Transilvania, 1869 (Anul 2, nr. 1-24)
1869-07-15 / nr. 14
----------mix. Acesta foia ese cate 3 cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu portofeliu4£ flf'SV'o---------tm-c d . Abonamentulu se face numai pe cate 1 anii intregu. Se aboneaza la comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii coci lectori. Va. cf j -----------------di/Soi Ar. 14. Brasiovu 15. luliu 1869. Alllllll ÎL \5t-TBAi^S! il!l,l I hiIIrIijILVHill II. TMxr H fei K âîTM fc3 W ^W n «5! m n BSI HTi ■ Se abonezn la Goraiteluln asociatiunei in Faia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana sau prin domnii co- j Ale lectori. s? si cultur’a poporului romanii. df. Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711. (Continuare). 1695. Evenimentele consemnate de Cserei la anulu acesta sunt erosi fòrte amestecate. Noi aici contragemu pre cele mai interesante, precumu urméza. După moartea sultanului Acimet se inaltia la tronu Mustafa, carele fiindu omu crudu si bataiosu, voindu a continua guer’a in contra némtiului, se determina, a lua elu insusi comand’a si a maneca dreptu asupra Transilvaniei, pentruca seu se preocupe, seu se o prefaca in pulbere si cenusia. Totu pre atunci imperatulu Leopoldi dete comanda suprema electoriului Sacsoniei, nu ca unui generalu bunu, ci numai pentruca acesta fiindu unu june spulberatii, iubitoriu de gloria si totuodata fòrte predatorii, se oblegase a intretiené cu spesele sale una òste de duoasprediece mii, pentruca ’i remasesera dela parentii sei averi fòrte mari, pe care inse elu in diece ani le predò pre tòte, cò ce de ecsemplu fiindu elu in Vien’a, in una singura nòpte pierdu duòadieci si cinci de mii de galbini la carti, „era pe curvea cheltuita de diece si de dupadieci de ori afata,a adaoge cronicariulu, „de aceea ajunse a fi asia nefericita.“ Armata cea mare nemtiesca cantona pe atunci la Petrovaradinu. Generalulu Veterani esise din Transilvania si sta numai cu siese regimente la Caransebesiu. Deci elu trimite la Petrovaradinu catra electoriulu Sacsoniei si la generalulu Caprara, carili era subordinata ca se’i dea si instructiune, si ajutoriu, pentruca numai cu siese regimente nu ar fi in stare de a da peptu cu atata spurcu de turcime. Sacsonulu voiu se trimită lui Veterani alte siese regimente cu una antegarda, era intr’aceea se se scóle si elu cu armat’a intréga si se strimtoreze pre turci intre dooa focuri. Inse fiinduca sacsonului se dedese comand’a numai sub conditiune, ca elu se nu pòta face nimicu fara incuviintiarea generaliloru Caprara et Haissler, era acestia era inemici de mòrte ai lui Veterani, carele trecea de omu si cu mente, si adeveratu erou, si era iubitu cu nimeni altulu in Transilvania, asia ei dîsera sacsonului, cò nu e bine, câ se’si rupă armat’a in duca, ci se anuntia lui Veterani, cò elu se se arunce in sfantiuri la Caransebesiu, pana ce va ajunge acolo armat’a intrega. Toti trei, sacsonulu, Caprara et Haissler isi detera parola de onòre, cumucò a patra dì vom ajunge nesmintitii cu armat’a la Caransebesiu. Intre acestea sultanulu Mustafa veni la cetatea Lip’a, in care comandă din partea nemtiesca colonelulu Toldo, era haiducii unguresci era comandati de capitanilu Andrem Darpezi, carele nu de multu trecuse dela Tökölyi in partea lobontiloru. Lip’a fiindu fòrte reu fortificata, desi aparata fòrte bine, curendu cadili in manile turciloru, carii aruncara garnisòn’a intréga in ascutìtalu săbiei, crutiandu numai viéti’a lui Toldo. Veterani audiendu de obsidiunea Lipei, alerga in ajutoriulu ei, inse prea tardiu. Asia eru, dupace se incercò indesiertu a sparge prin siantiurile arnautiloru, fara ca se aiba tunuri la sine, se luk pe riulu Temisiu in susu si se asiediò in nesce siantiuri minate. Trecu cele patru dìle, armat’a cea mare inse mi vene, pentruca dupa Cserei, Caprara si Haissler amană plecarea ei cu multe măiestrii, numai pentruca intr’aceea turcii se apuce a sfarma pe Veterani. Intre acestea avangarda turcesca advenise la siantiurile tienute de Veterani. Acesta se mai aparò trei dîle in acelea siantiuri, sucursu inse totu nu’i venea. A trei’a dî fiindu Veterani tocma la prandiu, ii aducu scirea, cò tabar’a cea mare turcesca se apropie. Veterani incalica indata cablili si esindu cu veneraiulu Klockesperg pe una colina, din acelu punctu se incredintieza, ca insusi sultanulu vene asupra lui. Atunci Veterani intorcenduse iute, isi pune regimentele in ordine de batalia, asiodia si cateva tunuletie aduse din cetatiuiele transilvane. Hu rogara, ca se imbrace peptariu de ottelu si se’si pună casc’a (cassis), ehi inse astadata nu voi. Veterani adica in acelea dîle petrunsese planurile lui Caprara et Haissler, cumucò aceia voiescu se’lu pérdia; deci elu, carele in tòta viéti’a sa nu perdise neci una batalia, vediendu ca ’i va fi preste potintia a invinge una armata paganésca atatu de cumplita, se determina, ca decatu se devină in captivitate rusìnatòria, acumu la betranetie, mai bine se mòra cu gloria pre campulu bătăliei. Asia in momentele, pre candu era se dea peptu cu turcii, Veterani inpumnandu sabi’a, diso: „Hundsfott este Caprara, Hundsfott e si Haissler!“ Acésta insulta este atatu de mare si rusìnatòria la nemti, in catu celu care o primesce, e constrinsu séu a duela, seu a parasi regimentulu cu mare rasine. Dupa acestea Veterani facandu’si cruce si rostindu una rogatiune scurta, determinatu a infranta moartea, se puse tocma in fronti si adresanduse catra regimente,le duse: „Iubiții mei fii, inteptative asupra paganiloru, pentruca vedeţi, cimuck Caprara et Haissler m’au venduit pre mine si pre voi. Deci se morimu cu