Timpul, decembrie 1990 (Anul 1, nr. 246-263)
1990-12-04 / nr. 247
COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ANUL I NR. 247 KK.ȘI IA MARȚI 4 DECEMBRIE 1990 4 padini — 2 tei LA ALBA IULIA-111 MIMA ROMÂNIEI Corespondenții speciali ai ziarului — reporterul Nicolae Sîrbu și fotoreporterul Aurel Sândulescu — au fost prezenți la Alba Iulia, la 1 Decembrie, și consemnează, prin cuvînt și imagine, impresiile de la Marea noastră Sărbătoare Națională. Și noi am fost la Alba Iulia. Am nășit cu smerenie pe locuri fii de jertfele martirilor Hoea, cloșca și Crișan. Am retrăit o mîndrie și evlavie înălțătorul ict al Unirii, idealul suprem și sînt al românilor, începînd cu itrarea triumfală a lui Mihai voievod Viteazul în cetatea Alba Ilba și pînă la cea mai senină a neamului românesc — 1 Dcembrie 1918. Am fost și noi în Capitala României Mari, s-ascultăm glasul buciumat și triumfător al unei storii grăind neîntrerupt prin apte de-o neasemuită măreție, prin învățăminte și slove de foc, ie-am descoperit cu pioșenie în ața marilor făurari și dascăli de storie ai neamului românesc nălcîndu-ne fruntea și cugetul pre veșnica și neclintita columlă : Unirea Românilor. Și cred, din eternitatea lor, Mihai și Zorea, Iancu și Bărnuțiu, Vasile Goldiș și Gheorghe Pop de Băești ne vor fi privit o clipă cu nul*-mire adunarea aceasta aici de azi, menită să le înmufteze vrerea și opera fără gaj. Și am mai fost și noi acum, la Decembrie 1990, la Alba Iulia, pentru a sărbători, scăpați de dicatură și tiranie, pentru prima dată, Ziua Unirii drept Zi Națională a Românilor. Astfel, ne-am săturat marelui fluviu uman aluind dinspre Cîmpia Banatului , de dincolo de Prut, dinspre Maramureș, Dunăre și Marea cea Mare, în acel sobor sfînt de simăminte, năzuințe și credințe românești. Am fost, am văzut, am simțit, am trăit, ne-am sfințit și venimă depunem azi mărturie moționanta sărbătorire, la despre Albaulia, a Zilei Naționale a Tuturor românilor. O dimineață rece, cu ceață cae se răsfiră treptat. Mulțime de oameni suind spre Platoul Romanilor. Inimi luminînd și încălzind, din ce în ce mai mult, atmosfera. Se vînd ziare și mere Doar puțini se opresc și cumpără. Lumea se-nghesuie înainte, cît mai în față și mai aproape de tribuna din fața Catedralei Reîntregirii Neamului, ale cărei clopote vor vesti începerea festivităților. întîrziind puțin pînă să capete meritata și rîvnita legitimație de liberă trecere, reporterul eșuează, pentru moment, în mijlocul unei mulțimi compacte, din strînsoarea căreia scapă destul de greu spre locul din fața tribunei, unde ziariști de toate culorile și nuanțele politice din țară și din străinătate, se roiesc în căutarea unghiului optim pentru a privi sărbătoarea. Se opresc difuzoarele de unde e revărsa șuvoi de muzici peste dunăre, încetează și cîntecele răzlețe ale diferitelor grupuri de pe platou. Bat clopotele la Alba Iulia. Istorie, fii cu noi și ascultă ! Românul e bun, fruntea și sufletul spre înalță-ți zenitul marii sărbători ! Răsună și cheamă imnul „Deșteaptă-te române“ Atmosferă de gravă recurgere și meditație susținută de Te deumul oficiat la Catedrala Reîntregirii de către înalți prelați ai Patriarhiei Române și un sobor de preoți ai Sfintului Sinod. Un grup de cîțiva purtători ai eșarfei diagonale cu tricolor atrage subit atenția ziariștilor din jur. Suntem pe aproape și-i punem cîteva întrebări unuia dintre ei, bătrîn falnic și înțelept, după ținută și după vorbă : — Sînt profesorul universitar, colonel (r) Vaier Sturza, din delegația Ligii „Virtus Daco-Romana Rediviva“, cu sediul în București Am fost prima dată la Alba Iulia, atunci, în decembrie 1918. Aveam 10 ani și am venit cu tata, care era delegat de Mănăștur- Cluj. Acum, aici, reprezint o Ligă culturală, apolitică. Un centru care se vrea al tuturor românilor. Din ea fac parte nu mai puțin de 8 academicieni, numeroși profesori universitari și oameni de știință, dar și copii. Vrem să numănunchem toate interesele, conștiințele și competențele morale și patriotice, să venim cu idei și soluții care să ajute țara, să trasăm o linie de perspectivă a unui viitor demn și prosper pentru toți românii. (Continuare In eae a 2-a) Istoria ca un avertisment La 4 iunie 1920, la Marele Trianon, a fost semnat Tratatul de pace cu Ungaria. Spiritul și litera acestuia consfințeau, în mod logic, noile realități geo-politice intervenite la sfîrșitul primului război mondial, în centrul și estul Europei, granițele statelor naționale care-și dobîndiseră independența de curînd și ale Ungariei. Franța, Anglia, Italia, Statele Unite ale Americii, Japonia România, Regatul Sîrbo-Croato- Sloven, Cehoslovacia și alte nouă state, pe de o parte, și Ungaria pe de altă parte, semnatarele acestui tratat, nu făceau în definitiv nimic altceva decît să transpună în termenii dreptului internațional ceea ce popoarele din zonă hotărîseră prin libera lor voință, în toamna anului 1918. Se părea că, din acel moment, realitatea statelor naționale mittel-europene a intrat sub zodia absolutului. Nu e mai puțin adevărat că, timp de un an și jumătate înaintea Trianonului, Ungaria a făcut eforturi disperate pentru ca rezultatele Conferinței de pace de la Paris să-i fie favorabile, nesfiindu-se — cum avea să procedeze și mai tîrziu, cum a făcut, de altfel, întotdeauna , să falsifice istoria pentru a-și adjudeca teritorii și populații asupra cărora nu avea nici un drept; îndeosebi, interesele ungurești vizau Transilvania. Senatul și Camera deputaților ale Parlamentului României au ratificat Tratatul de la Trianon la 17, respectiv 26 august 1920. Cu aceasta, ființa naționalista Sergiu ȘEICARIU (Continuare în pag. a 3-a) Actualitatea . Lucrările de ieri ale Senatului au început cu o scurtă alocuțiune a d-lui Alexandru Bîrlădeanu, președintele Senatului, care a prezentat programul de lucru din această săptămînă parlamentară" și a făcut o scurtă trecere în revistă a pricipalelor acte normative " ce urmează să fie dezbătute în această cameră prelungirea acestei S-a hotărît săptămîni parlamentare pentru a putea fi rezolvate un număr cît mai mare de legi. S-a discutat apoi despre stadiul în care au ajuns lucrările comisiei de anchetă privind evenimentele din 13-15 iunie. Pe ordinea de zi a ședinței de ieri a Guvernului României, prezidată de primul ministru, dl. Petre Roman, s-au aflat următoarele puncte: participarea salariaților în consiliile de administrație, accelerarea procesului de privatizare, măsuri de urgență pentru redresarea balanței de plăți externe prin reajustarea structurală a economiei, discutarea noului sistem de contabilitate și aprobarea unor societăți comerciale. Președintele Ion Iliescu l-a primit ieri pe prințul Dimitrie Sturza. S-a discutat despre situația in care se găsește România. Dezvoltarea cooperăriiromâno-singaporeze în diverse domenii de activitate a constituit subiectul discuțiilor pe care dl. Anton Vătășescu, ministru de stat însărcinat cu activitatea industrială și comercială, le-a avut ca președintele Consiliului de Dezvoltare a Comerțului rn Singapore, care împreună cu un grup de oameni de afaceri se află în vizită în țara noastră. Recent a fost creată Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care este chemată să reunească totalitatea țărilor din Europa ce se îndreaptă către democrație și economie de piață. Țara noastră face și ea parte din acest organism. Începînd de ieri și pînă în 7 decembrie, la hotelul Intercontinental din București se desfășoară lucrările unui seminar internațional cu tema „Posibilități de afaceri și moduri de acordare a Creditelor de către Banca Mondială“. Seminarul este organizat de Departamentul Comerțului Exterior din Ministerul Comerțului și Turismului și de Camera de Comerț și Industrie a României, cu participarea unor specialiști de la Banca Mondială. Președintele american, George Bush, a sosit la Brasilia, în prima etapă a unui turneu de o săptămînă în America de Sud. In Argentina a fost decretată ieri starea de asediu, după ce un comando militar de extremă dreaptă a ocupat clădirea Statului Major al Armatei din și sediul unei Buenos Aires, cazărmi din nordul orașului, în Argentina, starea de asediu implică suspendarea drepturilor constitu-