Tineretul Liber, octombrie 1991 (Anul 3, nr. 502-525)

1991-10-24 / nr. 520

Cr» » IMPORTANT PENTRU ELEVI! Odată cu începerea anului școlar a început și pregătirea pentru examenele pe care elevii clasei a VIII-a le vor sus­ține pentru admiterea în liceu. Pentru a veni în sprijinul pregătirii acestora, redacția noastră a editat lucrarea „Pro­bleme și teste de matematică pentru admiterea în liceu", o lucrare cu ajutorul căreia elevii se pot pregăti pas cu pas, rezolvând și discutînd cu profesorii lor problemele și tes­tele din cuprinsul acesteia. Celor ce doresc să-și procure această lucrare, le comuni­căm faptul că onorăm — cu plata prin ramburs poștal — toate comenzile ce se vor face prin școli (minimum 25 de exemplare, preț 40 lei exemplarul, exclusiv cheltuielile poștale). Comunicați adresa dvs. la tel. 90/18.02.34 sau tri­miteți comenzile scrise pe adresa redacției noastre : ziarul „TINERETUL LIBER“, P-ța Presei Libere nr. 1, sector 1, București. Menționați pe plic : „Probleme și teste de mate­matică. SPERANȚA NU MOARE ÎN STRADĂ IOAN LASCU Patru săptămîni au trecut de la a patra mineriadă. Nu, nu vă speriați, nu mă duce gîndul la nici o aniversare ! Gîndul mă duce doar la confuzie și la disperare, doar la credulitate și incultură politică,E în stare să genereze întunecate epopei de stradă. Gîndul mă duce și la dictatura proletariatului, un hoț bătrin care agonizează prin hățișurile mentalității de clasă și își mai scoate capul tocmai în Valea Jiului, imbol­­dindu-i pe mineri, haiduci ai pădurilor fosile, să-și facă sin­­guri dreptate. Manevrați, nemanevrați, minerii au dat o lo­vitură de... guvern ! Manevrați, nemanevrați, ei au acționat brutal (e puțin spus) pe un fond de frustrare la a cărui for­­mare a fost părtaș și guvernul în cauză. Gîndul mă duce și la acea parte a populației Bucureștilor, nu un milion de oa­meni, nu sute de mii, ci cîteva zeci de mii acolo, care a fra­ternizat cu agresorii de ieri și „a pus umărul“ la urnirea (curat neconstituțională !) din cabinete a miniștrilor lui Petre Roman. Manevrată, nemanevrată, această parte a populației, mai impulsivă, mai explozivă, mai turbulentă, totuna, și-a exteriorizat violent, în plină stradă, aceeași frus­trare, aceeași disperare, aceeași pierdere a încrederii. "A dat glas unei psihoze cvasigeneralizate : nevoia de a spera mai departe, dar nu alții. A plătit cu morți și răniți. Dovada că omul de rînd (și nu numai el) își pierduse speranțele legate de guvernul Roman este că, așa neconstituțional cum a fost înlăturat, foarte puțini s-au plîns la mormînt. Din nefericire, pentru mulți din „actorii“ străzilor de acum o lună acea rebeliune rămăsese singura cale de regăsire a speranței. Speranța nu moare în stradă. Speranța moare ultima, dincolo de ea nu mai rămîne decit neantul. O săptămină a trecut de la „ungerea“ celui de al doilea guvern din istoria României postrevoluționare. Mă jurie gin­­du] că acum, în ochii majorității, el este guvernul speranței naționale ! De el își leagă cei mulți și roși de griji speran­țele că sumbra, fatala iarnă ce bate la ușă va fi trecută cu bine , pentru că populația este înspăimîntată de frig și de foame. Poate ca psihoza frigului și a foamei, hiperinflama­­tă de Ceaușescu, este parțial nefondată, ca orice psihoză, dar ea există și de tratat se tratează tot cu speranțe. Dar cite speranțe nu se leagă de guvernul Stolojan ? f Cei mai mulți uită că mandatul său are o scadență foarte apropiată, peste doar cinci-șase luni. De pildă, în Parlament, dl. Victor Surdu a vorbit despre prioritățile din agricultură, ca și cînd, peste iarnă, dl. Stolojan ar spera să cîștige pariul pierdut de dl. Roman, în special opoziția speră ca alegerile, așteptate și ele ca un Moș Crăciun, să fie repede și foarte cinstit or­ganizate și finalizate. Tot opoziția și nu numai ea așteaptă proiectul de lege care să propună clarificarea responsabili­tăților și a statutului social-politic ale­ fostei nomenclaturi. In plan legislativ prioritatea priorităților este adoptarea Con­stituției. Toată lumea onestă speră că guvernul Stolojan va întreprinde acțiuni de asanare a corupției și a afaceri fismului endemice. Noul prim ministru a declarat că la unitatea na­­țională, la integritatea teritorială a României nu se poate atenta nici măcar în glumă, așa că se speră. Doamne ajută, că episoade ca Tîrgu-Mureș, Lutița și altele să rămînă defi­nitiv zăvorite în trecut. Ce să mai vorbim de convertibilitatea (barea internă) a leului, de stoparea galopului prețurilor, de ruperea blocajelor economico-financiare ? In numele le­­galității nu puțini sunt aceia care speră ca guvernul Stolojan să aibă aportul său la anchetarea vinovaților pentru cele petrecute in 25—28 septembrie 1991. Manevrați, nemanevrați, după a patra mineriadă ne ținem speranțele în expectativă la ușa cabinetului Stolojan. E în­ghesuială mare ! Mult prea mare ca toate aceste speranțe să fie măcar.......audiate“ în răstimpul celor cinci-șase luni. Dar pe deasupra tuturora planează speranța că noua guvernare, vorba cîntecului, nu ne va scoate în primăvară galbeni ca turta de ceară. STUDENȚII STRĂINI PĂRĂSESC CĂMINELE La începutul anului uni­versitar 1991—1992, mulți studenți români erau ne­mulțumiți de numărul redus de camere destinate lor, ca­uza invocată fiind numărul mare de camere repartizate studenților timp situația străini. • între s-a schimbat radical. Nici prețul plătit de studenții străin­i pentru cameră în cămine nu a scă­­­pat de atacul energic al li­beralizării. In această si­tuație, aceștia preferă să pă­răsească căminele și să în­chirieze camere la particu­lari. (A.M. PRESS) 4 Să fie oare adevă­rat că un viitor depu­tat de Neamț inten­ționează să mute ca­pitala județului la Roman? ANUL II­­ NR. 520 JOI, 24 OCTOMBRIE 1991 Dl. Petre Roman la vînătoare de urși La invitația domnului Ion Țiriac, ex-premierul Petre Roman, liderul național al FSN, participă în ac­este zile la o vînătoare de urși în zona Valea Bogății din județul Brașov. Aici vînau numai Maurer și Ceaușescu, terenul de vînătoa­re sus menționat fiind deosebit de bogat în exemplare cine­getice valoroase. Domnul P. Roman locuiește în luxoasa re­ședință care a aparținut lui Ceaușescu, iar serile le petrece la diverse restaurante din zonă în compania fostului tenis­­man. Sîmbătă seara cei doi vînători au întîrziat mult la un trabuc în salonul medieval al restaurantului „CETATE“, iar marți seara, împreună cu o suită de zece persoane au încercat specialitățile chinezești de la restaurantul de profil din Piața Spitalului. Vînătoarea continuă, relatează cores­pondentul A.M. PRESS din Brașov. Apropiații celor pasionați ai sportului cu arma de vînătoare au refuzat doi să dea detalii asupra rezultatelor expedițiilor cinegetice. Să se afle sub umbrelă doi membri ai guvernului care, renunțând la politica struțului, au adoptat-o pe cea a­­ cămilei ?! Fotografie de LAURENȚIU DORU MATEI A sosit momentul să știm adevărul despre revoluția română (xxni) „Ce ai cu poporul român ? CRISTINA BÁLINT NICOLAE ȚONE Amînăm pentru moment pu­blicarea discuțiilor purtate cu medicii de la Spitalul de Ur­gență, deoarece în ultimele zile ne-a fost înlesnită vizionarea in­tegrală a unei casete video rea­lizate pe data de 24 Decembrie 1989. Filmările au fost făcute la spitalul numit mai sus, pre­cum și în diverse puncte de maxim interes din București. Sunt pe această peliculă (unele secvențe de aici le-am putut urmări și în serialul de televi­ziune al d-nilor Mihai Tatulici si Virgil Tatomir), majoritatea celor care au fost taxați la Ur­gență drept teroriști, printre ei figurină și Cristian Lupu. (Continuare in pag. a V-a) JJ 6 PAGINI - 5 LEI ISARESCU CONTRA STANCULESCU Deși cu o oarecare întîrziere (determinată de participarea sa la reuniunea anuală a FMI și BIRD, desfășurată la Bang­kok) dl. Mugur Isărescu, Gu­vernatorul Băncii Naționale, și-a precizat poziția în legătu­ră cu aprecierile lansate de fos­tul ministru al industriei, dl. Victor Atanasie Stănculescu. In primul rînd, a subliniat că blocajul financiar este rezulta­tul blocajului economic. Partea vizibilă a aisbergului, blocarea plăților, constituie efectul a­­locării­­ inadecvate a resurselor reale. Nu lipsa de lichidități e cauza acestui fenomen, căci „dind drumul la bani“ nu s-ar obține decit blocaje și inflație, concretizate in creșterea prețu­rilor și a volumului creditelor, fapt ce nu se rezolvă prin emi­siune monetară, ci prin acțiu­ne directă asupra cauzelor, a­­dică a gravelor dezechilib­e, disfuncționalități existente in economia românească. A doua problemă, subordona­rea Băncii Naționale direct gu­vernului, cităm : „Nu am co­­m­entarii. .E)xistă o lege. O ho­­tărire de guvern, părerea unui ministru, nu pot să... Colabora­rea BN cu guvernul Roman a­­ fost totală. Așa-numita inde­­­­pendență a salvat instituțiile fi­­n­anciar-bancare de criza de gu­vern“. In perioada de tranziție, independența de acțiune pe ca­re o oferă Legea bancară, a­­probată de Parlament, consti­tuie premisa unei colaborări strinse cu executivul, a unei corelări directe intre politica e­­conomică dusă de Bancă și programul de reforme al gu­vernului, ce trebuie continuat și finalizat cit mai rap­id. (Lia­na Simion). TILHARII DL. AUTOSTRADA MARE SORIN OVIDIU BALAN Micuțul „Trabant“ și proprie­tarul lui aveau amîndoi nevoie de odihnă. Trecuseră granița pe la mijlocul zilei, prin punc­tul Giurgiu. Șoferul, cetățeanul bulgar Stanko Mihailov și-a re­zolvat niște treburi prin Bucu­rești și după cădere a pornit-o pe autostradă, serii­a către Pitești. Cînd a ajuns în parca­rea de la kilometrul 80 era a­­proape ora 2 noaptea și s-a o­­prit să ațipească un pic. A asi­gurat ușile și portbagajul, nu­mai că... După aproximativ jumătate de oră, s-a trezit spe­o­­iat de o lovitură puternică, ce a produs mult zgomot. S-a ui­tat înapoi și și-a dat seama că cineva ii spărsese luneta și a­­cum băga mina prin gaura ce se căsca, neagră, pentru a a­­puca lucrurile pe care le avea pe bancheta din spate. A dat să coboare, dar ușa era blocată de un alt individ. I s-a părut că în mina acestuia lucește lama unui cuțit. Totul s-a petrecut in numai cîteva zeci de secun­de. Nici n-a apucat să zică ni­­mic, nici să strige după ajutor. A doua zi, cetățeanul bulgar depunea la Poliție o plîngere, în care, după ce descria modul cum fusese tîlhărit, făcea inven­tarul celor furate : 2 borsete in care se aflau alături de alte acte, suma de 3.000 mărci, 2.000 forinți, 500 leva și 1.000 coroane. Plîngerea nu era singura de acest fel. Cam de pe la mijlo­cul verii Începuseră să se în­registreze astfel de evenimen­te la kilometrul 80 al auto­străzii București — Pitești. Toate tîlhăriile aveau același mod de operare. Spargerea cu o bîtă a lunetei sau geamului lateral, obiectelor furtul la repezeală al ce se aflau la­ nde­­mînă și dispariția făptașilor în pădurea din apropiere. Victi­mele nu puteau reacționa pen­tru că alți doi indivizi in afa­(Continuare in pag. a V-a) PUNCT DE VEDERE Nomenclatura nu își vinde țara , cumpără! dr. CRISTIAN MIHAIL 1. ABANDONAREA „TRAGICEI UTOPII** Pierderea ..războiului stelelor" (a cursei Înar­mărilor) și falimentul tragicei utopii marxiste a pus probleme deosebite urmașilor lui Petru I, primul Împărat al Rusiilor. Din moment ce nu mai putem „elibera“ (citește „cuceri") planeta și intra în posesia bogățiilor capitalismului (cu care să „salvăm“ traiul „proletarilor“ noștri), la ce­ ar mai folosi „filosofia­ științifică“ ? Doar la acuti­­zarea falimentului, pină la explozia socială a în­fometaților, care să ne „măture“ din Kremlin ? Astfel trebuie că s-a cugetat la Kremlin de s-a decis trecerea la economia de piață, cu abando­narea marxism-leninismului și suspendarea P.C.(b) al U.R.S­ S. (ca de altfel în întreg estul european). Numai vârfurile Imbecile — de tipul ceaușeștilor sau puriștilor moscoviți n­u au înțe­les că abandonarea „tragicei utopii“ nu va fi în­soțită, cel puțin în U.R.S.S. și în alte cîteva foste „gubernii“ — satelite, decit de aparența pierderii puterii de stat de către nomenklatura. Căci no­­menklaturile (macro- și micro-) dețin toate pîr­­ghiile din conducerea (administrarea) statului și sunt principalele categorii posesoare de capital bănesc (obținut, în principal, prin abuz și corup­­ție in funcții). Nemaiavind ce face cu acest ca­pital (căci nici propriile vile „de serviciu“ nu și le puteau cumpăra din cauza reglementărilor dictatoriale), nomenklaturile au decis să se bucure de viață și, cu ocazia falimentului statelor lor, să se îmbogățească. Din anatemizată, „societatea de consum“ devine „economie de piață“ a libertății capitalului și eficienței muncii. Dar o asemenea societate de­mocratică presupune respectarea drepturilor omu­lui (de care nu mai pot beneficia doar „Ei“) și accesul la putere in stat prin alegeri libere. In­ țările est-europene, partidul­ nomenklaturii (ré­(Continuare in pag. a 111-a) În Senat Comuna cheamă guvernul în instanță MIRCEA FLORIN ȘANDRU Situația dezastruoasă a unită­ților din rețeaua Ministerului Sănătății este factorilor politici, binecunoscută specialiștilor și publicului larg. Medicamente puține, aparatură de diagnoză și tratament învechită, clădiri improprii, salarii neplătite etc., etc. Cu un buget, pe 1991, am­putat — un minus de 12,9 mi­liarde lei — n­ici nu e de mira­re că asistența sanitară se afla, ea însăși, în situația unui bol­nav cronic. Apelurile făcute de conducerea Ministerului Sănă­tății și de numeroși parlamen­tari s-au concretizat intr-o ini­țiativă legislativă — validată de Adunarea Deputaților încă de la sfîrșitul lunii iulie — sub forma unei Legi pentru majo­rarea cheltuielilor stabilite prin bugetul administrației centrale de stat pe anul 1991 Ministerului Sănătății, hotărire prin care sunt atribuite cele 12,9. miliarde (Continuare in pag. a 111-a) „Anumite încercări intoxicate cu informații false s-au făcut și în perioada ultimei miner­iade­ i­­) — interviu cu domnul general locotenent NICOLAE SPIROIU, ministrul apărării naționale — AUREL PERVA GAVRILA­INOAN Fotografii MIHAIL SANDU — In decembrie 1989 armata a fost „testată“ din punct de vedere al posibilităților de reac­ție vizavi de războiul radio-e­lectronic. —■ Asta da. Dar nu exista o pregătire, nu exista experiență in acest domeniu, nu se știa ce se întîmplă. Acum dacă s-ar mai încerca nu s-ar mai reuși ace­lași lucru. De fapt, anumite în­cercări de intoxicare cu infor­mații false s-au făcut și în pe­rioada ultimei mineriade. Ele au vizat problema autonomiei, așa­zisa autonomie pe care vor să o declare secuii. Au apărut în a­­ceastă direcție mai multe infor­mații dar noi ne-am stabilit o serie de măsuri de protecție. . Continuînd ideea întrebărilor anterioare, precizez că dorim să întărim capacitatea de apă­rare și pri­ntr-o mai bună pro­tecție socială a cadrelor. Mă re­fer aici la locuințe, încercăm să lansăm­ din 1992 un program de construcție a locuințelor de Ser­viciu pentru cadrele militare, locuințele din garnizoanele izo­late urmînd a fi complet mo­bilate. Dorim să creăm milita­rilor de acolo condiții de viață mai bune. Sînt luate și alte mă­(Continuare în pag. a IIl-a) DE MARTI PÎNA SIMPATA SILVIU BRUCAN: „Mineriada l-a salvat pe Roman“ NICOLAE ȚONE REFORMA ROMAN N-A AVUT MANDAT POPULAR — Incomodă cred, pentru multă lume bună, mi s-a părut a fi și afirmația da­­că reforma Roman s-a desfășurat in afara votului popular. — La alegerile de la 20 mai, categoric, n-a fost vorba de te­rapie de șoc.. — Acțiunile fostului guvern pot fi taxate, astfel, ca „ile­gale ?“ — Aici nu e vorba de lege, e vorba de principii democratice. Guvernul Roman nu a avut mandat popular pentru terapia de șoc pe care,a inițiat-o. La 20 mai lumea a votat Frontul Sal­vării Naționale pentru o altă strategie, nu pentru terapia de șoc. După alegeri, Roman a ob­ținut aprobarea Parlamentului și toate partidele au fost de acord cu reforma, e adevărat, dar mandat popular nu a existat pentru aceasta. De aceea am și spus că trebuie alegeri antici­pate în octombrie sau noiem­brie. — Greșesc mult dacă afirm că vă întîlniți, în chestiune a ceasta, cu dl. Alexandru Bîrlă­­deanu ? Și domnia sa, ca și dv., vorbea de o temporizare a re­formei. — Eu sunt, intr-adevăr, pen­tru o strategie bine calculată nu numai economic, dar și social. Trecerea la economia de piață în România trebuie să devină o cauză populară, pentru că nu­mai așa poate să reușească. Cred că dl. Bîrlădeanu este im­­potriva economiei de piață. Aici e diferența fundamentală între noi. El n-o să declare nicioda­tă acest lucru deschis, pentru că este un om cu mare expe­riență politică, dar cred că prin toată atitudinea și acțiunile sale, prin natura comportamen­tului său, a dovedit o potrivni­­cie aș spune organică împotriva trecerii la economia de piață. Ș­i lucrul acesta se explică foarte ușor. El este un om de forma­ție și culturală și ideologică veche, și nu a produs nimic în ultimii zece ani care să de­monstreze că și-ar fi schimbat convingerile în privința econo­miei. El este, probabil, cel mai mare specialist român in ce privește economia socialistă planificată, chiar dacă nu are lucrări științifice pe această temă. (Continuare In pag. a II-a) i Hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifimmmiiu Hui Hii iiiiiunummnumuu Hnim Hi BANCA ITALO - ROMENA Acționari; Banca Română de Comerț Exterior SA, Banco di Sicilia „Istinuto Bancario San Paolo di Toriri­ liliiiiiiiiiliîHiiiliiHliliiiiiitiiliiiilIItsliiliiIlt'ililiiiliflîlillliiținjiiiiiniIilIl] ȘTAMPILE CAUCIUC, de orice fel, execută rapid RE­­FLEXIX COM­ M.P. Șos. Olteniței Nr. 40-44, Bl. 6 A, Sc. 2, Et. 5, Ap. 58. Tel. 34­93 88. Stația Metrou Brîncoveanu. PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Sindicatul minerilor din Valea Jiului ne să precizăm că la baza căderii frunzelor nu roagă stă nici una din acțiunile lui.

Next