Tineretul Liber, decembrie 1992 (Anul 4, nr. 808-828)

1992-12-04 / nr. 810

r Miracolele de la Dervent . După mai mulți ani de tăcere, documen­te inedite vorbesc despre miracolele de la Sfîn­ta Cruce ® Teodor Ciupitu, omul care și-a asumat, la vremea sa, răspunderea scrierii unei istorii a mînăstirii . Scrisoarea lui Ioan Mihai Arsene din Chirnogi către fratele Tașcu­ ­ în pagina a 8-a) _ .. ~..g------- ____Ü_________ ------i$A‘ ...—C&iA v *r*î­ nspH<x­ rfjJfitj&vt­; i '-,------yfu&íL-„ț i^ <c<sL attsttsf?. * Vor deveni, oare, Por­țile de Fier cortina de­fier dintre noi și priete­­nii noștri sîrbi ? CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR:­ ­ „Introducerea disciplinei în tot sistemul de sănătate cred că nu va mai oferi, în viitor, exemple de corupție“ (pag. a 3-a) # Un înger a înghițit sîrma ghimpată (pag. a 2-a) • P.U.N.R. vrea să schimbe stema României (pag. a 2-a) ANUL IV­­ NR. 810 O VINERI, 4 DECEMBRIE 1992 8 PAGINI - 20 LEI Fondat în 22 decembrie 1989] INTRE SERBIA ȘI ROMANIA A ÎNCEPUT „RĂZBOIUL MUZELOR“ O criză româno-iugoslavă ? VICTOR LUPU Cu mai puțin de doi ani în urmă, granița ro­­mâno-iugoslavă părea o oază de liniște în an­samblul relațiilor noastre cu statele vecine. Iz­bucnirea conflictelor post-iugoslave, amploarea și importanța pe care acestea au căpătat-o pe plan internațional, avind drept rezultat insti­tuirea de sancțiuni ale ONU împotriva noii Iu­goslavii (redusă la Serbia și Muntenegru), au silit România — in ciuda relațiilor tradiționale bune cu Belgradul — să se conformeze hotărâ­rilor adoptate la tribuna Națiunilor Unite. La momentul respectiv, dar chiar privit din per­spectiva timpului, o astfel de decizie nu s-a dovedit facilă,­ ea implicind, conform declarați­­ilor oficiale, pierderi pentru România apreciate între două și trei miliarde de dolari. Lecția embargoului împotriva Irakului (din cauza că­ruia am pierdut alte trei miliarde de dolari) a făcut ca guvernul român să fie mai reticent, de astă­ dată solicitând organizației mondiale și u­­nele excepții de la aplicarea embargoului. Cu toate acestea și în ciuda unor acuzații nefon­date venite din exterior, conform cărora Ro­­­­mânia nu ar respecta rezoluția 756 a Consiliu­­­­lui de Securitate al ONU, Bucureștiul — și așa pus deseori la colț și privit cu neîncredere pe arena internațională, de voie, de nevoie — s-a arătat mai mult decât cooperant în aplica­rea sancțiunilor impuse noii Iugoslavii. România a fost singura țară care a cerut ea însăși trimiterea de observatori străini pen­tru a confirma oficial respectarea embargoului. Ca urmare, cu toate contactele diplomatice și vi­n­ele int­e oficialitățile de la București și Belgrad, relațiile româno-iugoslave au conti­nuat să se depărteze de valorile cunoscute an­terior conflictului post-iugoslav. România și Grecia, considerate drept statele cele mai apro­piate de Belgrad, își mai pot exprima astfel de opțiuni poate doar în plan sentimental, reci­proca fiind la fel de valabilă. Revoluția 787 a Consiliului de Securitate al ONU, privind întă­rirea embargoului împotriva Iugoslaviei până la acțiuni de control și verificare a încărcătu­rilor vaselor, vagoanelor și camioanelor care se îndreaptă spre Serbia și Muntenegru, nu putea duce decit la creșterea nemulțumirilor acestora față de țările vecine. România, conformindu-se rezoluției, a oprit, la Galați, in noaptea de 27 spre 28 noiembrie, două vase sîrbești ce trans­portau 22 bar­je cu motorină. „Răspunsul“ Bel­gradului nu s-a lăsat așteptat. Vasul românesc „Drăgășani“ a fost „sechestrat“, iar ecluza sâr­­bă de la Porțile de Fier a fost închisă. Este evident că orice referire la nor­mele de drept internațional găsește jus­tificarea acțiunilor autorităților române, punind in situație de culpabilitate pe cele sârbe, închiderea ecluzelor contravine protocolului comun care arată că nu pot fi închise ambele ecluze (cea română aflându-se în­ revizie tehnică până la începutul lunii de­cembrie), iar oprirea vasului românesc este contrară normelor de navigație internațională și Convenției Dunării. Tot Convenției Dunării îi contravine și decizia guvernului iugoslav din noiembrie de a impune taxe pentru trecerea vaselor pe fluviu prin sectorul care îi aparține. Dar într-o zonă în care crimele de război devin o dimensiune a vieții de zi cu zi, normele ge­neral acceptate privind drepturile omului sunt ignorate și transformate într-o teorie anacro­nică, iar naționalismul etnic este doctrina care ghidează viața de zi cu zi, referirile la legali­tate apar ca o clasă anormalitate. Să fie noile evoluții primul pas spre declanșarea unei crize româno-iugoslave ? Atitudinea Iugoslaviei declară MAE După cum s-a mai anunțat, a­­utoritățile iugoslave au înțhis ecluza de pe malul iugoslav al Hidrocentralei de la Porțile de Fier, ca răspuns la aplicarea de către România a embargoului a­­supra Iugoslaviei, conform re­­­zoluției 787 a Consiliului de Securitate al O.N.U. In urma a­­cestei situații, însărcinatul cu afaceri al României la Belgrad a primit instrucțiuni din partea Ministerului Afacerilor Externe să contacteze autoritățile iu­goslave pentru a clarifica a­­ceastă situație. Contactînd Mi­nisterul Transporturilor federal și sîrb, precum și M.A.E. m­. este „de neacceptat“, al României goslav­i s-a confirmat că mă­surile luate de autoritățile iu­goslave constituie măsuri de re­torsiune împotriva măsurilor luate de autoritățile române. Ministerul Afacerilor Externe, a declarat, domnul Traian Che­­beleu, secretar de stat, locțiitor al ministrului afacerilor exter­­ne este de părere că o aseme­­nea atitudine este de neaccep­­tat, că nu se poate pune punc­tul de vedere al reciprocității, întrucît demersul României este legitimat de respectarea unei (Continuare In pag. a 111-a) La Calafat, elevii sunt în pericol! Sunt tot mai numeroase, în ultima vreme, cazurile în care elevii de la Școala generală nr. 2 din Calafat, județul Dolj sunt așteptați seara, la terminarea orelor, de către grupuri de hu­­ligani sau de țigani. Profeso­­rii ii organizează pe elevi în grupuri, în funcție de cartiere­le în care locuiesc. De cele mai multe ori­­ elevele sunt conduse acasă de către tații lor, cnelor fiindu-le teamă de ma­go­ îani. Ieri seară, femeia de ser­­viciu i-a telefonat soțului, să vină să o ia de la școală. A­­tenție! La Calafat, elevii sunt în pericol! (Constantin Pădu­­reanu). La a treia ediție a Festivalului Național al Tineretu­lui Ortodox „Filocalia", s-a împârțit pîine și vin. Amă­nunte în pagina a doua. Tel.: 312.17.04 ; Fax: 312.17.08 Cantitate minimă - 300 tone. Plata: Dispoziție de transfer confirmată de banca. Pentru cantități de peste 500 de tone SE ACORDĂ REDUCERI. contra zidurilor Bunul gospodar își face vara ,sanie, iar iar­­na o taie și o pune pe foc ! Situația la zi a conflictului, văzută de la Ministerul Transporturilor Deși in conferința de presă a dlui ministru a­l transportului Pr.pf Teodoru tensiunea creată între București și Belgrad fost trecută sub tăcere, sintem­­a în stare acum să vă oferim a­­mănunte despre situația la zi a conflictului. El a început în noaptea de 27 spre 28 noiembrie cind autoritățile vamale româ­nești au reținut In portul Ga­lați — conform rezoluțiilor 756 (care dă drept de control in porturile românești) și 787 care dă drept de control asu­pra tuturor navelor din trafic­ ale Consiliului un convoi aflat de Securitate, sub pavilion sîrbesc. Navele Karlo­vac și nava Kumanovo transportau 22 de barje de motorină însumînd 15 mii de torțe cu destinația Vi­­din .­ Bulgaria. In replică fără­­ a ne anunța, autoritățile vama­le sîrbești au oprit în cursul zi­lei de 28 noiembrie la Belgrad nava românească Drăgășani care aducea in România, în­­tr.un convoi de 6 șlepuri, 2000 de torte de zahăr și metalice din Germania, produse Asu­pra acestui fapt, dl. ministru VIRGIL MIHAILOVICI (Continuare in pag. a III-a) László Tökés și Gheorghe Lunar vor declanșa un război civil Duminică, 6 decembrie va avea loc la Cluj o slujbă ecumeni­că ținută de pastorul László Tőkés, urmată de un miting de pro­test in fața statuii lui Matei Corvin. Ceea ce nu s-a întimplat luni și marți, adică un nou Tîrgu Mureș, este foarte posibil să aibă loc la sfîrșitul acestei săptămîni, Gheorghe Fanar este hotârît să întărize spiritele. După încercarea de a schimba toate de­numirile ungurești ale străzilor, urmată de decizia de a monta acea placă cu textul lui Nicolae Iorga pe statuia lui Matei Corvin, ile­gală intrucît nu a existat avizul C.N.M.A.S.I., acesta în mod si­gur vă interzice, mitingul de duminică, considerîndu-l un afront adus populației române. László Tőkés, la rindul său, a fost prezent miercuri, 2 decem­brie, la Cluj și după slujba ținută în catedrala romano-catolica a mulțumit populației maghiare, care,­fără să fi avut un conducător, a protestat împotriva deciziei primarului P.U.N.R. Cele două virtuni ale naționalismului, români­­ și maghiari se vor înfrunta duminică. In acest timp, Dieta centrală a Clujului a devenit un fel de piață a Universității. Poliția este obligată să păzească zi și noap­­te statuia lui Matei Corvin. Spiritele sunt încinse. Tinerii din U.D.M.R. (MADISZ) sînt hotărîți să protesteze pînă la îndepărta­­rea plăcii de pe statuie. Se organizează zilnic marșuri în piața centrală a Clujului. Susținătorii lui Gheorghe Funar sunt mindri de „patriotismul“ primarului ales, și sunt la fel de convinși că acea placă trebuie să rămînâ acolo unde este acum. In plus,­­tot duminică va avea loc la Cluj convenția pe țară a delegațiilor U.D.M.R., la fel ca aceea in urma căreia s-a dat renumita declara­ție de autonomie comunitară. Și acest lucru aduce un plus neliniște. Prezența numeroasă a­ liderilor U.D.M.R., mai ales de celor din aripa dură, in acest moment poate să­­ fie mai mult de­a cit inoportună. Inconștiența lui Gheorghe Funar, împreună cu iresponsabilitatea unor lideri maghiari ar putea duce la un de­zastru. Deși, ceea ce face liderul P.U.N.R.-ului pare să fie ghidat după un plan bine pus la punct și cu o singură finalitate : războ­iul civil. MONICA DARAMUȘ Rezultatele surprinzătoare ale unui sondaj: Doi români din trei vor capitalism Rezultatele unui sondaj na­­țional arată că două treimi din populația în vîrstă de peste 17 ani sunt de acord cu ritmul in care a decurs reforma econo­­mică sau chiar doresc accelera­rea schimbărilor. Sondajul a fost realizat de Institutul Român pentru Son­darea Opiniei publice, in pe­rioada 25—30 octombrie 1992, in exclusivitate pentru revista „Capital“, pe un eșantion na­­țional reprezentativ pentru populația adultă și se constitu­ie în prima încercare post-elec­­torală de a lua un puls al ati­tudinii românilor față de refor­mă, pe fondul schimbării echi­­pei guvernamentale. Din populația adultă a țării, 39 la sută dorește ca noul gu­vern instalat să mărească rit­mul reformei economice, iar 29 la sută se pronunță pentru păs­(Continuare in pag. a VI-a) Grozăvia de la Grozăvești... 1 Schimburi ilegale,­ confiscări și procese­­ verbale ! Expansiunea economică a stu­­­­denților străini in campusurile studențești din București nr. , timpina dificultăți. Primul semn l-am avut ieri dimineață, la 1 orele 5,30, cinci echipe comuna ale Serviciului d­e Poliție din Centrul Universitar București, ale Serviciului Pașapoarte, ale Primăriei Capitalei . Direcția de Sistematizare precum și membri ai Ligii Studenților din Universitatea București au or­­ganizat un control asupra lega­­lității, cazării studenților străini în căminele din Locotenentul-major Grozăvești. Paulescu, comandantul Serviciului de Po­­liție din Centrul Universitar ne-a declarat că, în urma con­­trolului făcut, s-au ieri, la orele prinsului, aplicat, două amenzi pentru schimbul ilegal de valută s-au confiscat 1 930 $ și 1 900 000 lei, s-au încheiat 10 procese­ verbale pentru incăl­­carea Legii nr. 5. întrebat dacă s-au făcut arestări, dl. Paules­cu a declarat : „deocamdată ac­țiunea continuă !". Reprezenta­­tiva pentru situația confuză din Grozăvești este următoarea constatare: ieri, numai la Că­­m­nul E, 1­78 de buletine (din 400) au fost reținute pentru a li se aplica vizele de reședință. Controlul din Complexul uni­versitar Grozăvești continuă. DAN MIR­CEA CIPARIU !| Concursul radiofonic „licee la vin­", " premiul ,,Tineretul liber" ± I Ieri, in proba de chimie-bio­­­­logic pentru clasa a X.a. in­­vingătoare fără drept de apel Alina Marian, de la „Sfîntul Sava“, al ei fiind pr­emiul „Ti­­neretul liber“. Clasamentul la zi al liceelor : „Sfîntul Sava“ — 120 puncte. ..I. L. Caragiale" — 90, „Spiru­ Haret“ — 75. „In­­formatică“ - 55. Astăzi, de la ora 0,30, pe programul­ Radio . România Cultural, proba de fi­­zică-matematică pentru clasa a IX.a. (FLORIN ANTONESCU) 7 Amenzi fără precedent Un buletin informativ din luna noiembrie n.c. al Oficiului pentru Protecția Consumatori­lor aduce la cunoștința opiniei publice un fapt ce poate fi con­­siderat fără precedent in prac­­tica ultimelor decenii în Romă­­nia , amenzi aplicate celor care trebuie să fie responsabili de distribuirea agentului termic si a apei calde. Deoarece­ nu res­pectau parametrii, presiunea și nivelul de temperatură, au fost amendate • Centrala electrică de termoficare Buzău, cu 250 mii lei ; Agenția de gospodărie comunală Găești, cu 500 mii lei ; Agenția de gospodărie co­­munală și locativă Moreni, cu 500 mii lei. (A. M. PRESS) 1

Next