Transilvania, 1890 (Anul 21, nr. 1-12)

1890-09-15 / nr. 9

De cuprinşii strainii sânta: Palatul­ Loredano, Pohod na Sybir, Hodja Murad, Garda Saraiului, Murad Ghazi sultanulu și Becri Mustafa. — 5 piese. De cuprinsii nehotaritii si subiectivii: Mărgărinta din Munceiu, Legenda lăcrimioreî, Ghiuga lui Briara. — 1 piese. Din aceste conspectii resultă, că în epoca de faţă Ale­xandri îşi scote sau îşi transpune naraţiunile sale cu predi­lecţie în istorie şi mai deosebită în istoria naţională. Căci peste jumătate din productele aceste süntü de natură istorică şi cu escepţiunea aloni 3^ süntü scoase din istoria naţională. Nu numai după numără. Dar şi după feliula lorii, după însem­nătatea ce o au­ şi ce le-o dă însuşi autorulu, ele domnescu în epoca de faţă. Astfel, dacă amu voi se caracterisămă scurtă şi nimerită acésta epocă, amă num­i-o epoca poesieî naţional-poporale faţă cu epoca I, care e poporal-naţională, în aceste se cuprinde ce se poate dice în generală la caracterisarea epoceî. Trecemă deci mai departe. Dacă privimii poemele lui Alecsandri din grupa naţio­­nalo-istoricâ, vedemă că ele de obiceiă să­ună conţinută fictivă, ori numai persoanele, ori numai tîmpulă, ori numai fondulă este istorică. Astfel, ele ne presintă mai tote ta­blouri istorice mai multă, decâtă naraţiuni istorice, în înţe­­lesulă strînsă ală cuvântului. împrejurarea acăstă aruncă o lumină viiă asupra subiec­tului poetică ală D-lui Alexandri. Alexandri aparţine cu epica sa şcolei romantice. Elă tinde să fiă câtă de liberă în lucrarea sa, să nu-i fiă calea croită de împrejurări concrete reale date, ci să scotă cu mână plină din codrulă de flori ală bogatei sale fantasii. Şi unde sborulă fantasiei lui este mai liberă, când sfera de mişcare a sufetului alesă este mai departe de solulă prosaică ală realității, cu ună cuventa când lipsesce controla și piedica faptelor­ reale, acolo și atunci strălucesce numai cu adevărată poesia lui.

Next