Timpul, august 1996 (Anul 7, nr. 171-197)

1996-08-05 / nr. 174

COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Seismograf Autonomia centralizată Principiul autonomiei locale în administrația publică din județe, municipii, orașe și co­­mune este garantat de Consti­tuția României, în teorie. Pen­­tru că, în practică, pentru a_ti putea exercita dreptul consti­­tuțional la autonomie, ai ne­­voie de „obiectul muncii“. Legea administrației publice locale stabilește, printre alte atribuții principale ale consi­­silidlor locale și că „adminis­­trează domeniul public și pri­ vat al comunei ori al orașu­­lui“, pentru ca, spre său, în articolul 127 să finalul scrie clar : „Defalcarea și trecerea în proprietatea comunelor, a­­raselor sau, după caz, a­­ iudei­­elor, a bunurilor și valorilor de interes local din domeniul public și privat al statului se fac prin hotărîre a Guvernului, în condițiile Legii patrimoniu­­lu­i public și privat“. Și, cum această lege a patrimoniului nu există, cine_mparte, par_ te_și face. Mai exact spus au­­toritătile administrației publi­­ce locale administrează ceea ce le permite guvernul. Doar un pic și mai nimic, Guvernul Văcăroiu nu a dorit cu nici un chip finalizarea, printr’o lege, a Hotărîrii Guvernului Nr. 113/1992. Motivul pentru care­­ guvernul s_a opus fina­­lizării unei hotărîri proprii este pe cît de clar, pe atit de imo­­ral, tentativa de a-si adjude­­ca rolul de judecător, într.un proces în care se constituie ca „parte“, respectiv, în defal­­carea patrimoniului public și privat. Al doilea­­­ obiect al mun­­cii“ care asigură autonomia administrației publice locale este banul public. Tot Constitu­­ția prevede că bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor so­­ciale de stat și bugetele locale ale comunelor, orașelor si ale județelor, precizînd că „buge_ tele locale se elaborează, se a­­probă și se execută în condi­țiile legii“. Care lege a buge_ telor locale nu există. Auto­­nomia locală și_n materie bu­­getară funcționează perfect, ca tot ceea ce nu există, dat fiind faptul că nimic din ceea ce există nu este perfect, ci doar, perfectibil. Așa să fie că an de­ an, bugetele locale fac parte din bugetul de stat, contrar prevederilor constituționale. Și ca să nu se mai tot spună că totul este centralizat, s_au a­­doptat două legi în domeniu: Legea privind impozitul pe ve­­nitul agricol împotriva căreia nu avem obiecții si Legea pri­­vind­­ impozitele si taxele lo­­cale, care constituie venituri proprii la bugetele locale. f Prin_­tre alte taxe locale fiind no­­minalizate si cele care se per­­cep de la contribualii deținători de unul, doi sau mai mulți crini, de pază, de agrement sau de vînătoare. Beneficiază, deci, bugetele locale de „partea cîi­­nelui", după ce guvernul si-a luat „partea leului“. Rodica MN­1U La Moldova Nouă, Edilii încearcă să schimbe fața orașului . Interviu cu dl Iacob Chișărău, primarul orașului Moldova Nouă — După o campanie electora­­lă, in care 14 candidați ai parti­delor și din rîndul independenți­­lor au candidat pentru funcția de primar al orașului Moldova Nouă, iată sră in sfirșit, domnule inginer Iacob Chisărău, însc­um­nat, conform prerogativelor, în fotoliul primului gospodar al o­­rașului de pe malul Dunării. în­­trebarea noastră este deci­ cum urmează săi gospodăriți ? — Obiectivele, pe care actua­­lul executiv și le-a programat în agenda de lucru pentru urmă­­torii patru ani de zile au de fapt statutul de priorități. De la în­­ceput însă, trebuie să menționez că acestea urmează să fie reali­­za­te prin de către cetățenii orașului intermediul (cu ajutorul) consilierilor aleși și al executivu­­­lui care, la rîndul său, este da­­tor să găsească căile și mijloacele eficiente, pentru ca cele propuse să devină viabile în viata de zi cu zi. — Deci, cu ce va trebui să în­cepeți ? — In primul rînd, cu salubriza­rea orașului. Acest lucru presu­pune reorganizarea unor activi­tăți din cadrul Gospodăriei co­munale sau din rîndul întreprin­­­­zătorilor particulari autohtoni sau străi­ni, capabili să ofere servicii con­­tra­ cost cetățenilor, la nivelul stan­dardelor impuse de statutul ora­șului și în funcție de necesitățile actuale ale cetățenilor săi. Pe lista de priorități se află si repararea drumurilor, a tro­tuarelor și a căilor de acces spre diferite obiective economice, ca­re, în momentul de față, se află într.o stare jalnică. Si pentru că vem­ vorba de prioritati, fina­lizarea lucrărilor la statia de ex­purare a apei se impune drept necesitate stringentă pentru via­ta locuitorilor urbei. Demarată cu un an în urmă, această investiție s-a derulat greu și urma să fie finalizată după grafic, în anul acesta. Pînă în prezent, executan­tul lucrării, Construct Brașov SA, a decontat mai puțin de jumăta­te din valoarea întregii investiții, urmînd ca pe parcursul acestui an să execute lucrări în valoare de 379 milioane lei. Finalizat însă, obiectivul presupune și înlocui­rea întregii rețele de canalizare din cartierul de locuințe Orașul Nou și optimizarea vechii rețele de canalizare, pentru necesitățile cetățenilor din Moldova Veche. Conform proiectului, realizarea a­­cestor obiective necesită investi­ții de 1,8 miliarde lei. Nefinaliza­te însă la timp, ele vor „ușura“, în fața DOLIC1 (continuare în pag. a 3_a) A apărut î­n i­etsisto pentru postă lumea ! Ea poate fi găsită la fimmo fele de vînzare ale ziarului Timpul și la cele ale RO­­DIPET din Reșița. Caran­sebeș. Bocșa Oravița Mol­dova Nouă. Oțelu Roșu. Băile Herculane și Bozovici. Nu pierdeți HARABA­BURA! Este un medicament eficace împotriva stresului. Părintele Harababurii, Mir­­cea Cavadia, vă dorește o Lectură plăcută! - ISSN 1221-1184 ANUL VII NR. 174 (1715) EEȘITA LUNI 5 AUGUST 1996 8 pagini - 300 lei La revedere, Atlantai •v­iseară (noaptea de 4/5 au­gust la noi în țară) a avut loc ceremonia de închidere a ce­lei mai grandioase competiții sportive a anului și chiar din istoria Jocurilor Olimpice. Din păcate, nu se poate spune că a fost și cea mai reușită. Aceasta nu pentru că rezultatele spor­tivilor români au fost sub aștep­tări, ci pentru că o lume în­treagă a văzut multe breșe în sistemul de organizare și des­fășurare a „jocurilor“ la a 26-a ediție, fără a ajunse vine la socoteală drama mai din Parcul Centenarului Olimpic. La festivitatea de închidere, mai puțin fastuoasă decit cea de deschidere au defilat cîte șase sportive din fiecare țară participantă (în număr de 197). Cu acest prilej steagul a­­merican a fluturat alături de cel al Greciei, iar reprezen­tanții orașului australian Syd­ney, gazda Jocurilor Olimpice din anul 2000, au preluat stea­gul olimpic. La revedere. At­lanta! La revedere. Americă ! SUBREDACȚIE „TIMPUL“ LA OȚELU ROȘU Cu începere de astăzi, la Oțelu Roșu, cotidianul Timpul va avea o nouă subredacție, alături de cele de la Oravița, Băile S­ercu­­lane și Caransebeș. Noua subredacție Timpul este situată în Oțelu Roșu, pe strada Ștefan cel Mare nr. 16, etaj 2, camera 34, și răspunde la numărul de telefon 531359. Informăm cititorii noștri de pe Valea Bistrei că în cadrul subredacției noastre se ia publicitate atît pen­tru cetățeni, cît și pentru firme. (Ion Hurtupan) Guvernule, fă-te că lucezî! Fabula(ția) de luni Domle, cum lipsesc vreo cî­­teva zile, prin conced, ca o­­mul o dată ne an, cum se în­ tîmplă cîte o porcărioară, vor­ba doamnei fost prefect, din anii de tristă amintire. 1994. Dar ce porcărioară? Ditamai porcărioara, ca să zic așa! Un anume Mustăcilă trîntește un guvern local în care a vî­­rît cam jumătate din populația județului, ceea ce nu e corect pentru că ce facem cu jumă­tatea cealaltă? Sînt și acolo oameni, nu? In cadrul criticii rațiunii practice pe care o fa­cem in continuare, chestiunea este­ ce este Mustăcilă în a­­ceastă chestiune ? Pentru că nu-1 găsim nicăieri. Nici la finanțe, nici la cultură, cinstit și sărac pare a fi deși nu_i nici prost, ferească Dum­și­nezeu. Și atunci, dacă nui co­lo, nu_i colo, unde e? El e de_ Nota de plată desupt, se poate deduce. dcuH. masonic, lojă stal, staul, stalicL naia. In altă dezordine idei, guvernul numit Mustăci­de­lă n_are nimic în cap și o spun cu toată disperarea de stat capabil pentru că, și care eu m’am trezit în ciorba asta și vă jur, n_am dat nici șpagă, dar nici concurs. Deși n_am vrut, mai degrabă comunist decît academician, deoarece nu suport să scriu cu î din a nici tăvălit prin cătran și fulgi. mie_mi place să scriu cu î din î mai ceva ca puii pe iar (cu unt și mujdei de usturoi). Dar să nu mă îndepărtez de la su­biect. Nea­mie Lebedeev făcu el guvernul ăsta, dar program cinelu. Ori un guvern care nu are program, care nu-și propu­ne să ducă țara pe cele mai înalte culmi de civilizație­­ și progres, care vasăzică­ nu exis­tă. Și totuși el există. A scris ziarul Timpul că e, apăi. e! Și pentru că tot îl am eu la îndemînă pe nea Mitică Miu, coleg de guvern, ministrul mun­cii si protecției sociale, ia­să_l Mircea GAVADIA (Continuare în pag. a 3_a)

Next