Timpul, noiembrie 1994 (Anul 5, nr. 215-236)

1994-11-25 / nr. 233

COTIDIAN SOCIAL-POLID-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 150 Iei Semnale și măsuri Ar fi interesant de știut ce măsuri va dispune Parlamen­tul României, după audierea și dezbaterea raporului S.R.I., prezentat de dl Virgil Măgu­­reanu. Fiindcă unele semnale vehiculate de acest document sînt de natură să pună pe gîn­­duri. Și n-am voi să că aleșii noștri nu vor credem reac­ționa în consecință, contri­buind la consolidarea, prin e­­fectul legii, a siguranței na­ționale. Avem în vedere un singur aspect dintre multele capabile să solicite atenția, ba chiar să incite la comentarii nu toc­mai comode. Aflăm, bunăoară, Seismograf că sub acoperirea unor firme mixte, o seamă de cetățeni străini și-au însușit terenuri în imediata apropiere a gra­niței de stat sau în preajma unor obiective de interes ma­jor pentru economia ori pen­tru apărarea națională. Să fim bine înțeleși. Pînă la pro­ba contrarie, nu facem parte din categoria celor care pun automat semnul egalității în­tre un cetățean străin și un potențial spion. Dimpotrivă, credem că apor­tul de capital din străinătate reprezintă una din puținele căi de ieșire din criză. Dar, dacă nu comitem vreo indis­creție, de unde această bizară preferință tocmai pentru zo­na limitrofă frontierei ori pen­tru spațiile cu vecinătăți mai mult sau mai puțin suprave­gheate ? Să devină oare­­ mai rentabile investițiile în niște asemenea arii? Greu de crezut. Nu ne substituim nicidecum celor competenți și abilitați să cerceteze cauzele, să iden­tifice interesele și să stabileas­că remediile. Nu ne putem reține însă uimirea față de superficialitatea unor factori locali, ori de mai mare anver­gură, care au denaturat sen­sul autonomiei, provocîn­d gra­ve prejudicii Însăși ideii de siguranță a României. E de la sine înțeles că nu i se poate pretinde nimănui să raționeze și să procedeze în conformita­te cu sistemul de criterii pro­fesionale ale S.R.I. Dar bun simț măcar s-ar cuveni să do­vedească oricine și în orice împrejurare. Fiindcă, în ultima analiză, siguranța națională nu e domeniu care să aparțină­m­ în exclusivitate S.R.I. Dacă nu voim să traversăm nefericite­le experiențe ale altora — a se vedea scenariul iugoslav — trebuie să fim, vorba poetului „atenți la tot și la toate“. Fă­ră prejudecăți stupide, dar și fără imprudențe care se pot dovedi extrem de costisitoare. Nu ne putem îngădui luxul exorbitant de a satisface toate exigențele posesorilor de do­lari de peste fruntarii. Sunt bineveniți și vor fi bine tra­tați. Ceea ce nu înseamnă cî­­tuși de puțin că relația dom­niilor lor cu băștinașii va fi aceea de la seniori la vasali. Mai ales cînd în joc sînt inte­rese care nu pot fi nici gociate ,și nici echivalate ne­în cine știe ce valută forte. AI RARSESCU Pentru Caraș-Severin, viitorul începe azi . Interviu cu dl Traitn Zamfir, prefectul județului Caraș-Severin . Domnule prefect, întîmplător sau nu, în aceste zile, cînd se împlinesc doi ani de guvernare P.D.S.R., la nivelul județului se elaborează o „Carte albă“ a gu­vernării în Caraș-Severin. La ce concluzii ați ajuns redactînd a­­cest document ? Ce au însemnat cei doi ani pentru județul nos­tru ? — Așa cum a rezultat și din­ „Cartea albă“, elaborată de gu­vern, care relevă faptul că la nivelul economiei naționale, în general la nivelul societății ro­mânești, în acești doi ani de tran­ziție și reformă economică și so­cială s-au realizat pași impor­tanți — stoparea declinului pro­ducției, un succes notabil pe ca­lea liberalizării activității de piață, începînd de la înlăturarea plafonării prețurilor pînă la li­beralizarea comerțului exterior. Aș putea preciza că în acest con­text am înregistrat, în general, în aceleași ritmuri succese inclusiv pe plan județean. Eu știu că e­­xistă rezerve, atunci cînd rostim cuvîntul succes, mai ales din partea opoziției, dar eu vă­zur că fac această apreciere a și­cu întreaga răspundere și bunul simț. De fapt, în mod obiectiv cifrele sînt cele care arată aceas­tă situație. — Să le dăm cuvîntul!... — înainte de toate aș vrea să remarc că, în condițiile unui ju­deț cura­t Caraș-Severinul, care posedă industrii mari, greu de a­­comodat la condițiile economiei de piață, totuși, am reușit să di­minuăm rata șomajului, care fost într-o creștere accentuată du­­­pă 1989. Am reușit să creștem gradul de ocupare în anumite sectoare de activitate, cum este agricultura, silvicultura — aici avem o creștere de plus 7,4 la su­tă în această perioadă —, în domeniul sănătății, a activității financiar bancare. In agriculturii s-au mărit domeniul suprafe­țele cultivate, față de 1992, cu 2000 ha cu cereale, înregistrăm o ușoară scădere de 466 ha la porumb. Avem creșteri și la su­prafețele cultivate cu legume și cartofi. în sectorul zootehnic a­­vem o primă creștere la bovine — total 8239 capete, la porcine — 31.653 capete, ovine și capri­ne — 53.300 capete și păsări — 79.000 capete. Aș vrea să remarc și faptul că privatizarea in agri­cultură a cuprins cca 98,34 la su­tă, ceea ce înseamnă că procesul de privatizare în acest sector este realizat aproape în întregime. — Ce înțelegeți prin privatiza­re în agricultură ? — Constituirea și reconstitui­rea dreptului de proprietate. Aici aș vrea să remarc și consti­tuirea holdingului în agricultură care va aduce o creștere a pro­ducției. — Despre ce este vorba ? — Holdingul realizat prin fu­ziunea I.A.S. Măureni, ‘ SOM­D Prod. Berzovia, Avicola Bocșa și F.N.C. Berzovia. Avem o crește­re față de 1992 a fondului fores­tier cu 103 ha și a suprafeței pă­durilor cu 681 ha. Am înregis­trat un reviriment în domeniul turismului. Vreau să vă reamin­tesc că la Băile Herculane gra­dul de ocupare în vară și chiar acum este undeva pe la 96 la sută. — Dar industria ? Interviu realizat de Dorina SGAVERDLV (Continuare ta pag. a 3_a) Cel mai modern sistem de telecomunicații: radiotelefonia celulară La Casa Poporului din Bucu­rești a avut loc, săptămîna tre­cută, simpozionul internațional „GSM pentru România“, cel mai modern sistem de radiotelefonie celulară din lume. Organizată de Societatea BIRTA SA, cu parti­ciparea unor reprezentanți din stafful concernului de talie mon­dială NOKIA — Finlanda, avîn­­du-l în frunte , pe vicepreședinte­le concernului, Lauri Kivinen, simpozionul s-a bucurat de o largă audiență, între participanți numărîndu-se ministrul comuni­cațiilor, dl Adrian Turicu, consi­lierii prezidențiali Mișu Negrițo­­iu, Ețarius Guran și Nicolae Po­­pescu, ministrul tehnologiei și științei, dl Florin Teodor Tănă­­sescu, reprezentantul CMC, Mi­­hai Cârciog, directori generali ai serviciilor speciale de telecomu­nicații guvernamentale, repre­zentanți ai­ televiziunii române, ai unor canale private și ai pre­sei. Detalii în legătură cu acest simpozion ne-a oferit dl Ioan Birta, patronul societății cu ace­lași nume .­­ Prin întreaga sa desfășura­re, simpozionul și-a propus să prezinte întregii lumi financiare posibilitățile de a investi în noul sistem de telecomunicații, de a-l familiariza cu așa-numitul „Roa­­ming­ internațional“, numărul de telefon este același în toate țări­le prin care abonatul se plimbă, apelarea făcîndu-se cu același pre­fix și același număr de abonat, indiferent de locul geografic în care se află abonatul. Sistemul permite atît recepția audio, cît și cea numerică (mesaje scrise). Performanțele tehnice pe care NOKIA le-a prezentat la simpo­zion depășesc cu mult standar­dele internaționale. — De ce a fost necesar acest simpozion 7 — Introducerea noului sistem în România va însemna „pleca­rea“ armatei și a serviciilor de telecomunicații speciale din ban­da de 900 MHz. Or, pentru aceas­ta, e nevoie și de o decizie a factorilor politici. Foarte­­ mult ne va ajuta și apropiata intrare a României în NATO, ceea ce va duce la o sincronizare a bandei de frecvență folosită de aceasta cu cea care se va aplica in tara noastră. — Pe cînd un asemenea mira­col și în România 7 — Pentru acoperirea Întregii arii geografice a țării ar fi ne­voie de un sfert de miliard de dolari. Participanții la simpozion au oferit peste 100 milioane de dolari, diferența urmînd să fie acoperită de alți oameni de afa­ceri. Faptul ca România sare a consemnat Gheorghe DOLOT (Continuare in pag a 8-a) Țărani, nu ne lăsați! Lipsa totală a producători­lor de produse agroalimenta­­re de la Tîrgul de din Valea Domanului, toamnă „orga­nizat“ de primăria municipiu­lui, în mod sigur, nu are nici o legătură cu motivația stupi­dă cum că producătorii au fost atît de îngroziți de con­curență, nicit au dat bir cu fu­giții. După un astfel de ra­ționament, ar trebui să înțele­gem că mai toți țăranii s-au repezit prin cămările și ham­barele proprii și s-au apucat să-și ronțăie singuri produ­sele, numai să nu fie obligați (?) să-și vîndă mărfurile la prețuri mai mici. In realitate, trebuie spus pe față că avem, cel puțin pe aceste meleaguri, de a face cu un an agricol de­osebit de sărac. Mărturie stau piețele noastre agroalimenta­­re. Dacă nu-i zi de piață, e Reporter­i în lanul puterii tale! Șiruri întregi de tarabe goale, ici, colo este un pro­ducător Î Bibiindu-te, fără nici un chef, să cumperi niște morcovi sau un borcan ră­tăcit de miere, uneori puțină fasole uscată sau un buchet de flori. Cu foarte mici excep­ții, cam asta,, este piața lui noiembrie 1994. Anul trecut erau munți de varză și prețul atinsese o cifră incredibilă: 25 de lei pe kilogram! Acum, aceeași varză, parcă a intrat în pămînt s­au a însoțit ben­zina, în Iugoslavia. Pe acest fond, nu ne-a mai mirat că un­­ întreprinzător pe fază, miercuri 23 noiembrie a.c., dintr-o Dacie albastră cu nu­măr de Caraș, oferea varza de toamnă a anului 1994 la prețul de 1000 (una mie) lei pe kilogram ! Nici gogonele n-au fost toamna aceasta, nici gogoșari, pînă și cea ma­i de­ficitară și este de înțeles a­­tunci de ce a ajuns să coste cu­ mandarinele. în toată a­­ceastă stare de lucruri, un efect de altfel, nu se poate vedea decit politica anapoda practicată de guvern in ceea ce privește agricultura. Totuși, pînă cînd? Mircea CAV­ADIA EVENIMENT VIZITĂ GERMANĂ LA REȘIȚA Ieri după amiază a sosit la Reșița delegația landului Rena­nii de Nord-Westfalia din Ger­mania, condusă de dl Wolfgang Clement, ministru de stat, șeful cancelariei landului. Oaspeții germani au fost salutați la sosi­re de dl Mircea Popa, primarul Reșiței și au fost primiți de dna Traian Zamfir, prefectul județu­­lui și Gheorghe Pavel Bălan, președintele Consiliului Județean Car­aș-Severin. La ora 18 a avut loc exercițiul comun al pompierilor din Reșița și Bochum, la care au participat Stația de salvare și Poliția mu­nicipiului .Reșița Aseară la Casa Municipală, că Mircea Popa a acordat, în nume­le Consiliului Local municipal, titlul de „Cetățean de onoare“ al Reșiței, dlui Wolfgang Clement, șeful Cancelariei Landului Re­­nania de Nord-Westfalia, Holger Gerdes, coordonatorul acțiunilor landului pentru România, și Ma­rio Novak, director executiv al Uniunii Samaritenilor Muncitori din landul Renania de Nord- Westfalia. Domnul general-maior Ionel Crăciun, comandantul tru­pelor de pompieri din România, a acordat dlui Wolfgang Clement placheta de onoare „Pavel Zăgă­­nescu“ pentru activitatea desfă­șurată în lupta împotriva incen­diilor. . Consiliul Local Reșița a ofe­ririi apoi, în onoarea oaspeților, un dineu în salonul galben al hotobului „Semenic“. Iezită continuă și în prima parte a dimineții acestei zile, , RELUAREA­ RELAȚIILOR ROMÂNO — EGIPTENE La sfîrșitul celor două zile de tratative bilaterale, președintele Egiptului, dl Hosni Mubarak, și președintele României, dl Ion Iliescu, au semnat, ieri, acordul de cooperare tehnică și economi­că, precum și acordul privind promovarea și garantarea reci­procă a investițiilor, în cadrul alocuțiunii de presă, președintele României a subli­­­niat însemnătatea documentelor și faptul că acestea pun bazele unui cadru juridic mai larg pen­tru dezvoltarea relațiilor româ­­no-egiptene, iar președintele E­­giptului ideea reactivării comi­siei mixte, care exista și înainte de revoluție. PERICOLELE CARE AMENINȚĂ ROMÂNUL Datele statistice referitoare la siguranța națională și la perico­lele ce planează asupra ei, așa cum au fost ele prezentate în conferința de presă a SRI, relevă faptul că există amenințări la a­­dresa instituțiilor democratice, a drepturilor și libertăților cetățe­nești, a stabilității economice capacității de apărare în propor­­i­­ie de 32-33 la sută : Pericolul planurilor și activităților care vi­zează suprimarea suveranității, independenței și integrității sta­tale, în proporție de 7-8, la sută. Amenințarea organizațiilor și activităților secrete — 5-6 la su­­­tă . Pericolul operațiunilor ilega­le cu armament și muniție — 3 la sută . Amenințări teroriste — 3 la sută din ansamblul tablou­lui informativ deținut de S.R.I.

Next