­ domnul Ion Iliescu, președin­­­­tele României, s-a întîlnit ieri cu delegația Frontului Salvă­rii Naționale. • Un purtător de cuvînt al Departamentului de Stat al S.U.A. a declarat că „nu este­­ nimic adevărat din știrile po­trivit cărora Departamentul de Stat ar crede că România­­ importă petrol din Irak sau că ar viola în vreun fel em­­­­bargoul“ și că „în realitate, România a fost, de la bun în­­­­ai put, un puternic sprijinitor , rol sancțiunilor și a jucat un foarte pozitiv în multe­­ probleme legate de criza din 1 Golf"1. Contactele lui de Externe cu Ministeru­Ambasada de la București au fost deose­bit de utile în clarificarea știrilor , pretinsa false în legătură cu încălcare de către­­ România a embargoului sta­­­­bilit de Consiliul de Securita­te al O.N.U. • De la începutul anului au f î fost eliberate, de către Prefec­­tura județului Caraș-Severin, un număr de 632 de autorizații­­ privind libera inițiativă. Din­tre acestea, mai puțin de 25 sunt obținute pentru sectorul de producție, celelalte fiind solicitate pentru diferite pres­tări de servicii. La rîndul lor, aceste prestări de servicii se­­ îndreaptă cu predilecție către alimentația publică (peste 60 sută), celelalte avînd ca dinație activități în dome­­­­niul comerțului exterior și in­­­­terior, turismului, construcții­lor și transporturilor. ■ 0 seri a început Conferința I națională a rectorilor. S-a dis­­­­cutat, intre altele, redistribui­rea locurilor rămase vacante­­ după sesiunea din vară și con­stituirea senatului interuniver­­­­sitar. " 0 La Teatrul „Nottara“ din­­ București a avut loc, ieri, con­ferința pe țară a actorilor pro­­­­fesioniști. Participarea a fost­­ redusă, dar dezbaterea foarte s­­ amplă. • Luni se reia procesul foș­tilor membri ai C.P.Ex. • In curînd își va începe activitatea o nouă întreprin­dere particulară, în direcția­­ activității sportive. Asociația : „Șah-matu își propune să fie­­ o principală inițiatoare și or­­­­­­ganizatoare de competiții șa­­histe, gazdă. Vizată, în calitate de este stațiunea Băile Herculane, care are de fapt o­­­­ bogată tradiție în acest sens. ” Miercuri, la Moldova No­­­­uă a avut loc o întîlnire, fără­­­­ precedent în istorie, între va­­meșii români și iugoslavi de la punctele vamale Naidâș și­­ Calugerevo-Vatin (Vama Vîr­ 4­șeț). Cu acest prilej a avut loc l­a un schimb de experiență pe teme specifice profesiunii de­­ vameș, în noile condiții de ... f­u­­turism. Oaspeții iugoslavi au vizitat apoi orașul Moldova Nouă, iar în final s-a disputat­­ o partidă de fotbal între ro­mâni și iugoslavi. Scorul (4-4) reflectă atmosfera prieteneas­­­­că a întrevederii. Iar un mu­calit a reflectat: „dacă n-au­­ de lucru, vameșii joacă fot­bal“. BIBLIO P (.A JUU IhA'.A I ARA » *:sv::piN R 5 T A SECT! A I Salarii cu intirziere Joi, 13 septembrie a.c., am pri­mit la redacție o scrisoare sem­nată de un număr de I­ munci­toare din cadrul sectorului „Mase plastice“, secția Metal-Mase plas­tice a I.A.V. Reșița, prin care eram informați că sectorul res­pectiv este în general, margina­­lizat și că în acest moment ma­rea problemă o reprezintă faptul că încă nu au primit salariile. Din dorința de a răspunde cu operativitate S.O.S.-ului transmis, ne-am deplasat în aceeași zi la fața locului. Intrucît salariatele care semnaseră scrisoarea erau din schimbul de noapte și n-am putut să stăm de vorbă cu dînse­­le, ne-am adresat d-lui Păun Gușcă, liderul sindicatului: „In legătură cu amînarea plății sala­riilor cu prea multe amănunte nu știu. Am auzit doar că în contul unității de la bancă nu există bani. Noi aici muncim, ne facem planul, lună de lună. Nu­­mai­ că suntem­ dependenți de ce­lelalte secții de producție, unde nu se prea lucrează. Acest fapt l-am explicat și celor din schim­bul de noapte și că momentan, trebuie să înțelegem situația. In rest ce să vă mai spun ? Mai a­­vem unele probleme cu sculele, dar mai cerșim în stingă, în dreapta... ne descurcăm cum putem. In general, ni s-au rezol­vat problemele de muncă. Un singur lucru ar mai fi, și anume, faptul că oamenii din sector au solicitat retroactiv grupa a II-a de pensionare. Numai că au pri­mit-o doar de la 1 martie a.c.“. Cu cele spuse de dl. Păun Guș­că au fost de acord și ceilalți muncitori aflați in preajmă : Mi­­hai Rotaru, Walter Sîrbu, Constantin Gligor, Victor Schwartz, Emilia Butișan, Lucica Petcu, Smaranda Cazan. Și totuși trebuie să remarcăm intervenția lăcătu­șului Constantin Drăguț, care ni s-a părut interesantă: „Eu înțe­leg că dacă am muncit cinstit pentru o anumită sumă de bani, păi, trebuie să o și primesc, în­tocmai și la timp. Că n-au fost bani ? Oare nu se știa mai de­mult ? Trebuia să vină ziua de 10 septembrie ca să se afle a­­ceastă situație ? Eu știu un lu­cru, sunt lăcătuș și fac lucrări de lăcătușerie. Cei care se ocupă de rezolvarea problemelor de sala­rizare, să le rezolve“. Am ținut să prezentăm acest punct de pe­ Marius MORARU (Continuare In pag. a 3-a) (Continuare în pag a 2-a) (Continuare In pag. a 3-a) Un nou Mai în toate ziarele, în nume­roase (parcă tot mai numeroase) emisiuni ale actualității la Tele­viziune ne sunt semnalate abateri grave de la normele de convie­țuire, in creștere de la o zi la alta, fapte ce constituie țiuni penale. Ziarul nostru, infrac­din păcate, a avut ocazia să consem­neze multe asemenea „acte“. Di­recția Județeană de Poliție a înre­gistrat un număr alarmant de mare de persoane care, Revoluție, au recidivat sau după pur și simplu s-au dezlănțuit într-o serie de acțiuni antisociale. Am detaliat acest aspect cu domnul colonel Alexandru Câmpean, șe­ful Direcției Județene de Poliție din Caraș-Severin. — Cu ce doriți să începem, domnule colonel? —­ Cu cel mai îngrijorător ca­pitol, care este în devenire, „ge­nocidul“ rutier. Am extins, în expresie, gravitatea faptului pe­nal rutier, dar nu este nici o glu­mă. Numai în luna august am fost nevoiți să raportăm 51 de evenimente rutiere, din care au rezultat nouă (I) morți. In pri­mele opt luni, numărul acestora se ridică la 47, adăugîndu-se alți „genocid“ 74 de răniți, din 100 de acciden­te grave. — Probabil ați făcut și o sta­tistică privind cauzele accidenta­­telor. — Putem spune că cei mulți sînt tineri pînă la 18 mai ani în jurul vîrstei de 20 de ani. Cau­zele cele mai frecvente: condu­cerea fără permis sau sub fluența alcoolului. Ba chiar in­și în stare de ebrietate, mulți „eroi“ ne oprind nici la semnalul agentu­lui de circulație. Acum se lu­crează la un nou „Cod rutier“, care nu poate să nu cuprindă a­­tîta vreme ce actul infracțional este „în floare“, în afara amenzi­lor pecuniare și sancțiuni pena­le. Aș dori să mai adaug că au fost depistați pînă în prezent peste o mie de persoane sub in­fluența alcoolului și că într-una din zile numai în jumătate de oră (între orele 15-15.30) 16 per­soane, ce se întorceau de la ser­viciu, se aflau în această stare. De aici se poate desprinde con­cluzia că se încalcă și alte legi, cum este Decretul 400, neabro- Doru Dinu GLAVAN 4 pagini — 1 leu -------------------------------------------------------------------------- C.E.T. Anina —un subiect tabu? • Nevoia de adevăr și energie Da, domnule inginer Dumi­tru V. Dumitru, cineva tre­buie, odată și odată, să aibă curaj și bunăvoință să redes­chidă, lucid și nepărtinitor, dosarul „Operațiunea șisturi“. In numele miilor de construc­tori care și-au zidit aici 12 ani de viață, al miliardelor de lei cheltuiți din sudoarea și foa­mea noastră. In numele nevoii noastre de energie și adevăr, trebuie să se facă lumină și dreptate Centralei Termoelec­trice Anina. Noi, cei cîțiva care am cu­noscut și iubit acest obiectiv — e ceva rușinos aici ? — nu-1 considerăm un subiect tabu. De aceea, apreciez sincer ape­lul dumneavoastră patetic a­­dresat Parlamentului român de­ a reanaliza situația incertă, de paragină, în care­ a rămas C.E.T. Anina. Valorificarea șisturilor nu e singulară în lu­me și nu știm cine e vinovat pentru soluțiile tehnice greși­te, pentru indicațiile aberante și pentru faptul că anumiți incompetenți și carieriști, ade­vărați aventurieri pe banii și încrederea noastră, au com­promis de tot această idee a valorificării șisturilor. Iar fap­tul că azi, cînd ne propunem să promovăm competența munca, unii șefi de pe plat­și ferma Crivina iau banii de­geaba de la Guvernul pe ca­­re-l înjură pe la colțuri, în timp ce se dau cu opoziția făcînd pe „golanii“, ține nu numai de convingeri politice, cît mai ales de caracter. In timp ce oamenii capabili pe care-i numiți au fost și mai sunt încă îndepărtați și mar­­ginalizați. Nicolae SIRBU (Continuare în pag. a 2-a) Perspective asupra școlii • Consfătuirea cadrelor didactice Tradiționala Consfătuire a Cadrelor Didac­tice din județul nostru a avut loc vineri, 14 sep­tembrie 1990. Sala Polivalentă din municipiul Reșița a devenit neîncăpătoare. Interesul deose­bit pentru deschiderea ce o‘presupunea acest nou an școlar, pentru soarta învățămîntului și a „învățătorului“, a școlii în aceste vremuri a fă­cut ca prezența la consfătuire să fie neaștepta­tă. Dacă reuniunea a reușit să ofere satisfacții pe măsura interesului dovedit, rămîne de văzut. Consfătuirea a fost deschisă, sub semnul ar­moniei și frumosului, cu un preludiu muzical susținut de Coro di Bambini, dirijat de profeso­rul Doru Morariu. Un prilej pentru ca dr. Ion Scheușan, inspector șef la Inspectoratul Școlar Județean, să poată evoca munca și rezultatele obținute în diferite compartimente, în sport, la fazele superioare ale olimpiadelor școlare. Dorina SGAVERDIA . Și la Liceul Teoretic Nr. 3 din Reșița se asi­gură acoperirea clădirii cu șarpantă • începînd cu noul an șco­lar se introduce în sistemul de învățămînt ora moral-creș­­tină. Ea se organizează pen­tru clasele primare și gimna­ziale, fiind prevăzute cite do­uă ore pe lună. Ora moral­­creștină este­ op­țională, ca de altfel și cultul. Ea nu constituie o materie care să conducă la corigențe sau repetenție. Pentru însuși­rea celor predate la aceste ore se vor acorda calificative de foarte bine, bine și satisfăcă­tor. 0 Liceul Teoretic Nr. 2 din Reșița (fostul Liceu Industrial Nr. 1) dispune de locuri pen­tru acest an școlar la Școala Profesională de Construcții- Montaj. Doritorii, absolvenți a opt sau zece clase, se pot adresa secretariatului liceului, zilnic între orele 8-14. Liniște și pace In localitatea Broșteni am ajuns vineri, 7 august a.c., în jurul o­­rei 10.30. La sediul C.A.P. consta­tăm imediat că atmosfera este incendiară. Un grup de locuitori ai satului (în final am numărat noi 42 de persoane) încearcă să-și impună punctul de vedere — pe care inițial ne-a fost des­tul de greu să-l înțelegem — conducerii Uniunii Cooperative­lor Agricole, aflată de față. Dar pînă să intrăm în chestiu­ne, ne-am permis, cu ajutorul contabilei șefe a unității, doam­na Maria Olaru, o ... mică revi­zie de fond a C.A.P. Broșteni, curioși și noi să vedem cum stă unitatea din punct de vedere eco­nomic. Aflăm astfel că în acest an trebuiau rambursate credite către stat în valoare totală de 1 130 000 lei, din care s-a achitat pînă la această dată din produ­sele obținute suma de 771 000 lei, rămînînd ca pînă la sfîrșitul anu­lui C.A.P. Broșteni să mai vizeze 350 000 de lei. Constatăm că uni­tatea are această posibilitate de­oarece mai are de valorificat po­rumb, legume, brînză și bovine la îngrășat. Ceea ce reprezintă categoric o garanție suficientă că datoriile vor fi acoperite, ba vor la Broșteni ? lăsa chiar să se întrevadă obți­nerea de beneficii. Comparativ, avînd în vedere că in 1988 și 1989 unitatea a înregistrat pierderi de 4,5 milioane de lei și, respectiv, 7 milioane de lei, drumul pe ca­re a pornit anul acesta, în noile condiții, nu ni se pare chiar rău. Dar să vedem cum s-a atribuit aici pămîntul, în temeiul Decre­­tului-Lege nr. 42/1990 și de ce produse în natură au beneficiat lucrătorii agricoli din Broșteni în acest an. Constatăm că în ma­terie de pămînt au primit mai mult decit prevede legea. Astfel, în loc de loturi pînă la 5000 mp au beneficiat de un hectar cu porumb, 30 de ari cu grîu și 5 ari cu legume. După­ recoltarea griului, cam toată lumea a bene­ficiat și de importante cantități de grîu. Iată și cifrele: pensio­narii C.A.P., cite 250 kg, mecani­zatorii, cite 500 kg, iar angajații C.A.P. și personalul T.E.S.A. cite 350 kg. de persoană. Membrii cooperatori care au realizat vo­lumul de muncă pe primele șase luni au primit în plus alte 2 kg Mircea GAVADIA (Continuare In pag. a 2-a)

Next