Timpul, septembrie 1990 (Anul 1, nr. 180-200)
1990-09-15 / nr. 190
COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Actualitatea • Luni, 17 septembrie, se inaugurează anul școlar 1990-1991. • Continuînd dialogul permanent cu forțele politice, domnul Ion Iliescu, președintele României, s-a întîlnit ieri cu delegația Frontului Salvării Naționale. • Un purtător de cuvînt al Departamentului de Stat al S.U.A. a declarat că „nu este nimic adevărat din știrile potrivit cărora Departamentul de Stat ar crede că România importă petrol din Irak sau că ar viola în vreun fel embargoul“ și că „în realitate, România a fost, de la bun înai put, un puternic sprijinitor , rol sancțiunilor și a jucat un foarte pozitiv în multe probleme legate de criza din 1 Golf"1. Contactele lui de Externe cu MinisteruAmbasada de la București au fost deosebit de utile în clarificarea știrilor , pretinsa false în legătură cu încălcare de către România a embargoului stabilit de Consiliul de Securitate al O.N.U. • De la începutul anului au f î fost eliberate, de către Prefectura județului Caraș-Severin, un număr de 632 de autorizații privind libera inițiativă. Dintre acestea, mai puțin de 25 sunt obținute pentru sectorul de producție, celelalte fiind solicitate pentru diferite prestări de servicii. La rîndul lor, aceste prestări de servicii se îndreaptă cu predilecție către alimentația publică (peste 60 sută), celelalte avînd ca dinație activități în domeniul comerțului exterior și interior, turismului, construcțiilor și transporturilor. ■ 0 seri a început Conferința I națională a rectorilor. S-a discutat, intre altele, redistribuirea locurilor rămase vacante după sesiunea din vară și constituirea senatului interuniversitar. " 0 La Teatrul „Nottara“ din București a avut loc, ieri, conferința pe țară a actorilor profesioniști. Participarea a fost redusă, dar dezbaterea foarte s amplă. • Luni se reia procesul foștilor membri ai C.P.Ex. • In curînd își va începe activitatea o nouă întreprindere particulară, în direcția activității sportive. Asociația : „Șah-matu își propune să fie o principală inițiatoare și organizatoare de competiții șahiste, gazdă. Vizată, în calitate de este stațiunea Băile Herculane, care are de fapt o bogată tradiție în acest sens. ” Miercuri, la Moldova Nouă a avut loc o întîlnire, fără precedent în istorie, între vameșii români și iugoslavi de la punctele vamale Naidâș și Calugerevo-Vatin (Vama Vîr 4șeț). Cu acest prilej a avut loc la un schimb de experiență pe teme specifice profesiunii de vameș, în noile condiții de ... futurism. Oaspeții iugoslavi au vizitat apoi orașul Moldova Nouă, iar în final s-a disputat o partidă de fotbal între români și iugoslavi. Scorul (4-4) reflectă atmosfera prietenească a întrevederii. Iar un mucalit a reflectat: „dacă n-au de lucru, vameșii joacă fotbal“. BIBLIO P (.A JUU IhA'.A I ARA » *:sv::piN R 5 T A SECT! A I Salarii cu intirziere Joi, 13 septembrie a.c., am primit la redacție o scrisoare semnată de un număr de I muncitoare din cadrul sectorului „Mase plastice“, secția Metal-Mase plastice a I.A.V. Reșița, prin care eram informați că sectorul respectiv este în general, marginalizat și că în acest moment marea problemă o reprezintă faptul că încă nu au primit salariile. Din dorința de a răspunde cu operativitate S.O.S.-ului transmis, ne-am deplasat în aceeași zi la fața locului. Intrucît salariatele care semnaseră scrisoarea erau din schimbul de noapte și n-am putut să stăm de vorbă cu dînsele, ne-am adresat d-lui Păun Gușcă, liderul sindicatului: „In legătură cu amînarea plății salariilor cu prea multe amănunte nu știu. Am auzit doar că în contul unității de la bancă nu există bani. Noi aici muncim, ne facem planul, lună de lună. Numai că suntem dependenți de celelalte secții de producție, unde nu se prea lucrează. Acest fapt l-am explicat și celor din schimbul de noapte și că momentan, trebuie să înțelegem situația. In rest ce să vă mai spun ? Mai avem unele probleme cu sculele, dar mai cerșim în stingă, în dreapta... ne descurcăm cum putem. In general, ni s-au rezolvat problemele de muncă. Un singur lucru ar mai fi, și anume, faptul că oamenii din sector au solicitat retroactiv grupa a II-a de pensionare. Numai că au primit-o doar de la 1 martie a.c.“. Cu cele spuse de dl. Păun Gușcă au fost de acord și ceilalți muncitori aflați in preajmă : Mihai Rotaru, Walter Sîrbu, Constantin Gligor, Victor Schwartz, Emilia Butișan, Lucica Petcu, Smaranda Cazan. Și totuși trebuie să remarcăm intervenția lăcătușului Constantin Drăguț, care ni s-a părut interesantă: „Eu înțeleg că dacă am muncit cinstit pentru o anumită sumă de bani, păi, trebuie să o și primesc, întocmai și la timp. Că n-au fost bani ? Oare nu se știa mai demult ? Trebuia să vină ziua de 10 septembrie ca să se afle această situație ? Eu știu un lucru, sunt lăcătuș și fac lucrări de lăcătușerie. Cei care se ocupă de rezolvarea problemelor de salarizare, să le rezolve“. Am ținut să prezentăm acest punct de pe Marius MORARU (Continuare In pag. a 3-a) (Continuare în pag a 2-a) (Continuare In pag. a 3-a) Un nou Mai în toate ziarele, în numeroase (parcă tot mai numeroase) emisiuni ale actualității la Televiziune ne sunt semnalate abateri grave de la normele de conviețuire, in creștere de la o zi la alta, fapte ce constituie țiuni penale. Ziarul nostru, infracdin păcate, a avut ocazia să consemneze multe asemenea „acte“. Direcția Județeană de Poliție a înregistrat un număr alarmant de mare de persoane care, Revoluție, au recidivat sau după pur și simplu s-au dezlănțuit într-o serie de acțiuni antisociale. Am detaliat acest aspect cu domnul colonel Alexandru Câmpean, șeful Direcției Județene de Poliție din Caraș-Severin. — Cu ce doriți să începem, domnule colonel? — Cu cel mai îngrijorător capitol, care este în devenire, „genocidul“ rutier. Am extins, în expresie, gravitatea faptului penal rutier, dar nu este nici o glumă. Numai în luna august am fost nevoiți să raportăm 51 de evenimente rutiere, din care au rezultat nouă (I) morți. In primele opt luni, numărul acestora se ridică la 47, adăugîndu-se alți „genocid“ 74 de răniți, din 100 de accidente grave. — Probabil ați făcut și o statistică privind cauzele accidentatelor. — Putem spune că cei mulți sînt tineri pînă la 18 mai ani în jurul vîrstei de 20 de ani. Cauzele cele mai frecvente: conducerea fără permis sau sub fluența alcoolului. Ba chiar inși în stare de ebrietate, mulți „eroi“ ne oprind nici la semnalul agentului de circulație. Acum se lucrează la un nou „Cod rutier“, care nu poate să nu cuprindă atîta vreme ce actul infracțional este „în floare“, în afara amenzilor pecuniare și sancțiuni penale. Aș dori să mai adaug că au fost depistați pînă în prezent peste o mie de persoane sub influența alcoolului și că într-una din zile numai în jumătate de oră (între orele 15-15.30) 16 persoane, ce se întorceau de la serviciu, se aflau în această stare. De aici se poate desprinde concluzia că se încalcă și alte legi, cum este Decretul 400, neabro- Doru Dinu GLAVAN 4 pagini — 1 leu -------------------------------------------------------------------------- C.E.T. Anina —un subiect tabu? • Nevoia de adevăr și energie Da, domnule inginer Dumitru V. Dumitru, cineva trebuie, odată și odată, să aibă curaj și bunăvoință să redeschidă, lucid și nepărtinitor, dosarul „Operațiunea șisturi“. In numele miilor de constructori care și-au zidit aici 12 ani de viață, al miliardelor de lei cheltuiți din sudoarea și foamea noastră. In numele nevoii noastre de energie și adevăr, trebuie să se facă lumină și dreptate Centralei Termoelectrice Anina. Noi, cei cîțiva care am cunoscut și iubit acest obiectiv — e ceva rușinos aici ? — nu-1 considerăm un subiect tabu. De aceea, apreciez sincer apelul dumneavoastră patetic adresat Parlamentului român de a reanaliza situația incertă, de paragină, în care a rămas C.E.T. Anina. Valorificarea șisturilor nu e singulară în lume și nu știm cine e vinovat pentru soluțiile tehnice greșite, pentru indicațiile aberante și pentru faptul că anumiți incompetenți și carieriști, adevărați aventurieri pe banii și încrederea noastră, au compromis de tot această idee a valorificării șisturilor. Iar faptul că azi, cînd ne propunem să promovăm competența munca, unii șefi de pe platși ferma Crivina iau banii degeaba de la Guvernul pe care-l înjură pe la colțuri, în timp ce se dau cu opoziția făcînd pe „golanii“, ține nu numai de convingeri politice, cît mai ales de caracter. In timp ce oamenii capabili pe care-i numiți au fost și mai sunt încă îndepărtați și marginalizați. Nicolae SIRBU (Continuare în pag. a 2-a) Perspective asupra școlii • Consfătuirea cadrelor didactice Tradiționala Consfătuire a Cadrelor Didactice din județul nostru a avut loc vineri, 14 septembrie 1990. Sala Polivalentă din municipiul Reșița a devenit neîncăpătoare. Interesul deosebit pentru deschiderea ce o‘presupunea acest nou an școlar, pentru soarta învățămîntului și a „învățătorului“, a școlii în aceste vremuri a făcut ca prezența la consfătuire să fie neașteptată. Dacă reuniunea a reușit să ofere satisfacții pe măsura interesului dovedit, rămîne de văzut. Consfătuirea a fost deschisă, sub semnul armoniei și frumosului, cu un preludiu muzical susținut de Coro di Bambini, dirijat de profesorul Doru Morariu. Un prilej pentru ca dr. Ion Scheușan, inspector șef la Inspectoratul Școlar Județean, să poată evoca munca și rezultatele obținute în diferite compartimente, în sport, la fazele superioare ale olimpiadelor școlare. Dorina SGAVERDIA . Și la Liceul Teoretic Nr. 3 din Reșița se asigură acoperirea clădirii cu șarpantă • începînd cu noul an școlar se introduce în sistemul de învățămînt ora moral-creștină. Ea se organizează pentru clasele primare și gimnaziale, fiind prevăzute cite două ore pe lună. Ora moralcreștină este opțională, ca de altfel și cultul. Ea nu constituie o materie care să conducă la corigențe sau repetenție. Pentru însușirea celor predate la aceste ore se vor acorda calificative de foarte bine, bine și satisfăcător. 0 Liceul Teoretic Nr. 2 din Reșița (fostul Liceu Industrial Nr. 1) dispune de locuri pentru acest an școlar la Școala Profesională de Construcții- Montaj. Doritorii, absolvenți a opt sau zece clase, se pot adresa secretariatului liceului, zilnic între orele 8-14. Liniște și pace In localitatea Broșteni am ajuns vineri, 7 august a.c., în jurul orei 10.30. La sediul C.A.P. constatăm imediat că atmosfera este incendiară. Un grup de locuitori ai satului (în final am numărat noi 42 de persoane) încearcă să-și impună punctul de vedere — pe care inițial ne-a fost destul de greu să-l înțelegem — conducerii Uniunii Cooperativelor Agricole, aflată de față. Dar pînă să intrăm în chestiune, ne-am permis, cu ajutorul contabilei șefe a unității, doamna Maria Olaru, o ... mică revizie de fond a C.A.P. Broșteni, curioși și noi să vedem cum stă unitatea din punct de vedere economic. Aflăm astfel că în acest an trebuiau rambursate credite către stat în valoare totală de 1 130 000 lei, din care s-a achitat pînă la această dată din produsele obținute suma de 771 000 lei, rămînînd ca pînă la sfîrșitul anului C.A.P. Broșteni să mai vizeze 350 000 de lei. Constatăm că unitatea are această posibilitate deoarece mai are de valorificat porumb, legume, brînză și bovine la îngrășat. Ceea ce reprezintă categoric o garanție suficientă că datoriile vor fi acoperite, ba vor la Broșteni ? lăsa chiar să se întrevadă obținerea de beneficii. Comparativ, avînd în vedere că in 1988 și 1989 unitatea a înregistrat pierderi de 4,5 milioane de lei și, respectiv, 7 milioane de lei, drumul pe care a pornit anul acesta, în noile condiții, nu ni se pare chiar rău. Dar să vedem cum s-a atribuit aici pămîntul, în temeiul Decretului-Lege nr. 42/1990 și de ce produse în natură au beneficiat lucrătorii agricoli din Broșteni în acest an. Constatăm că în materie de pămînt au primit mai mult decit prevede legea. Astfel, în loc de loturi pînă la 5000 mp au beneficiat de un hectar cu porumb, 30 de ari cu grîu și 5 ari cu legume. După recoltarea griului, cam toată lumea a beneficiat și de importante cantități de grîu. Iată și cifrele: pensionarii C.A.P., cite 250 kg, mecanizatorii, cite 500 kg, iar angajații C.A.P. și personalul T.E.S.A. cite 350 kg. de persoană. Membrii cooperatori care au realizat volumul de muncă pe primele șase luni au primit în plus alte 2 kg Mircea GAVADIA (Continuare In pag. a 2-a)