Timpul, octombrie 1991 (Anul 2, nr. 192-213)
1991-10-24 / nr. 208
POPOR ROMAN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE INTINS COTIDIAN SOCIAL -POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Guvernuul împotriva corupției Guvernul a dat semnal verde luptei împotriva abuzurilor, corupției, speculei și furturilor. Este greu de anticipat ce succes va avea și cât de rapide vor fi efectele necesare. Va fi totuși unul din testele esențiale de care depinde credibilitatea actualului cabinet, pentru că repunerea legii în drepturi și drenajul moral in structurile ierarhiei publice și in toate celelalte domenii interesează acut întreaga societate. Precedentul guvern a schițat cîteva gesturi în această direcție. Jumătățile de măsură nu puteau asigura reușitele așteptate. Insuficiența autorității, sesizabilă la toate nivelurile, toleranța pentru manifestările de dezordine, ' "uderea ochilor în fața ilicita, lipsa de finalitate practică a unor măsuri luate deja au consecințe dintre cele mai grave. Intr-adevăr, ne confruntăm cu fenomene a căror amploare și profunzime par de pe acum de necuprins. Persoane juridice în activitatea cărora se menține respectul față de legalitate și cetățeni au sesizat de nenumărate ori stări de lucruri inadmisibile. Dacă practicile speculative, cel puțin în comerț, au mai fost sancționate de organele competente, în virtutea prevederilor Legii nr. 12/1990, cu urmări de ordin general mai mult sau mai puțin vizibile, corupția și hoția continuă să înflorească nestînjenite. Să recunoaștem : există un climat general care favorizează direct asemenea rele sociale. Administrația este încă plină de funcționari incompetenți, rămași cu un picior în trecut, lipsiți de asul de a acționa într-un stil saU instrumente specifice democrației și statului de Forța publică nu a reușit drept peste tot să-și depășească handicapul propriilor compromisuri și inhibițiile acumulate în ultimul an. In instituțiile justiției, supremația legii rămne încă un ideal de atins ; mulți cetățeni au resimțit pe propria lor piele efectele manoperelor la care se dedau anumiți judecători. Hoția cunoaște răspîndirea monedei curente în aproape toate firmele cu capital de stat. Se fură orice , de la cel mai banal cui, la cel mai sofisticat mecanism. Constituirea sectorului economic privat a întrunit, în momentul inițial — și, din păcate, constatarea rămîne încă valabilă — tot ce înseamnă abuz, corupție, speculă și furt, în forme mai subtile sau mai grosolane. Poate fi, de pildă, un obiect de studiu pentru cei în drept, proveniența imenselor cantități de materiale din care sînt confecționate eșantioanele dughenizării. Cine îl va face ? Nu putem fi decît solidari cu inițiativa cabinetului Stolojan. Aceasta va avea însă consecințele drastice dorite, numai dacă va fi însoțită de o supraveghere strictă a legalității și de o curățenie generală a tuturor stricturilor societății de cei care au încurajat, au permis și au practicat, întărindu-și pozițiile ierarhice și sociale, imoralitatea și ilicitul. Reevaluarea situației întregului eșalon de funcționari publici ar putea fi, în acest sens, un bun început. Timotei TURIMfA Cum se scot apa de Extrem de vulnerabile au devenit, în ultima vreme, buzunarele noastre. Ni fiecare după cum le „agresează“ îl taie capul. De data aceasta, cel care ni le dijmuiește este chiar Guvernul român (fostul). Și pentru că orice acuză trebuie dovedită, să vedem despre ce anume este vorba. Prin luna septembrie a anului trecut, Guvernul a luat hotărîrea nr. 1001 prin care a stabilit un sistem unitar de plăți pentru produsele și serviciile de gospodărire a apelor, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 1991. Hotărîrea în cauză obliga exploatările de gospodărie comunală și locativă din orașe, deci și din Reșița, să plătească fostului Oficiu Județean de Gospodărire a Apelor mari sume de bani drept taxă de gospodărire. Mai precis, pentru populație se prevedea 110 lei la fiecare 1000 m.c. de apă folosită, iar pentru unitățile economice cîte 300 lei pentru aceeași cantitate, bani pe care E.G.C.L. îi recupera tot din buzunarele noastre, mărind în consecință tariful la apă. — Pentru noi a fost o lovitură de teatru — ne spune dl Ioța Panici, directorul F G.C.L. Reșița. Pur și simplu, nu înțelegem rațiunea acestei hotărîri, deoarece noi luăm apa brută de la C.S.R., căruia i-o plătim. De ce trebuia s-o mai plătim încă o dată la D.G.A. ? Pînâ la urmă ne-au convins. Ei nu făceau nimic, dar bani și din ploaie se prevalau de o hotărîre-fantomă care-i avantaja și le asigura astfel salarii grase. Văzînd că plătim, în 20 mai a apărut altă hotărîre a Guvernului care a majorat taxele la 196 lei pentru populație și 534 lei pentru unitățile economice. Ca să ne „convingă" să-i plătim ne-au amenințat cu judecată și iarăși am acceptat. Zilele astea a venit o altă bombă. Mai precis, în 4 octombrie a apărut Hotărîrea Guvernului nr. 694 care a ridicat taxele la 260 lei pentru populație și 710 lei pentru unitățile economice. E o nebunie, ce să mai zic. Intre timp, C.S.R., unicul nostru furnizor de apă, ne-a majorat și el taxele de la 110 lei în 1990 la 1999 lei în prezent. Adică, de 20 de ori. Și lumea se întreabă de ce plătește așa de scump apa ? Ca să trăiască și alții bine, deși nu fac altceva decît muncă de inspectori. Grav este că ultima hotărîre a Guvernului a apărut după ce Prefectura ne avizase deja noile tarife la serviciile de gospodărie comunală. De unde să mai plătim acum diferența la fostul D.G.A., pentru că trei luni prețurile au înghețat. Ce fac ei pentru noi ca să-și binemerite acești bani ? Am preluat întrebarea și am adresat-o, la rîndul nostru, fostul Gheorghe DOLOT (Continuare în pag. a 3-a) Liniorii Sare pe coadă De regulă și de obicei, lunea spre după-amiază, familia reșițeană constată că s-au cam dus proviziile. Zilele de sfîrșit de săptămînă, cu week-end-ul total al comercianților de păpică, te-au cam lăsat cu frigiderul gol. Așa că îți vnșfaci ! «ricoșa, iei din cuier speranța i marți dimineața tragi o tui I ră prin cetate. De la poliție spre centru, centre cite vrei, dar cam atît Și, ca să fim cit se poate de clari, carne de nici o culoare, măcelăriile sîmbătă închis, duminică închis, luni închis, marți după marfă. La alimentare, slănină, margarină și ultimele realizări COMTIM în materie de salam de 272 și de 282. Dar nu-i, domnilor, de vară, că e toamnă. Bem un iaurt pe post de zeamă de varză, 5,50 lei borcănelul cît sticluța de cerneală, și-am cumpăra o legumă din piața Lunca Pomostului. Șapte vînzători mari și lați, și opt bile de ardei, semințe de floare și fasole, în total. Restul tarabelor parcă așteptau deschiderea campionatului de fotbal cu nasturi. La complex, cu traista goală în băț, regăsim Invențiile COMTIM și niște cîrnați ciudați, groș! ca pe mină. La PRODAS, este carne ! Movalie-albăstrie. Tot aia de săptămîna trecută, dar la același preț, 365 lei kila. Și niște rațe jumulite parțial, atît de frumos ambalate, că ne-a trebuit un sfert de oră să pricepem ce și cum Mircea CAVADIA (Continuare în pag. a 2-a) ANUL II NR. 208 (471) REȘIȚA JOI 24 OCTOMBRIE 1991 4 padini — 5 ie| Majorarea taxelor pentru audiovizual în conformitate cu Hotărirea Guvernului României nr. 795/6 octombrie 1991, s-a decis aminarea măsurii privind instituirea taxei anuale pentru audiovizual, adoptată de Guvernul României la 2 august a.c. Aceasta se va aplica abia după adoptarea Legii audiovizualului de către parlament și trecerea a 90 de zile de la data respectivă. în consecință, pentru trimestrul al IV-lea al acestui an, se aplică în continuare prevederea încasării taxelor aferente abonamentelor de radio și televiziune prin intermediul factorilor poștali domiciliul abonaților) sau la la ghișeele din cadrul oficiilor poștale. Atenție, insă , începînd cu data de 1 octombrie a.c., aceste taxe au fost majorate cu 100 la sută. Ca urmare, tariful trimestrial pentru abonamentul de radio iar pentru un este de 120 lei. abonament tv. este de 180 lei. Putem trăi in prietenie și o Convorbire cu dl Adalbert Penzes, președintele filialei U.D.M.R. Caraș-Severin Discuția mea cu dl Adalbert Penzes a debutat cu o mărturisire. Ea se referă la statutul filialei din Caraș-Severin. — Noi suntem independenți. Nu pot Bucureștiul, Timișoara sau Tîrgu Mureș să mă influențeze pe mine. Nu am primit ajutor de la nimeni. Suntem undeva la marginea țării. Ne-am adunat cîțiva maghiari și desfășurăm mai mult o activitate culturală. Nu știu din ce cauză, dar maghiarii care trăiesc aici nu prea ne vizitează. După o situație statistică preluată de la parohiile reformate și catolice, în Reșița ar fi în jur de 4 500-5 000 de maghiari. Din păcate, în evidențele noastre sunt vreo 250-260 de membri. O parte din ei, nici măcar cotizația (5 lei) nu vor să o plătească. — Ceea ce îmi spuneți dvs. contravine cu imaginea pe care ne-am făcut-o despre UDMR după alegeri, cind trecea drept principala forță de opoziție, și chiar cu imaginea de mai tîrziu a uniunii. — Da, la alegeri am votat toți tulipanul... Să știți că e ușor să fii ungur. Unde sînt unguri mulți se și sprijină unii pe alții. De fapt, concepțiile noastre sînt altele decît la Tîrgu Secuiesc la înțelegere Sfîntu Gheorghe, la Odorheiul Secuiesc. — Ce părere aveți despre intenția de a proclama autonomia județelor Covasna și Harghita ? — Doamnă dragă, extremiști sînt și între unguri, cum sînt și între români. Eu sînt din Tîrgu Secuiesc. M-am născut acolo. Și eu sunt secui. Dar să știți că eu nu pot să înțeleg ideea aceasta. Ce vor unii ? Vor să facă un război civil ?... — Vor o așa-zisă țară a secuilor. .. — Este imposibil. In mijlocul României să faci o țară separată. Convorbire realizată de Dorina - SGA VERDIA (Continuare In pag. a 2-a) Crimă dublă la Binîș Seara zilei de 16 octombrie a.c. avea să fie ultima din viața lui Gheorghe Eftemie, de 51 de ani, din satul Binîș, comuna Doclin. Acesta a fost victima unei agresiuni de brutalitate cu totul și cu totul o ieșită din comun, din partea lui Simion Duță, un tînăr de numai 18 ani, pripășit pe aceste meleaguri din județul Vîlcea (satul Podeni), cu domiciliul flotant în Biniș, la nr. 62, fiind în gazdă la chiar fratele lui Gheorghe Eftenie. Totul a pornit de la un amărît de radiocasetofon, la care „umblaseră" în lipsa sa, în aceeași zi, G. Eftenie și fiul său, Gheorghiță, de 11 ani. Din acest motiv, dar și dintr-un altul mai vechi, (o datorie de circa nouă mii de lei a victimei către agresor), Simion Duță hotărăște să-i facă o vizită lui Gheorghe Eftenie pentru a-i cere socoteală. Supărat foc, înarmat cu o rangă metalică, pornește spre casa acestuia însoțit de Ion Eftenie, de 13 ani, fiul gazdei sale, și Mihai Ana, de 22 de ani, un amic de-al său, originar tot din județul Vîlcea, în jurul orei 20.30 au ajuns in apropierea casei, îndemnat de Duță, Ion Eftenie și-a chemat unchiul afară. Acesta, imprudent (dar parcă știe omul ce-l așteaptă ?) a Dar nici n-a răspuns apelului, ajuns bine la poartă că Simion Duță l-a și lovit cu ranga în cap. Lovitura a fost atît de puternică, încît Gheorghe Eftenie a decedat pe loc. Criminalul însă nu s-a oprit aici. A continuat să-l lovească peste picioare. Apoi, ca și cînd n-ar fi fost destul, l-a luat „în primire“ pe fiul victimei aplicîndu-i și acestuia o lovitură cu ranga în regiunea capului, în urma căreia și Gheorghiță F.ftenie a decedat la Spitalul Județean din Timișoara, cu toate eforturile medicilor de a-i salva viața. Ce-o mai fi avut și cu sărmanul copil ? Este greu de înțeles, comportamentul său depășind orice limită imaginabilă a umanului. Să mai spunem că, după cele întîmplate, Simion Duță s încercat să dispari din zonă. Pînă spre dimineață insă lucrătorii poliției orașului Bocșa au reușit să-l prindă și — așa după cum ne-a informat dl mr. Nicolae Pera, comandantul acesteia — a fost arestat, urmînd să suporte rigorile legii Marius MORARI.