Timpul, octombrie 1995 (Anul 6, nr. 195-215)

1995-10-24 / nr. 210

POPOR ROMÂN. NU GREȘEȘTE GINS'CREDE ÎN TINE ! COTIDIAN SOCIAL-POLITICE CULTURAL INDEPENDENT [Seismograf­ii liniști jubiliare Deși jubiliară, actuala se­­siune a ONU, la care parti­­cipă reprezentanții tuturor ce­­lor 185 țări membre, inclu­­siv 145 șefi de state ori de guverne, e departe de a se rezuma la aspectele strict protocolare. Mai încărcată de­ cît oricînd, agenda sa ilus­­trează profunda criză econo­­mică, socială și morală, pe care o traversează omenirea în acest destul de sumbru fi­­nal de secol și de mileniu. Reforma structurilor organi­­zației, crizele din Orientul Apropiat ori din Bosnia, com_ baterea terorismului și a cri­­mei organizate, pericolul pro­­liferării armamentelor nu­­cleare ori veșnic acuta pro­­blemă a subdezvoltării eco­­nomice, care afectează conti­­nente întregi — iată doar cî­­teva din nevralgicele teme abordate de la tribuna Adu­­nării Generale, ori de către organismele specializate ale ONU. Definind exact rea umanității în anul stat de grație 1995. Si e de remarcat că orga­­nizația însăși e afectată de criză, că reculurile severe su­­ferite în Somalia sau în Bos­­nia i-au erodat credibilitatea, diminuî­ndui prestigiul. Că, in aceeași ordine de idei, mij­loacele materiale de care­­ dis_­pune pentru inițiative uma­­nitare s_au restrîns drastic, fiind aproape simbolice prin raportarea la necesitățile stringente ale momentului. Generate fiind, aceste nevoi, mai puțin de cataclisme na­­turale, ci mai ales de­cata_ mitățile consecutive confrun­ țărilor interetnice, confesiona­­le sau de altă factură. Pe de altă parte, însuși secreta­­rul general al ONU, dl Bou­­tros Ghalil, a admis că prin­­cipala problemă a contempo­­raneității o reprezintă adîn­­cirea decalajelor dintre să­­raci și bogați, provocînd in­­stabilitate politică și socială. Desigur, în jumătatea de veac de cînd ființează, apor­­tul ONU la dezamorsarea u­­nor conflicte, la preîntîmpi­­narea unor războaie de mari proporții sau la limitarea e­­fectelor unor virtuale trage­­dii umanitare a fost cu totul remarcabil. Dar a fost, ră­­mînînd ca de aici înainte să fie elaborate alte strategii și identificate mijloace mai efi­­ciente de acțiune. Fiindcă o eventuală t­ansformare a ONU într.un club select, îndelet­­nicindu.se în dezbateri teo­­retice ori cu abstracte con­­strucții de idei, fără priză la dramaticele realități ale pre­­zentului, ar echivala cu o ca­tastrofă, Be unde și impera­­tivul restructurării sale, al a­­daptării sistemului său insti­­tuțional la exigențele zilei de azi. Eliminarea mecanisme­lor și a procedurilor anacronice ar imprima organizației un oportun plus de fiabilitate și de promptitudine în stabili­­rea și aplicarea necesarelor remedii. Ceea ce ar oferi șansă, una din puținele posi­­­­bile, în perspectiva veacului al XX-lea. Al. BARSESCU ISSN 1221-1184 ■r i/ »• '■ é\. -‘wpyv^iV ;-v;'& pagini - 200J Alunecă și patronii pe toboganul sărăciei? După ce am văzut cum se des­curcă pensionarii în etapa de tranziție, astăzi revenim cu ace­eași obsedantă Intreban : Cum trăim astăzi, față de 1990 și față de 1992, an în care a început gu­vernarea Văcăroiu ? Răspunsu­rile la această întrebare vin de la o pătură socială în devenire, care a apărut în peisajul româ­nesc după anul 1989 : privatizații. Rodică Oprea, S.C. „MONA LISA“ SRL Reșița : „Chiar dacă afacerile decurg normal, atît eu cit și asociatul meu, dl Ion Bon­doc, considerăm că în 199! a fost mai bine. Atunci cheltuielile e­­rau mai mici, iar volumul de produse din carne vîndut, mai mare. Chiria pe spațiul închiriat a crescut, în ultimele șase luni, de la 350 000 lei la 600 000 lei și se pare că în următoarele zile se va majora din nou. Din păcate, puterea de cumpărare a scăzut, în condițiile creșterii prețului de achiziție la producător. Deși am respectat fiecare indexare sala­riată, lucrăm cu adaosul comer­cial limitat stabilit prin hotărîri de guvern. Or acest lucru este nefiresc.“ Ion I. Dragoș, S.C. „PFAIFL BAVARIA“ SRL Caransebeș : „Categoric că material o ducem mai bine decît în 1992. Capitalul social a crescut, fapt ce ne-a per­mis noi investiții. Din păcate, politica guvernului ne dezavan­tajează. Sîntem departe de a a- Viilor NAFN­UI (Continuare In pag. a 3_a) ­VNUL VI NR 210 (1493) REȘIȚA MARȚI 24 OCTOMBRIE 1995 Studenții reșițeni au declanșat greva generală Cu o întîrziere de­ cîteva zile, di­n motive considerate obiec­­tive, ieri, la Universitatea „Eftimie Murgu“ s.a declan­­șat greva generală. Deși cuan­­tumul taxelor prevăzute de minister nu s.a afișat, Liga Studenților s.a solidarizat cu celelalte centre universitare intrate în grevă. Conform de­­clarației președintelui Ligii Studenților, dl Valeriu Dincea, s.a hotărît boicotarea cursu­­rilor și a activităților de la­­borator, pînă la anularea or­­dinului care a declanșat ne­­mulțumirea generală, și spri­­jinirea acțiunilor de protest din întreaga țară. Lista de revendicări cuprinde, pe lingă anularea Ordinelor 5926/1995 și 5244/1995, și amendarea Legii Invățămîntului de către Parlamentul României, acor­­darea de reduceri la prețurile biletelor pe mijloacele de eveniment, transport în comun și în tim­­pul anului universitar, mări­­rea burselor, astfel încît ele să acopere cheltuielile de transport, cazare și masă. Declanșarea grevei a adunat în incinta amfiteatrului uni. Alina DIMA (Continuare în pag. a 8-a) DIN CUPRINSUL ACESTEI EDIȚII : ■ Sărbătoarea bisericii ortodoxe române (pag. a 3-a); ■ Autonomia locală, încă un principiu perfect (pag. a 3-a); gordian“ al investițiilor publice? Cine taie „nodul Despre o revigorare a investi­țiilor publice se poate vorbi a­­bia din 1993. Atunci s-a dat undă verde și în acest sector abandonat total după 1989, tre­­cîndu-se la stabilirea direcțiilor de investiții, a surselor de fi­nanțare și a repartizării terito­riale a obiectivelor pe localități. Tot de atunci, a început să func­ționeze și instituția licitației, de­venită ant adevărat măr al dis­cordiei și suspiciunilor. Co­­misia de urbanism a Consiliului Județean a întocmit un program de investiția, un fel de hartă a echipării teritoriului județean pe urmăritorii cinci ani. Din păcate, în practica efectivă a derulării investițiilor nu se ține seama de acesta. Așa se face că asistăm la o dezvoltare inegală a echipării localităților din județ. Sunt unele localități, și chiar zone care beneficiază de o alocare prioritară și chiar la dimensiuni maxime a fluxurilor investiționale, deja să aibă, de Acestea au ajuns pildă, alocate resurse nu numai pentru sis­temele de alimentare cu apă și de canalizare, ci și pentru cele de alimentare cu gaz. în schimb, alte localități din județ, deși se află într-o stare foarte critică în ceea ce privește infrastruc­tura socială și­ tehnică, au ră­mas pe dinafară, agravîndu-li­­se starea lor de subdezvoltare. Legea 69 a Administrației pu­blice locale conferă calitatea de titular de investiții consiliilor locale și primarilor. Aceștia în­cearcă pe cît ii ține cureaua să obțină pentru localitățile lor cît mai multe obiecte de inves­tiții. Unii mai isteți, umbrind cu traista doldora­la subsuoară, bat pe la multe uși, se duc și pe la București și obțin astfel acorduri și hotărîri care le per­­­mit să deschidă noi investiții, în felul acesta sporește conti­nuu numărul șantierelor de con­strucții în județ, ceea ce este, desigur, un semn bun. Sunt­­ în­cepute construcții multe, însă banii sunt puțini și nu ajung pentru finalizarea și punerea în funcțiune a obiectivelor de in­vestiții demarate. Chestiunea au­tonomiei locale rămîne la a­­cest capitol o vorbă în vînt pen­tru că banii nu sînt la mîna pri­marilor, ca să poată să-și fi­nalizeze investițiile începute, ci la mîna Consiliului Județean. La acest nivel se stabilesc pri­oritățile și se semnează hârtiile de dirijare și fondurilor după criterii clientelare cu uz mai mult sau mai puțin politic. Cert este că puterea vrea să arate, că administrativă face cît mai mult și deschide șantiere tot mai numeroase. In schimb, nu reușește să finalizeze decît foarte Iosif IMBRI (Continuare in pag. a 6_a) Sămința de... scandal Determinați poate de insisten­tele apeluri ale specialiștilor, de subvențiile acordate de către gu­vern, dar, mai ales, de recoltele nesatisfăcătoare, un număr în­semnat de producători agricoli individuali s-a încumetat să so­licite în această toamnă, pentru înființarea culturilor de grîu, să­­mînță atestată și tratată. Ca și în anii anteriori, Filiala Caraș- Severin a Semrom a achiziționat, pentru actuala campanie de în­­sămînțări, peste 850 de tone de grîu, pe care și-a propus să o livreze prin depozitele sale din Oravița și Berzovia, contra-cost sau la schimb, prin predarea că­tre R.A. Romcereal a unor can­­­tități de grîu pentru panificație. Nicolae IRIMIA (Continuare în pag. a 8-a) Tragedie la Oțelu­ Roșu : Mama și fiica, moarte prin asfixiere " In noaptea de 20/21 octombrie, în familia Gurgu, din Oțelu Roșu, s-a produs o adevărată dramă, în urma căreia au murit atît mama, cît și fiica. In seara zilei de vineri, Maria Gurgu, 56 ani, aflîndu-se cu fiica sa, Marta Popovici, 31 ani, a pus cartofi la fiert Intr.o oală, pe soba din bu­cătărie. La un moment dat, cele două femei au adormit, oala rămînînd în asemenea condiții, nesupravegheată. După ce s-a evaporat apa din oală, încăperea a fost cuprinsă de monoxidul de carbon rezultat din arderea car­tofilor, gaz ce a fost inhalat de mamă și fiică. In jurul orei patru dimineața s.a trezit și soțul Măriei Gurgu, care dormea în altă cameră, cu nepoțelul, copilul fiicei sale. Din nefericire pentru el și familia sa, nu se mai putea face ni­mic, mama și fiica decedînd datorită inhalării de gaz toxic Victor NAFIRlî

Next