Timpul, iulie 2002 (Anul 13, nr. 151-177)

2002-07-22 / nr. 169

Piatra Scrisă - un loc pustiit de mizerie De mai bine de 40 de ani, pe malul Timișului, în imediata apropiere a comunei Armeniș se află situat popasul de la­­ Piatra scrisă, loc de pelerinaj turistic și religios cunoscut de mai toți românii. Acolo, în prima duminică după Rusalii, este sărbătoare mare. înainte de 1989, mulți cărășeni își petre­ceau chiar concediul la Piatra Scrisă. în sezonul de vară, în­chirierea unei căsuțe din preaj­ma hanului cu același nume sau instalarea unui cort erau aproape imposibile. "­­ Astăzi lucrurile s-au schim­bat total. Căsuțele au dispărut, în locul lor, pe malul rîului, ru­ginesc două caroserii de mașină și o rulotă, care aparțin fostei Cooperative de Consum. De vreo doi ani de zile, pe partea opusă hanului, a mai răsărit un local. De fapt, o adunătură de co­cioabe, construcții netermi­nate, dar la parterul cărora se servește mîncare gătită, băuturi răcoritoare și te miri­ce. în preajma lor duhnește o latrină. Localul, care își face reclamă sub numele Laveco, nu are grupuri sanitare adecvate unui asemenea loc . După un gard de lemn se află o „privată“ țără­nească , spălată cică de o femeie de serviciu. O adevărată mi­zerie Vînzătorul angajat al firmei ne-a spus că patronul, Ilie Vetres, intenționează să a­­menajeze­ niște WC- uri moderne cu apă curentă, asa cum sunt cele de la han, săpate undeva în deal, lucru confirmat și de către primarul din Armeniș, Nicolae Matica. Numai că pa­tronul de la Laveco împrăștie doar vorbe. Fapte, nimic. Din cauza mizeriei și a lipsei gru­purilor sanitare curate și igie­nizate, autocarele cu turiști străini nu mai opresc la Pia­tra Scrisă. Nici autobuzele care transportă călători regulat is sabelaciU BOTAR iu Continuare in pagina a 6-a Foto Mana BOGDAN Frechia la un picior de lemn Am intrat în sala unde se desfășura ședința Consiliului Județean caraș-severin cu spe­ranța că-l voi întîlni acolo pe Iancu Muhu, în încercarea sa de­ a se opune preluării de către instituția județeană a Stadio­nului „"Mircea Chivu" și a siste­mului hidro de la CSR. Dar n-a fost să fie, ședința pierzîndu-și în acest fel din favoare. Au fost prezenți însă „dușmanii" lide­rului Barbu și Purec. Totuși, cele trei puncte de pe ordinea de zi care se refereau la pre­luarea cu titlu gratuit, în baza Legii Nr. 137/2002, a unor active cu caracter social au generat oarece discuții. Dacă toată lu­mea zicea da, ne-am fi întrebat unde e democrația. Așa însă totul s-a întîmplat cum a vrut guvernul. Pentru că, pînă la urmă, am înțeles că preluarea celor două obiective s-a făcut la indicația prețioasă a premierului Adrian Năstase și a locote­nentului său, ministrul Octav Cozmincă. Puțini dintre cei prezenți și-au mai pus, în aceste condiții, problema dacă statul este proprietar al combinatu­lui sau nu este. Pe marginea acestei teme și a legalității demersului au vorbit consilierii Florian Onete, Vasile Mircea zaberca, loan Drăghicescu, loan Bălteanu, loan Țundrea, Gavril Soran, Iosif Secășan, Petru Silaș, dar și subprefectul Enache Barbu și vicele Nicolae Ște­­fănescu. Iar cînd consilierul loan Sîrbu a spus „Hai să trecem la vot!", s-a trecut. Au votat îm­potrivă peneliștii Soran, Băl­teanu și Feneș, s-au abținut pe distul Diță și puristul Tundrea. Și acum să-mi fie permis un mic comentariu. Nu contest hotărîrea luată de consilierii județeni, fiindcă este nevoie ca apa Reșiței să nu depindă de mofturile unui patron sau ale unor lideri de sindicat. Nu contest nici intervenția guver­nului în acest caz. Ceea ce mi se pare foarte clar este faptul că se dorește cu tot dinadinsul terminarea definitivă a Combi­natului Siderurgic Reșița. Pen­tru că după preluarea activelor sociale din patrimoniul său va fi mult mai ușor să trimiți oamenii acasă pentru totdeauna. Tare însă mi-e teamă că și aceste lucruri se vor tergiversa încă luni de zile. Ceferiștii, epuizați și la capătul răbdării, vor fi nevoiți să stea cu mîna întinsă la Guvern pentru a putea să-și ducă traiul mizer. Iar Iancu Muhu va rămîne în continuare să bată cu pumnul în masă, fiind pe cale, dacă mai vine un ajutor social de la Guvern, să fie zeificat. Zeu peste un Olimp inexistent. Petru BUZZ! Continuare in pagina a 0% Membrul PSD De cîteva zile, PSD-ul a dezlănțuit pe viață și pe moarte' lupta împotriva co­rupției, întîi a inventat Par­chetul Național Anticorupție, organism în care vor activa procurori unul și unul, toți meseriași, zdraveni la cap, să nu se arunce de pe acoperi­șurile blocurilor și putrezi de bogați, să rămînă surzi și muți în fată tentațiilor. Floare vara, se poate spune, dovadă că nu­­ prea se înghesuie nimeni să i se rependa de dragul­­ antico­­rupției, la gîtul corupției. Din punctul meu de vedere, PNA- ul nu va prinde niciodată pe nimeni, dar sună bine și arată lumii că sîntem preocupați.­­ Evident, de preocuparea de a înființa batalioane de­ astea în uniforme de iarnă, să lupte în Afganistan, șeful Parchetului, dl procuror Amărie din Dorohoi. Ați auzit de Dorohoi? Dorohoiul este un fel de Sicilie româneas­că, unde se învîrt afaceri­le- Sapa și lopata cu rate de miliarde de dolari și care este o adevărată școală pentru procurorii anticorupție. O întrebare mă macină. L-o fi găsit greu PSDIUl pe Amărie ăsta? Că omul are pe cap și un accident mortal de circulație, numai bun de scos pe tapet dacă deranjează vreun guler alb Mai departe. Mai departe, Adrian Năstase, în calitate de șef PSD de astă dată, face dirigenție cu oamenii săi și le cere să se ceară afară celor care se simt cu musca pe că­ciulă, adică, sunt corupți. Cu­rajul domniei sale este ex­cepțional. Pentru că, data­ indicația asta­­ pur electorala, ar fi urmată, PSD-ul s-ar des­ființa. Apoi s-ar desființa Jus­tiția, Parchetul, Poliția, Parle­mentul, Garda financiară, vă­mile, Curtea de Conturi, minis­terele, și-ar rămîne ce-ar mai rămîne? Exact, dragi tele­spectatori, ar rămîne nea Nelu, cel sărac și cinstit, și chiar singurul membru de partid (PSD), pentru că mo­dificarea Constituției îi va permite acest lucru. Mircea CAVADIA *i»LIOTECA JUDrve*"* SEVERN­j î­s­s­n * 1 ME IN»­, _, . Anul XIII Nr. 169 (3535) Reșița Luni 22 iulie 2002 8 pagini 3000 lei Sfântul Ilie a ținut cu Gospodarii Bere, mici, crenvurști, cîmati la grătar, muzică, joc și multa voie bună. Așa a arătat ziua Gospodarului, sărbătoare orga­nizată de către conducerea și sindicatul Prescom pentru an­gajații și colaboratorii săi. Mani­festarea a avut loc la baza­ sportivă Muncitorul (Ștrandul vechi) și a început cu două întreceri sportive, finala de fotbal dintre secțiile Apă-Canal și Transport local și meciul dintre patronat și sindicat. Primul a fost cîștigat de către secția Apa­canal (cu 1-0), prilej de bucurie pentru șeful acesteia, Ioan Frigură Hiasa. Cel mai gustat de către public a fost cel de-al doilea meci, un blat pe față, încheiat la egalitate cu scorul de 5-5. Altfel nici nu se putea. A urmat imediat spectacolul de muzică populară. Au cîntat Ti­tian Puichiță, soliștii ansam­blului Semenicul, dar și angajații talentați ai Prescom. Jocurile din Oaș și Banat au fost făcute tot de către dansatorii Semeni­­cului. Nici nu s-a simțit că dis­tracția a avut loc de Sf. Ilie, cel care își face simțită prezența cu ploi, tunete și vînt. Vorba unuia dintre participanți: „Vremea a fost după sufletul nostru”. Fru­moasă,­­Issabela Ciubota­riul Urmărit general prins în vamă Vasile Covaci, în vîrstă de 41 de ani, din Slatina-Olt, a fost dat în urmărire generală în urmă cu un an, prin ordin al IGP. El avea de executat o pe­deapsă cu închisoarea de doi ani, pentru furt din avutul pri­vat. De la pronunțarea sentinței și pînă acum, el s-a sustras exe­cutării pedepsei, hoinărind prin țară, în speranța că i se va pier­de urma. Spre ghinionul său, în după-amiaza zilei de 20 iulie, a fost reținut de organele de po­liție pe cînd încerca să treacă granița prin punctul vamal Moldova Veche. Un echipaj al IPJ Olt urmează să vină la Reșița pentru a-l prelua de la colegii lor cărășeni. (v.n.) Școlile de miliarde ale Reșiței Celor 52 de unități școlare care își desfășoară activitatea pe raza municipiului Reșița le-a fost alocată de la bugetul local, pe anul în curs, suma de 19,5 miliarde lei, bani destinați cheltuielilor materiale. Aici intrai după cum ne-a informat vice­­primarul Tilică Pîrvulescu, chel­tuielile care acoperă consumul de energie termică, electrică, gaz metan, apă, canal, și tot din acești bani se face și întreți­nerea patrimoniului. Ce mai rău mine merge la cheltuieli pentru reparații capitale sau investiții. Deși cu aproape două mi­liarde mai mare decît totalul alocat anul trecut, suma de anul acesta nu ajunge pentru a aco­peri toate nevoile existente în școlile reșițene. Cheltuielile făcute în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 30 iunie au înghițit deja cea mai mare parte a bugetului alocat, su­ma ridicîndu-se la 14,8 miliar­­de lei. Pentru a asigura o funcționare cît de cît normală a Adrian CRĂINIC­ANIU Continuare in pagina­ a 3-a

Next