Tineretul Liber, decembrie 1990 (Anul 2, nr. 291-310)

1990-12-04 / nr. 293

'K / /A L*( v ^ Cine trece mai pe seară pe la dom'primer pe-afară? Primăria sectorului III a Capitalei este asaltată zilnic­ de numeroși cetățeni care - firesc - trebuie să aștepte înainte ca cererile lor să fie rezolvate (sau amînate). Dar nu se plictisesc. Nu. Pentru că, aproape zilnic, au „bucuria" de a-l vedea pe noul prim-secretar al C.C. al P.C.R. (puiul dra­ce!) în persoana lui tov. Ilie Verdeț. Tov-ul urcă și coboară cu greutate (de­ efectele salamului cu soia!) dintr-o Dacie 1310 TLX (bineînțeles) neagră, cu număr de circulație 1-B- 65050. Unii dintre cetățeni ar vrea să-și exprime „stima și prețuirea" la adresa noului responsabil cu crima defunctu­lui partid dar „ceva" din principiile celor 3 însoțitori perma­nenți ai tov.-ului ii sfătuiește că-i mai bine să-și vadă de treabă. Lumea spune că cei trei ar fi­­ știți dumneavoastră ce­­ oameni de (foarte) bine ! Sunt înalți, solizi, bine îm­brăcați și nu li se citește mila creștină în priviri... (Dan Corneliu Chelaru). ANUL II NR. 293 MARJI 4 DECEMBRIE 1990 4 PAGINI 3 LEI '‘sfiW 7ț* a • DACĂ SUNTEM SĂRACI, MĂCAR SĂ FIM CURAȚI! O sărbătoare națională reprezintă idealul unui popor îm­plinit prin trepte de suferințe, sacrificii și jertfe. Un aseme­nea moment comemorativ sublimează aspirațiile nationale și pe toți cei care au luptat și poate chiar au căzut pentru ele. Este o clipă unica, înălțătoare și fericită. Se află in­­ firea lucrurilor ca fiecare neam sa-și cinstească idealurile, împli­nirile și eroii. Și c, de asemenea, in firea lucrurilor ca fiecare contemporan sa-și amintească măcar o clipă de înaintașii și de trecutul tării sale, să-i contureze in memorie geografia și istoria și să înțeleagă că plinea pe care o mănâncă, bună sau rea, este rodul unor generații care au viețuit pe același pă­­mint. Nu doresc să iau o poziție de drepți și să servesc lecție de patriotism desuet, dar cred că fiecare cetățean are o datoria să nu uite că s-a născut intr-un anume loc pe plane­tă și a descoperit lumea prin ceea ce se cheamă limba ma­ternă. Și, indiferent unde ii va duce pe fiecare destinul, nu cred că rămine insensibil dacă aude limba pe care a invi­­tat-o de la propria mamă sau vede culorile tricolorului. Am convingerea că aceste sentimente sincere și curate, acest fior interior și inexprimabil a dominat marea majoritate a româ­nilor atunci cind au comemorat iniția oară ca zi națională 1 Decembrie. Cunoaștem cit de cit istoria noastră, încărcată și tensionată, eroică și umilitoare, și mai ales știm cu­ ne-a dorut că am fost lipsiți de istorie. Aproape două generații au fost nevoite să suporte și să înghită mistificările grosolane și su­biective, travestirea dirijată și silnică a unor indivizi care, definind puterea, credeau că pot ascunde la nesfirșit adevă­rul. În sfirșit, să nu uităm, că am cucerit prin luptă pina și dreptul la istorie și avem o datorie sacră să-i păstrăm în sufletele noastre pe înaintași. 1 Decembrie reprezintă restituirea tn drepturile firești a unei zile memorabile din istoria românilor. Legiferată de Parlament, ea revendică sensul natural al devenirii noastre prin timp. Să nu uităm, citeva decenii, marea noastră sărbă­toare a fost o aventură incalculabilă care avea să ne coste enorm. Ea i-a adus un prim plan tocmai pe cei ce o decreta­seră ca zi națională. Nu încercăm acum o definire a unui act istoric ci, mai curind, să ne amintim cum se sărbătorea el. Probabil că n-ați uitat de campaniile începute cu multe luni înainte, de realizările remarcabile pe toate planurile, de omagii, telegrame și alte osanale, de antrenamente durînd mai multe săptămini care sleiau copiii, scoteau oamenii din întreprinderi, costind enorm, de lozinci, portrete, aplauze, scandări, felicitări etc., împinse până la paroxism. Deci, acum nu s-a schimbat numai ziua națională ci și modul de sărbă­torire a ei. Nu doresc să trec în revistă defilarea, depunerile de coroane de flori, alte manifestări circumscrise evenimen­tului, care s-au desfășurat simplu, elegant și decent, aproape ln viteză, fără ca nimeni să fie chemat, imp­isionat sau șantajat. A participat cine a dorit și cine a simțit. Altceva fosă mi-a lăsat un gust amar. Tocmai la 1 Decembrie, acolo, lângă Catedrala Reini­egirii, unde se afla conducerea țării și toți cei veniți de bună voie pentru ziua României, unele pa­siuni politice primitive și neconvingătoare ior s-au exprimat. Așadar, într-un moment festiv, manifestări nenihUe, fluieră­turi și huiduieli la adresa unor personalități politice. De ce ea­" au fost admonestați tocmai actualul șef al partidului politic cam a contribuit cel mai mult la finm­e . De ce a fost combătut șeful altui partid cu o contribuție de asemenea esen- Uală,la același eveniment, re a fost intrprant, secretarul „i „r,birci nationale etnice rare freiest« în grani­țele României sî a­ trebui să »» »e, ■„t­ 1 mm*.*«­ Animozități'au mai apărut 'î »a alti voluturi, precum și f—dinte de țoonnere, dar a rămas o urmă pist­ă. Cu venitî erele «ă fi uitat semni'fîratîa clinei, amintindu-si nu­mai d" racebJunîîe nerSQno’e * Șip* .țjrț-î rd­ed., jint.t, «mo” ’m’îvizî "care uitau ce­le care si-au pierdut simții­ datoriei și ai autocenzurii. Chiar așa, am ajuns să IULIAN COSTANDACHE (Continuare In pap. a Tl­o) Cu mască... Vreți să cumpărați cărți de la „Librăria noastră“ de pe b-dul bucureștean Mihail Kogălniceanu, nr. 17 ? Nu mai puteți, deoarece s-a desființat, în localul respectiv luînă ființă ma­gazinul de tip consignația „Omnia“ de unde puteți procura foarte „avantajos“ o mască din regiunea Congo, de la începutul secolului al XIX-lea, la prețul de 165.000 lei­­... (Leonid Soria). > Ieri în Senat, PNL ACORDĂ ULTIMATUM GUVERNULUI Senatul României și-a reluat ieri activitatea, începînd cu­­ ora 14,00. Jumătatea de oră acordată interpelărilor pe adresa puterii executive a fost, în fapt, o oră. Singura interpelare a fost cea rostită de dl. av. I. V. Săndulescu, senator P.N.L. de București, și se referea la stadiul fina­lizării raportului privind evenimentele din 13—15 iunie a.c. de la București. Domnia sa a atenționat parlamenta­rii privind termenul limită in care trebuie depus raportul la parlamentul Europei,, și anume ziua de 07.12. a.c. Pe marginea celor spuse de dl. senator, s-au înscris la cuvînt domnii Al. Bîrlădeanu, V. Văcaru,­­ Gherman Care și-au prezentat punctele de vedere. Dl. Săndulescu a atenționat că, în cazul nedepunerii în termenul stabilit sau în cazul depunerii fără să exprime realitatea, formațiunea și că­rei lider în Senat este va cere demisia Guvernului. După consumarea acestui episod, s-a trecut apoi la continuarea dezbaterilor pe marginea proiectului de lege privind so­luționarea conflictelor colective de muncă. (Cristian Oprea). COTIDIAN INDEPENDENT PENTRU TOTI TINERII DIN ROMÂNIA ­­ v O SCRISOARE DESCHISA CĂTRE MEMBRII PARLAMENTULUI ROMÂN DIN 1990 Intr-o țară democratică sur­sa originală de putere politică se află în popor care și-o ex­primă liber la alegeri și apoi este încredințată în mod con­dițional și legal Parlamentu­lui. Parlamentul este deci cea mai înaltă instituție din țară care reprezintă vocea și dorin­țele poporului și de aci și pu­terea de­ a face legi la care Guvernul și tot poporul se su­pun. Am spus, „în­dițional“ fiindcă dacă mod con­tarla­mentul — indiferent pentru care motiv — nu își împlineș­te misiunea principală de a re­prezenta interesele poporului își pierde nu numai onoarea dar și legitimitatea de exis­tență. Dintre cele patru puteri intr-o țară democratică : Le­gislativă, Executivă, toreasca și Presa Liberă, Judecă­Par­lamentul are întîietate deși nu în mod absolut pentru că sursa originală de putere poli­tică,, cum am spus, se află un popor și nicăieri altundeva. In momentul de față neamul românesc se află țara și la o răscruce istorică. Prin ția de la 22 Decembrie revolu­ț939 s-a pus capăt la o dictatură politică, socială și economică nefastă dar nu s-a creat și un­­ program de reforme social-e­­conomice care să corespundă la dorințele și interesele po­porului ce se pot concretiza prin dorința generală de o via­ță mai bună intr-un regim de­mocratic de libertate, justiție socială și stabilitate financiară și economică. Alegerile din Mai 1990 au creat, acest Parlament cu mi­siunea primă de a construi un cadru legal de instituții care prof. ANGHEL RUGINA (Continuare in pag. a IlI-a) Economie de piață-da! Dar cum și încotro? o> Interviu cu dl. N. S. DUMITRU, prim-vicepreședinte al F.S.N. — După cît sunt informat, a­­cesti interviu reprezintă prima dvs. manifestare publicistică, după o absență de trei luni. Cum se explică faptul că după modi­ficările din conducerea centra­lă ,a F.S.N., din luna septem­brie, ați „dispărut“ de pe scena politică. întrebarea mi se pare cu atît mai legitimă, cu cît cir­culă diverse explicații, unele ciudate. — în ce sens „ciudate“ ? — Pe Lingă explicația că vă aflați un concediu medical, mai circulă și altele , că ați fost „marginalizat“, fiind principa­lul vinovat de „imobilismul“ F.S.N. după victoria în alegeri, că ar exista dezacorduri între dvs., și alți lideri ai F.S.N., ba chia­r că sunteți „tolerat“ în conducerea acestei formațiuni. — Propun să ne oprim aici ! „Pluralismul“ politic nu ocoleș­te nici o formațiune (deci nici F.S.N.-ul) și dacă ace­ati convingere, atunci trebuie d'n să suporți și efectele sale nega­tive. Dar cine nu se pot spune despre orice om politic... Pot doar să vă precizez că la înce­putul lunii septembrie, din ini­țiativa domnului Petre Roman, liderul F.S.N., biroul de condu­cere al Colegiului director a de­cis înființarea a două comisii : una de pregătire a Convenției F.S.N., sub conducerea d-lui Claudiu Iordache, în calitate de prim-vicepreședinte și una ideo­logică, sub conducerea mea», în aceeași calitate. Dar să revenim la tema interviului. Profitând de „diviziunea muncii" intervenită în conducerea Frontului, m-am concentrat asupra a două pro­bleme : strategia tranziției la ,­e­­conomia de piață“, din unghiul unui partid de centru stingă și identitatea ideologico-politică a F.S.N., în condițiile când „luna de miere“ a revoluției s-a în­cheiat — după alegeri — și am intrat în „mesajul“ aplicării concrete a unui program guver­namental axat pe strategia men­ționată. Vă propun ca tocmai despre aceasta să discutăm. — De acord, mai ales că v-ați implicat, în acest plan, nu nu­mai ca lider, cu experiența par­ticipării practice, ti­mp de­ zece luni, la activitatea unei mișcări politice de guvernămînt, ci și cu experiența teoretică oferită de predarea unuia din primele cursuri de sociologie rială, din învățămîntul manage­ristru tehnic superior. — Și, aș mai sublinia un as­pect, care acum devine actual , un curs elaborat foarte din perspectiva „societății­dustriale“ informatizate. post-in- Spre problema strategiei tranziției la economia de piață, mulți colegi (manageri, economiști, polito­logi) din Estul Europei, venim pe căi și cu experiențe diferite. Dar, un rol decisiv l-a avut șo­cul reacției în lanț, de la Vla­divostok la Berlin, al recunoaș­­terii crahului economiei centr­ali­lizate, planificate, birocratizate. Acest „șoc“ mi s-a amplificat in cadrul discuțiilor avute cu de­legații politice din Vest (la a 83-a Conferință Inter-Parlamen­­tară, Nicosia / aprilie) și la con­ducerea Frontului (mai-august), cind eram solicitat să definesc poziția organizației noastre in problema „tranziției“, pe fondul programului anunțat de guvern, după alegeri. Iată­ în ce con­text mi s-au­ conturat primele­­ „repere“ (întrebări și răspun­suri) privitoare la strategia in discuție și, la începutul lunii septembrie, m-am decis să în­treprind o acțiune sistematică de autoclarificare, fiind favori­zat de citeva contacte importan­te in Vest și Est. — Unde, cind și de ce ele au fost atît de relevante ? — Intre 9 și 22 septembrie CAROL ROMAN (Continuare in pag. a III-a) primul ziar româno-american A apărut „WEEKEND­­ PLUS" numărul 3, prima pu­blicație româno-americană, editată prin colaborarea zia­relor „Tineretul liber“ și „U.S.A. Today", cu sprijinul firmei „CENTRADE“. In cuprins­­ reportaje, interviuri, anchete, comentarii, articole de o mare diversitate, ea conțin informații „la zi" din realitatea atît de complexă a Statelor Unite. Toate materialele sunt însoțite de o bogată ilustrație. Nu vă îngrijorați - nu este ocolită nici realitatea romă­­nească ! „WEEKEND PLUS” nr. 3 — un ziar in 16 pagini, cu un conținut atractiv și divers. O lec­tură agreabilă, instructivă, deconectantă - ideală pentru sfirșit de săptămină . FIRMELE ȘI DISTRIBUITORII PARTICULARI DIN ORAȘELE REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ SUNT ASTEP­­TAȚI LA REDACȚIA NOASTRA PENTRU PERFECTAREA UNOR CONTRACTE­­ AVANTAJOASE TELEFON : (90) 15 40 98 O ÎNTREBARE PE ZI Oare tovarășul Dincă știe — acolo unde se află, în pușcărie — că în Capitală se desfă­șoară o nouă și amplă campanie de adeziuni la... închiderea balcoa­nelor ? Așteptind căldura de la furnizori ne cam ia cu frig! Demersurile anchetei privind livrarea energiei termice pentru incălzirea locuințelor și a apei calde menajere către locuitorii Capitalei au fost făcute de că­tre Comisia Națională pentru Standarde, Metrologie și Calita­te prin organismul său specia­lizat — Oficiul de Stat pentru Calitate și filiala sa din Bucu­rești (Inspectoratul pentru Cali­tatea Produselor și Serviciilor) — la sesizările directe ale unui foarte mare număr de cetățeni cit și ale Asociației pentru pro­tecția consumatorilor. CE DORESC CONSUMATORII ȘI CE LI SE ASIGURA ? Pentru noi, consumatorii răs­punsul este foarte clar. Cerem căldură în apartamente și apă caldă menajeră pentru­ nevoi­le zilnice de igienă și treburile casnice. Se pare că, la fel de limpede, acest răspuns este cu­noscut și de toți cei care concu­ră la asigurarea acestor Servicii. Și totuși, lucrurile par să stea cu totul altfel­­ lată : Față de un necesar al locuitorilor bucu­­reșteni de 4 809—5 909 Gcal pe oră, puterea instalată a tuturor furnizorilor de energie termică și apă caldă este de numai 4 200 Gcal pe oră, din care disponi­bili nu sunt decit 3 100 Gcal pe oră, iar din lipsă de combusti­bil nu sunt livrate în rețeaua de termoficare decit 2 200—2 600 Gcal pe oră. Față de un nece­sar de­ combustibil gazos de a­­proximativ 230 000 metri cubi pe oră la presiunea de 0,5 bar, se pare că s-au aprobat 210 000 metri cubi pe oră și s-au alocat efectiv 150 000 metri cubi la presiuni care uneori scad de la­ 0,3 la 0,05 bar. în unele cazuri, cazanele din termocentrale au fost trecute pe combustibil li­­­chid (păcură). Dar, această tre­cere a micșorat randamentul de funcționare cu pînă la 30 la sută. Și încă ceva. Față de un necesar de 7 500 tone combus­tibil lichid la zi sunt sigure cam 3 000 tone păcură (și asta cu un conținut ridicat de sulf), ceea ce produce o accentuare a po- CRISTINA BÁLINT (Continuare in pag. a II-a) PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Părerea domnului prim-ministru : „După Revo­luție poporul român trăiește incomparabil mai bine". Părerea noastră : incomparabil — da ! a cecr Íj siireaJt noastra. NU PUNEȚI OTRAVĂ IN STICLE DE PEPSI I Duminică 2 decembrie 1990. Tirgul (talciocul !) Vitan—Bîr­­zești. Înghesuială, mare, produse de tot felul, de la autotu­risme la șireturi de ghete. Privirile mi s-a­u oprit însă asupra unui băiat de vreo 19—14 ani și asupra mărfii lui. Ce cre­deți că vindea ? In diverse sticle — mai ales de pepsi și du clop — era insecticid „pentru gindaci și ploșnițe“ cum pre­cisa junele văzător. Mă întreb : oare părinții lui știau ce face băiatul ? Atenție ! Tragem un semnal de alarmă : dacă utilizați cumva asemenea produse, distrugeți sticlele­ imediat după folosire, spre a nu deveni și dumneavoastră criminali fără voie ! (Laurențiu Matei). UN MUZEU PENTRU LINIȘTEA NOASTRĂ PE ADRESA POLITIEI CAPITALEI In ziua de 3 decembrie 1990 In jurul orei 7,30 doamna Gherghinescu Maria din Buzău a fost prădată de suma de 10 000 de lei in stația de metrou „Timpuri Noi“. Aducem la cunoștință pe această cale organelor în drept că atît în sta­ția „Timpuri Noi“ cit și în stația de metrou „Unirii 2“ își desfășoară activitatea o bandă bine organizată de infractori în marea majoritate a lor minori care operează cu predilec­ție La gențil­e și sacoșele doamnelor in timp ce urcă pe scara rulantă. (Mihai Verban). OPERA RIMJETULUI - AGONIE ȘI EXTAZ VERNISAJ Miercuri 1 decembrie 1990, ora 13, sala „Eforie" din Bucu­rești va găzdui vernisajul unei expoziții de sculptură mică din Venezuela. La vernisaj vor participa domnul Sin­o. .. - palay, ambasadorul Venezuelei la București precum și repre­zentanți ai Uniunii Artiștilor Plastici și ai Ministerului Cul­turii. Lucrările din piatră, lemn, metal sau bronz, reflectând trei stiluri de expresie diferite, aparțin unor tineri sculptori nezueleni : Carlos Mendoza, Jorge Salas La Grifa și Luis Lartilaegui. (Luminița Voina-Răuț).­­ •­­­­ . . . • . SPARGERE DORIȚI SĂ AVEȚI UN PRIETEN ÎN COREEA 3 Nimic mai simplu. Trimiteți o scrisoare, de preferință in limba engleză la adresa de mai jos : International Friendship Society PO. BOX. 100 Central, Seoul, Koreea . La scrisoare veți menționa numele, vîrsta, sexul, adresa, și pasiunile dv. în cazul în care scrisoarea va fi trimisă par­ avion veți primi un răspuns de la noul dv. prieten din Coreea în 4—6 săptămini. Nu uitați, tinerii din Coreea va așteaptă scrisorile. (Viorel Miloș). CONCERT ROCK PROTEJAT DE POLIȚIE ! PE AFARA-I VOPSIT GARDU’, ÎNĂUNTRU... Sub firma „Sirop natural“ la un chioșc închiriat inițiativei particulare. In apropierea Gării de Nord, se vînd țuică și coniac Bachus cu 20 și respectiv 30 de leii suta de grame. Părerea noastră e că naturală poate fi țuica, dar în nici un caz coniacul. Ne punem totuși întrebarea dacă proprietarul acestui chioșc are sau nu autorizație pentru vinzarea „siro­pului de prime" și dacă nu cumva a încheiat contract cu Ali­mentara de peste drum, pentru satisfacerea necesarului de produse ?!? (Ionuț Bojan). DRAGII NOȘTRI „CLOVNI" IN FRANȚA TOPUL PRETURILOR LA ALBA IULIA In Cetatea Unirii au fost prezenți de ziua națională nu­meroși întreprinzători particulari oferind participanților la marea sărbătoare o paletă largă de­ preparate culinare. Celor obișnuiți cu prețurile Bucureștiului nu mică le-a fost bucuria de a întocmi un top al prețurilor, prețuri care i-au lăsat cu destui bani prin buzunar : mititei 3 lei, fleică de parc 15 lei, crenvurști 8 lei, brifeoi 5 lei, prăjituri de casă 2 lei... Să­­ ni te duci la Alba Iulia. (Cătălin Rădulescu). EDISON - VINOVAT ! La începuturile existenței Instituției Prezidențiale — de după 20 mai — eram înștiin­țați cu toții că instituția cu pricina își va desfășura acti­vitatea în aripa nouă a Pa­latului Cotroceni, așa cum ne încredința președintele sena­tului — distinsul academi­­­cian Alexandru Bîrlădeanu. Urma, se subînțelege, ca cea­laltă parte, cea veche, să de­vină muzeu. Întrebare : cind vom putea vizita aripa mu­ ■­zeistică a Palatului Cotro­­ceni. (Onofrei Cristea) Săptămîna trecută Teatrul Odeon a prezentat la sala Grant „Opera rânjetului“ de Di&rio Fo în versiunea româ­nească a Angelei Ioan. O spumoasă, chiar prea spu­moasă comedie care credem că a aten­iit mult prea de­vreme, sau tîrziu, in sălile noastre de spectacole. Exta­zul și agonia sălii s-au datorat tineretului care a primit bine această comedie muzicală, în timp ce mai vârstnicii — nu toți — nu au suportat acest gen de spectacol pînă la sfir­șit. Deci, un spectacol, care în primul rând sunt in­la vitați tinerii și­ ved­au idei liber-schimbiste. (Viorel Mi­­loș). Magazinul Tineretului din Calea Dorobanți a fost nou vizitat de un grup din de infractori în cursul nopții de sâmbătă, 1 decembrie 1990. Au fost devastate și sustra­se obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte femei și băr­bați, țesături. (Magdalena Dăneanu). In Piața Revoluției din București concertul rock sus­ținut de formațiile Kripton și Sfinx a trebuit să fie pro­tejat de poliție din cauza unor controverse nu tocmai muzicale. Unii bucureșteni au considerat desfășurarea acestui concert in ziua de 1 decembrie și în această piață ca un gest nepotrivit. Și-au manifestat dezaprobarea scandând lozinci ca „Ruși­ne !“, „E păcat de singele vărsat !“ „In sală, nu aipi !“ și aruncînd bani celor de pe scenă care în jurul orei 18,40 s-au retras promițând că vor reveni pe 22 decembrie.. (Ioa­na Vasilescu). Trupa Teatrului „Masca“, condusă de bine cunoscutul și îndrăgitul actor Mihai Mă­­laimare și formată (nu de multă vreme) din inimoșii și talentații : Anamaria Pislaru, Tudorel Filimon, Sorin Dinu­­lescu, George Țoropac, Emil Șerban și Mircea Constanti­­nescu, efectuează in perioada 1—24 decembrie un turneu prin Franța, unde vor susți­ne 30 de reprezentații în nu­mai 20 de zile cu spectacolul „Clovnii“. Spectacolul va prezentat în cadrul Festiva­li­lului internațional de clovni, unde se vor intîlni 32 cei mai renumiți actori din ai genului, din întreaga lume. (Olivia Șireanu). ȘCOALA „RELATIVA" s La liceul Industrial „Electro­nica", se acționează din plin in practică „teoria relativi­tății“. Astfel, la cursurile se­rale „Ora“ are doar 30 de minute. Paradoxal, de acest fapt nu se face vinovat Ein­stein, ci Edison care a­­ lăsat m­oștenire liceului , doar 4, becuri. (Andrei Voestin). e

Next