Transilvania Jurnal, februarie 2002 (Anul 5, nr. 1146-1169)

2002-02-04 / nr. 1148

^3 ULTIMA ORĂ Armagedonul țigănesc rromii acuză polițiștii că au împușcat o bătrână Președintele Centrului Rromilor pentru Politici Publice „Aven Amentza”, Vasile Ionescu, protestează împotriva intervenției poliției, în urmă cu două zile, în comunitatea țigănească de la Zanea, județul Iași. Ionescu arată într-un comunicat remis ieri presei că circa 400 de polițiști și jandarmi au „ocupat” localitatea „sub pretextul că locuitorii au datorii la Conel”. Președintele centrului susține că „pentru câteva milioane, individual și colectiv, aceștia au fost maltratați, ba chiar o bătrână, Mina Stănescu, a fost împușcată. (...) Ca și anul trecut, în cazul sutelor de expulzări ale rromilor din localități, o instituție a statului este folosită, fără temei legal, într-o acțiune de recuperare a datoriilor către o societate comercială”. Ionescu trage concluzia că intervenția polițiștilor este un­­ Armaghedon «țigănesc», o manipulare grosolană, greu explicabilă”. El susține în același comunicat că „apropiata recomandare a Consiliului Europei «Raportul României privind Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale» stipulează, cităm: «Comitetul de Miniștri conchide că, la perchezițiile locuințelor rromilor sau arestarea suspecților rromi, poliția utilizează disproporționat forța, că descinderile nocturne ale poliției, însoțite de violență, se produc încă în România și ,că situația actuală nu este compatibilă cu articolul 6, paragraful 2 al Convenției-Cadru. Comitetul de Miniștri recomandă ca Guvernul României să pună capăt acestor practici și să aibă în vedere alte măsuri destinate să îmbună­tățească relațiile dintre minorități și poliție, cât și să întărească spiritul de toleranță al forțelor de poliție”. Claudiu Paul Corăbian Luni, 4 februarie 2002 La ora actuală, când toată lumea, de la Ion Iliescu și Adrian Năstase, până la ultimul român, vorbește despre privatizare și mai ales despre faptul că ea, privatizarea reală, reprezintă una dintre condițiile acceptării României în rândul țărilor civilizate, în Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, există demnitari și structuri ale statului care cred că respectarea legii este un moft. Consiliul Județean Harghita, de exemplu, în frunte cu președintele său, Zsombori Vilmos, invocă, pentru a explica încălcarea legii, scuze și explicații puerile, luându-ne drept tâmpiți. Nemulțumirea opiniei publice se leagă de faptul că, deși Harghita are una dintre cele mai proaste rețele de drumuri din țară, se pare că autoritățile nu consideră că asta ar fi o­­ prioritate. Consiliul Județean Harghita­­ stat în stat Deși este acționar majoritar la cele trei societăți de drumuri județene, respectiv SC Drumuri și Poduri Miercurea-Ciuc, Odor­­heiu Secuiesc și Gheorgheni, Consiliul Județean (CJ) Har­ghita nu întreprinde nimic pen­tru a le eficientiza sau privatiza. Cu toate acestea, oricine face un drum în zonă este de acord că a spune despre căile de acces că sunt deplorabile re­prezintă un eufemism. Deși o serie de firme și-au arătat inte­resul de a cumpăra pachete de acțiuni la aceste firme - una a depus în data de 06.11.2001 chiar și scrisoarea de intenție - iar legea este foarte clară în aceste situații,CJ Harghita se face că plouă când este vorba despre privatizare. Conform Hotărârii de Guvern Nr. 443/2001, pct. 3­72, CJ Har­ghita, în calitate de acționar majoritar la societățile men­ționate mai sus, avea obligația de a face publicitatea prevăzută la pct. 3.69, în cazul în care primește de la un investitor interesat o scrisoare de intenție cu privire la cumpărarea unui pachet de acțiuni, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia. CJ Harghita nu numai că nu a făcut nimic din ce spune legea, dar nu a cataclicsit nici măcar să dea un răspuns firmei respective. Deși problema societăților de drumuri a fost inclusă pe ordinea de zi în ședința CJ din 19.12.2001, aceasta a fost atinsă doar tangențial, consi­lieri, nefiind informați despre in­tenția de cumpărare și, bineîn­țeles, nici despre ce spune legea în asemenea situații. Cu toate că în același act normativ la pct. 3.84 se arată că trebuiau făcute procesul de evaluare și caietele de sarcini a firmelor, în termen de 30 de zile, și de această dată, CJ Harghita s-a făcut că plouă. Președintele CJ, Zsombori Vilmos, a declarat că „întârzierea în procesul de privatizare se datorează agen­dei foarte încărcate a CJ. Con­siderăm că nu avem de ce să-l acuzăm pe președintele CJ că minte, deoarece știm că dru­murile prin străinătate sunt foarte dese, lungi și obositoare. Vom reveni. Claudiu Sere Inițiativă privată la cerșetorii din Gaj Doi cerșetori își închiriază acordeonul „colegilor" de breaslă Pentru a nu mai fi nevoiți să își „irosească” timpul , cântând la acordeon prin­­ mijloacele de transport în comun și pe străzi pentru a face bani, doi cerșetori din Cluj-Napoca au hotărât să își închirieze instrumentele. Cei doi dau în chirie cu „ziua” cele două acordeoane la care, până nu demult, își arătau măiestria în schimbul câtorva mii de lei. Deși au doar 12 și respectiv 14 ani, frații Romica și Codruț Lăcătuș umblau toată ziua prin mijloacele de transport în comun din Cluj- Napoca, prin baruri și pe străzi, lălăind la două acorde­­oane dezacordate. Au ajuns la Cluj întâmplător, ei fiind de loc din județul Alba. „Avem doar tată, că mama s'a dus cu asta' și tata n-are de lucru, că umblă și el cu cerșitu', da’ de la el avem acordeoanele cu care zicem cântăm­ ca să ne dea bani oamenii. Că toată ziua facem cam 100.000 de lei de căciulă. Noaptea stăm prin gară dacă nu ne trimit­­ afară polițiștii. Dar aici la Cluj oamenii au bani și nu-s zgârciți.” spune fratele mai mare, Codruț, în urmă cu câteva săptămâni, un cerșetor le-a cerut împrumut celor doi frați un acordeon. „O spus să îi dăm și lui acordeonul că știe să cânte și că așa scoate bani mai ușor. L-am dat împrumut în schimbul la 40.000 de lei. Apoi a venit seara și a dat banii și acordeonu' și a scos și ceva de mâncare.“ mai spune Codruț. Văzând că din închi­rierea celor două acordeoane pot ieși bani, cei doi frați au început să împrumute instru­mentele în mod constant. „Acuma le dăm împrumut pe bani, peste 100.000 pe zi sau depinde cât scot, ori dacă nu pe mâncare. Dar nu le dăm la aia care-s mai mari sau mai tari decât noi, că atunci știu că nu le mai vedem. O fost una care a vrut să mă fraierească, dar l-am prins și i-am spart nașa și de atunci toți știu de frică. Așa îi mai bine, că avem bani și nu mai stăm prin autobuze sau pe stradă să cântăm. Mai ciordim câte ceva din alimentare, îi aștep­tăm pe aia la care le dăm acord_eoanele să ne deie banii, îi mult mai bine așa, mai ales acum că îi frig tare la degete.“, mai spune Codruț înainte de a intra într-un ma­gazin alimentar. Steliani Gorgan $.C­S­,i?JLn~K SJJL B-dui 22 Decembrie or. 110 vei «Mm««»» d­e 2700 Den (Hotel Den) Telefax: 054032010,232050 e-mail: wtenlanntro@yaboo.com Transilvania Jurnal UNIWWRI PRESTĂRI CONSTRUCȚII 5 LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE REPARAȚII ȘI MODERNIZĂRI STRĂZI LUCRĂRI CU FLUIDIZAREA TRAFICULUI SI SGURANȚA CIRCULAȚIEI LUCRĂRI DE CONSOLIDARE, CONSTRUCȚII PODURI SI PODEȚE AMENAJĂRI DE ALB, PLATFORME SI PARCĂRI ■ LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE SI OVIIE PRODUS ȘI COMERCALIZEAZĂ PREFABRICATE DIN BETON­­ EXECUTĂ LUCRĂRI DE SALUBRIZARE A DRUMURILOR PUBLICE ■ LUCRĂRI DE AM­ENAJARE ȘI ÎNTREȚINERE SPAȚII VERZI PRODUCE ȘI COLOAIZEAZĂ RĂSADURI DE PARCURI SI GRĂDINI, PLANTE DE APARTAMENT, MATERIAL DENDROLOGIE EXECUTĂ CONFECȚII METALCE, TĂMPLĂRIE METALICĂ,GEAM TERMOPAN RADIO KT) TRANSILVANIA 93,1 FM-ZALĂU

Next