Transilvania Jurnal, februarie 2002 (Anul 5, nr. 1146-1169)

2002-02-09 / nr. 1153

­fL COTIDIAN FLASH Cadou de 8 Martie Bursa locurilor de muncă pentru femei La finele anului trecut, numărul total de șomeri înregistrați în evidențele Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost de 826.932 de persoane, din care 381.139, adică 46,1 la sută, sunt femei. Având în vedere ponderea mare a femeilor în rândul șomerilor, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va organiza pentru prima dată prin Agențiile Județene „Bursa locurilor de muncă pentru femei". Astfel, în 8 martie se va organiza prima bursă pentru locuri de muncă numai pentru femei. Această bursă specială se va desfășura în principalele orașe din județ, adică Zalău, Jibou și Șimleu Silvaniei, a declarat responsabilul relații mass­­media, Aurora Sabou. Pentru a obține o rată de plasare cât mai ridicată în urma acestei acțiuni, personalul AJOFM Sălaj și Agențiile locale au început să ia legătura cu agenții economici pentru a depista locurile de muncă vacante și să ia în evidență persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. (D.C.) Poliția pe teletext IGP își pune tresele în slujba comunității Publicația electronică „Poliția­­ în slujba comunității" poate fi citită, începând de la începutul acestei luni, pe paginile teletextului postului de televiziune TVR1. Conform unui comunicat de presă al IPJ Sălaj, publicația a fost realizată de Serviciul de presă al IGP. Sumarul ei poate fi consultat la 540, publicația conținând informați oficiale, evenimente cotidiene, sfaturi cu caracter preventiv, informații de ultimă oră, extrase din legi, dialoguri cu cetățenii, regulamente de desfășurare a concursurilor pe teme rutiere, concursuri destinate copiilor, capitol completat și cu întrebările lunare de concurs. Informațiile de pe teletext conțin date de ultimă oră, ele putând fi citite înainte de apariția lor în presă; în opinia IGP, publicația va răspunde atât cerințelor de informare, cât și nevoilor de educare a cetățenilor. Publicația poate suporta, la sugestia cetățenilor, modificări structurale și de conținut. Toate informațile pot fi accesate pe parcursul a 9 pagini, începând cu pagina 541. (DZ) Sâmbătă, 9 februarie 2002 Orașul uitat de guvernanți Oamenii din Cehu Silvaniei nu au apă decât 2 ore pe zi cele 8.500 de suflete nu au gară, nici maternitate, nici gaz și nici măcar un amărât de cinematograf sumă de 16.000 de lei pentru un metru cub. Prețul practicat de regia locală de apă, Pro Urbe, nu are avizul Oficiului Concurenței nici până la această dată, deși cei 8.500 locuitori, cât are Cehu Silvaniei, au plătit această sumă de câteva luni bune. Prețul și orarul apei a fost fixat de Pro Urbe, din cauza datoriilor foarte mari pe care le are la energia electrică. Pierderile pe rețea sunt de asemenea foarte mari, rețeaua de apă a Cehului fiind foarte degradată. Conductele sunt vechi de peste 25 de ani, iar apa este adusă de la o distanță de circa 17 kilometri de oraș, condiții în care pierderile pe rețea depășesc 60 la sută. în plus, conductele sunt colmatate, iar debitul apei a scăzut la jumătate în cursul anului trecut. Primarul Cehului, Peter Carol, a declarat că pentru repararea unei părți din conductele deteriorate a obținut promisiunea din partea prefecturii și consiliului județean pentru alocarea a 300 de milioane de lei, însă „deocamdată e doar o promisiune”, a declarat primarul, în opinia­ căruia suma ce ar urma să fie alocată este oricum prea mică. Pe lângă faptul că cebanii au apă foarte puțină, ei nu au deloc nici gaz. De fapt, ei nu au nici gară, nici maternitate, iar de câteva săptă­mâni au rămas și fără cinema­tograf. Mihai Prodan Locuitorii din orașul sălăjean Cehu Silvaniei au, la ora actuală, doar două ore de apă rece pe zi, apă pentru care plătesc exagerata Parcul industrial din Jibou s-a pus pe roate • proiectele de execuție a utilităților au fost finalizate și vor fi trimise la București » r pentru a fi scoase la licitație publică internațională • cel puțin 1.000 de oameni vor avea din nou de lucru 0 comisie a prefecturii și a Consiliului Județean Sălaj a trecut recent în revistă, la Primăria Jibou, etapele pe care au fost parcurse pentru defintivarea proiectului parcului industrial. Primarul Augustin Borz a declarat că a fost un schimb liber de păreri despre „ce se mai poate face în problema parcului". Parcul a trecut deja de etapa de proiectare, proiectele de execuțe a utilităților trebuind trim­ise la București până la data de 15 februarie. „Toate acestea urmează a fi centralizate după care lucrările se vor scoate la licitație publică internațională”, a precizat Borz. Recent, primăria a mai fost vizitată și de către reprezentanți ai UE care au semnat un raport de avizare a proiectelor de execuție. Reprezentanții UE s-au declarat mulțumiți de etapele pe care primăria le-a parcurs până în prezent și au spus că parcul industrial va situa Jiboul pe o altă treaptă a industrializării. Parcul industrial, un proiect finanțat prin fondurile Phare, în valoare de peste 100 de miliarde de lei, va creea cel puțn 1.000 de noi locuri de muncă pentru jibouani. O dată cu licitarea lucrărilor, se va putea trece la construirea a peste 8.000 de metri pătraț de drum betonat, 1.700 de metri liniari de conducte de gaze, peste 5.000 de metri liniari de conducte de apă potabilă și 800 de metri de conducte de apă industrială. De asemenea, rețeaua de canalizare menajeră va însuma peste 8.500 de metri liniari, plus circa 1.600 de metri de canalizare pluvială. Cele 100 de parcele, pe care investitorii le vor putea ocupa, vor fi situate pe o fostă pășune a statului român, în prezent teren aflat în proprietatea primăriei. Deák Zoltán La Ocna Mureș. După 50 de ani, greco-catolicii au din nou biserica lar Credincioșii greco-catolici din Ocna Mureș au participat, pentru prima dată după 50 ani, la o slujbă oficiată în biserică și nu în Casa de Cultură, ca până acum. Lăcașul de cult a aparținut credincioșilor greco­­catolici, în anii '40 fiind dat în folosință, de către regimul aflat la putere, ortodocșilor. Conflictul dintre ortodoxi și greco-catolici a reizbucnit după 1990, când greco­­catolicii au cerut dreptul de a oficia servicii religioase în biserica din localitate, iar de atunci credincioșii și-au disputat, în instanță, dreptul de proprietate asupra bisericii. Joi, Curtea de­ Apel Alba și cea din Pitești au pronunțat două sentințe favorabile credincioșilor greco­­catolici, iar de la ora 15.00 aceștia au participat la prima slujbă oficiată într-un lăcaș de cult. Preotul paroh, Adrian Biriș spune că până acum credincioșii se reuneau în fosta casă de cultură din oraș pentru că nu aveau voie să intre în biserică. La Ocna Mureș există o singură biserică greco-catolică, iar celelalte două - dintre care una aflată în construcție - aparțin ortodoxilor. Preotul Biriș a precizat că, potrivit recensământului din 1992, la Ocna Mureș locuiesc peste 1200 de crdincioși greco-catolici. Alina Fechete Adrian Florea Transilvania Jurnal Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Harghita - partener în Programul Child Net Direcța pentru Protecța Drep­turilor Copilului Harghita a fost aleasă ca partener în cadrul Pro­gramului Child Net care ar urma să fie finanțat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațonală (USAID). Programul va fi derulat de către fundațiile Catarsis din Brașov și Holt International din Târgu-Mureș și își propune prevenirea abandonării copiilor. Directorul Direcției pentru Protecța Copilului Harghita, Ioan Proca a declarat că se dorește crearea unei rețele de lucrători sociali la nivelul primăriilor har­­ghitene care să identifice proble­mele copiilor aflaț în situați de risc și rezolvarea acestora la nivelul co­­munitățlor în care trăiesc. „Lucră­torii sociali, împreună cu primăriile, care sunt autoritatea tutelară, trebuie să găsească soluția cea mai bună pentru rezolvarea pro­blemelor copiilor aflat în pericol”, a afirmat Ioan Proca. Dacă cererea de finanțare va fi acceptată de USAID, programul Child Net va începe în­ luna septembrie, și se va derula pe parcursul a doi ani. Directorul Direcției pentru Protecția Copilului Harghita a precizat că la nivelul acestui județ au fost alese 18 localități din zonele Gheorgheni, Odorhei și Ciuc, în care se va implementa programul Child Net. După finalizarea programului și dacă colaborarea cu primăriile va fi bună, lucrătorii sociali vor fi preluaț de autoritățile din localitățile respective. L. Matei Pentru că nu sunt diguri, Locuitorii din două comune sălăjene trăiesc permanent cu spaima inundațiilor Două dintre comunele sălă­jene cel mai grav afectate de inundații, Ip și Marca, sunt în continuare expuse calamităților, din cauză că până la această dată Valea Barcăului, care iese frecvent din matcă, nu a fost îndiguită decât într-o proporție foarte mică. Amenajarea Barcă­ului în Sălaj este prevăzută pentru peste 17 kilometri, pe traseul Matca-Nușfalău, însă până la ora actuală doar trei kilometri de vale au fost efectiv îndiguiri. Oricum, proiectul arată că barajul ar fi trebuit să fie construit doar „după finalizarea acumulării de la Suplacu de Barcău”, a declarat directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj, Dorel Lungu. Potrivit estimărilor lui Lungu, proiectul ar trebui demarat în cursul acestui an, iar lucrările ar trebui să dureze circa trei ani, din cauză că barajul se va întinde pe o porțiune de aproa­pe doi kilometri. Abia după ce va fi finalizat proiectul, cele două comune nu vor mai fi inundate. Primăria Ip și-a făcut singură din Administrația comunei Ip, probabil sătulă de apa care inundă sute de hectare de teren și intră la oameni în gospodării, a fost ceva mai rapidă. Primăria a reușit să facă un dig de circa trei kilometri, care a fos terminat la sfârșitul anului trecut, înainte deci ca barajul de la Suplacu să fie măcar început. Inundațiile abun­dente de la sfârșitul lui decembrie au provocat însă deteriorarea digului, care a fost rupt de viituri în unele locuri, a declarat vicepri­­marul comunei, K­am­ Boer. Faptul este pus de viceprimar pe seama terenului nisipos, în plus, alți circa 20 de kilometri de vale descope­rită ar trebui să fie îndiguiri pe raza comunei, a mai spus Boer, adău­gând că un pod a fost și el dete­riorat serios de inundațiile din iarnă, afectând un drum național, pe care și la ora actuală se circulă pe un singur sens. Comuna Mar­ca, poate comuna sălăjeană cea mai grav afectată de inundații și cea mai dispusă la astfel de cala­mități, a rămas descoperită. Pen­tru a scăpa de inundații ar trebui construit un baraj de cel puțin cinci kilometri până la comuna învecinată, Ip, a declarat primarul comunei, Guri Karoly. El spune că proiectul pentru baraj este termi­nat și că o parte dintre terenurile pe care ar trebui construit digul au fost achitate, fiecare dintre proprietar primind 25 de milioane pentru fiecare hectar. Situația locuitorilor din satele Marca și Șumal, din administrația comunei Marca, este delicată, valea Barcăului ieșind din matcă de două sau chiar trei ori pe an, în decembrie, apele au afectat 400 de hectare de teren și au intrat în mai multe case, iar oamenii au spus că asemenea inundații nu s­­au mai întâlnit în comună de peste 60 de ani. La inundațiile din decembrie în tot Sălajul au fost sub ape 750 de hectare, mai mult de jumătate dintre pagube fiind înregistrate în cele două comune. Nici condu­cerile celor două comune și nici directorul SGA Sălaj nu au putut să dea o cifră a­ costurilor proiec­tului, deoarece coordonatorul proiectului este Direcția Apelor Bihor, care a primit finanțare pentru aceste lucrări de la minis­terul de resort. Mihai Prodan Importatorii suportă costul analizelor pentru bovine In această săptămână, con­ducerea Direcției Sanitar-Vete­­rinare (DSV) Maramureș s-a întâlnit cu procesatorii de carne, cei de lapte și producătorii de ouă din județ pentru a purta discuții privind normele sanitar-veterinare obliga­torii în domeniul expertizei produ­selor de origine animală. Astfel, procesatorii de carne au fost informați că bovinele­ peste 24 de luni nu mai pot fi tăiate în gospo­dării. Ele trebuie duse obligatoriu la abatoare, unde se vor lua probe din creierul animalului, care vor fi trimise la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală din București. Aceste analize sunt prinse în Programul Național de Suprave­ghere prin diagnosticare­a encefa­lopatiei spongiforme bovine, iar crescătorii de animale nu vor trebui să achite contravaloarea anali­zelor. Doar pentru animalele din import costul acestor analize va fi suportat de importator, el fiind nevoit să achite 1.200.000 de lei pentru fiecare probă. Reprezen­tanții DSV susțin că aceste analize sunt obligatorii. Inspectorii sanitar­­veterinari vor face controale în acest scop, iar dacă se va depista că există unități unde nu se re­­pred­ă legislația în vigoare, acestea vor fi închise. Rely Indre

Next