Transilvania, 1870 (Anul 3, nr. 1-24)

1870-01-01 / nr. 1

— 3 lucrare, a aflata in contradictiune cu Liebig, Voit si Bock, cari sustienu teori’a de mai susu, ca acelu sor­­gente sta in nutrementu liberu de azotu, seu vor­­bindu mai curatu, in nutrementulu vegetabile. Apoi nu traiescu popóra intregi far­a nici unu picu de carne si desvalta poteri minunate. Buckingham relationeza, ck locuitorii muntelui Himalaia de­si se nutrescu numai cu orezu, totusi ei coversiescu pe matrozii en­­glezesci in desvoltarea poterei. Davis spune ca Culis — adeca muncitorii, fachinii, sau proletarii din cetatea Canton in Chin­a — de­si traiescu numai cu orezu, porta totusi poveri de minune, si ce trupesce mai frumoasa rasa de omeni nu esista pe pamentu, si Gutz­­laff se minuneza in „caletori­a sa in Chin­a“ de ma­rea potere si dibacia a acestora in portarea leptice­­loru, de­si se hranescu numai cu vegetabili. Japa­nezii nu mananca carne, dara suntu poternici si a­­jungu betranetie adenci. Dar de ce se mergemu asia departe, se cautamu la romanii si slovacii nostri din munti, cari se nutrescu in partea cea mai mare a anului apróape numai cu mamaliga ori pane de presti, cu cevasi lapte si sunt poternici si sanetosi. Caute cineva la asia numitii hamali din Brasiovu in po­­stulu mare si se se minuneze de poterea loru in por­tarea sarcineloru.*) 6. In fine aparatorii bucateloru de carne se ra­­dîma pe unu motivu anatomicii, adeca pe structura dintiloru si locatiunea loru; omulu, dicu ei, posede dinţi canesci (colţi), asia dara este oresicumu silitu a mancă carne că si canele. Dara nici acésta nu sta, de si unii naturalisti din form­a dintiloru nu destulu esa­­minata au voitu se faca din omu onunivoru si mai cu séma carnivoru, numai pentru cei patru colţi. — Omulu inse nu are dinţi sfasiietori (sfarticatori), ci numai sfarmatori, si cei mai renumiți auctori cu ma­rele Cuvier in frunte dau atestatu necontestabilu, ca omulu după toata structura lui anatomica inclusive si a dintiloru este nedisputabile frugivoru. Blumenbach, Gassendi, Linaeus, Leli, Reichenbach, Owen, Bufflon, GeofFrig, Flourens, Cuvier s. a. suntu atatea aucto­­ritati pentru asertulu nostru. Eata ce dice Flourens: La toate animalele da regimulu (traiulu vietiei) form’a maseleloru. Leulu care are numai colti sfarticatori se nutresce eschisivu numai din préda, chiaru si din préda anca viia; canele cu dinți mestecați incepe a mestecă cu hran’a sa de carne si vegetabili, era ur­­sulu ce are numai masele, se poate hrăni numai cu vegetabili. — Omulu nu e carnivoru; elu nu e nici esentialmente herbivoru. Elu de e­semplu nu are dinții rumegatoriloru, nici patru stomace ale loru si canalulu matieloru lui nu e mai lungu că trupulu lui de 28—24 ori. Prin stomachulu seu, dinții sei, ma­­tiele sale, omulu este conformu naturei si original­mente fructivoru că si maimuti’a. — Cuvier dice: Omulu nu se asemana cu nici unu animalii carni­voru. Fructivorii au matiele colone (colacitului) in form­a celuleloru, si aci nu este esceptiune, deca nu o va face singurii omulu. Orang-Outanulu se ase­mana perfectii omului atatu in ordinea, catu si in numerulu dintiloru. Elu este intre toate maimutiele mai asemene omului si ele tóté suntu fructivore ecsacte. Acésta analogia nu ecsista nici la unu soiu de ani­male, cari traiescu din diferite nutrimente. Asia este si asemenarea stomachului omenescu cu acelea alu Orang-Outainului mai mare că alu ori­cărui altu ani­­malu. Si meruntaiele suntu de asemene insemnatate cu cele ale animaleloru frugivore, ce au o mare su­­prafatia pentru resorbtiune si au matiele colone estinse (celuliforme), éra matiulu orbu (straiti’a popéi), de­si e scurtu, este totuși mai mare că alu carnivoreloru, éra Orang-Outanulu semana si in acést’a cu omulu. Membranisarea si structura corpului omenescu se po­­trivesce in fiacare particica esentiala cu un’a dieta curatu vegetabile. In altu locu dîce, Omulu se pare a fi plasmuitu pentru nutrimentu de fructe, radecine si alte parti succese de plante. Manile lui ii ajuta că se le rumpa usioru, inse de o parte fălcile scurte, era si in proportiune tari, de alta parte colții, ce stau asemenea cu ceilalți dinți si gibasele masele nu l’aru pre iertă se consume erburi crude ori carne cruda. Oven­dice: Maimutiele se nutrescu cu perne, sim­­buri, nuci si alte forme, in cari se prelucra cele mai gustuase si nutritorie treseture ale lemnului vegeta­bile; si batetarea la ochi asemenare intre locatiunea dintiloru la maimutie si intre aceea a óameniloru do­­vedesce, ca omulu cu nutrementulu seu originalmente a fostu avisatu la fructele pomeloru de gradina, asia­­dara primitiv­a de Dumnedieu asiediat’a destinatiune a omului in privinti’a modului vietiei a fostu indrep­­tata la fructe, radeenii si la partile succese ale plan­­teloru. Cu acést’a consuna si traditiunile tuturora poporaloru anteistorice, la care s’a desvoltatu cultur’a cea mai vechia, ale cărora monumente bine păstrate au strabatutu pana in timpulu nostru. Cast’a preoti­­loru egipteni cerea dela cei ce pofteau a fi iniţiaţi in misteriele ei, abtienerea dela mancarea de carne. Spar­tanii au fostu frugivori. Pythagora, mnulu din cei mai buni si mai mari filosofi, s’au abtienutu dela carne si a invetiatu in 90 ani ai vietiei sale abstinentia de carne. Cyrus, belliducele de ferii, a vietiuitu cu pane, nasturelu si apa; aceeasi man­care a fostu introdusa si la ostile Persianiloru sei, pe cari le entusiasmă la ostenele si bravure de necredinta. Moise eresek jidoviloru o generatiune noua portandu’i prin pustia 40 de ani cea mai mare parte pre langa unu viptu vegetabile, era mai tardiu Eseui renunciara la buca­tele de carne. — De vomu adauge la aceste fapte istorice inca si impregiurarea, ca din toti oamenii ce traiescu astadi pe lume 9­, 0 nu mananca carne seu nici decui­u, p. e. Budhistii, seu numai asia putina, incatu mancarea de carne se nu se poata considera *) Hamalu e cuventu turcescu trecutu incoco din vechime. Greutățile pe care le ducu aceşti omeni sunt de comuna 150 pana 200 ii de Vienna; era unii din ei ducu pe distantie mai mici 3 pana in 4 centenarie. Red.

Next