Transilvania - Analele, 1904 (nr. 1-6)
1904-01-15 / nr. 1
Fiindcă de present se lucrează proiectul unui nou tarif vamal, care în timp apropiat va fi supus Corpurilor legiuitoare, Presidiul Asociaţiunii a intrevenit din nou la locurile competente pentru considerarea cererei noastre şi a primit acum pe cale oficială înstiinţarea, că noul Tarif vamal prin un articol special scutesce de vamă „orice publicaţiuni şi imprimate în limba rom., precum şi notele de musică cu text românesc, tipărite de autori români, cetăţeni ai altor state, locuind în ţări străine“. Se ia act şi se va raporta adunării generale. 5. (122—1904). Secretarul I raportează, că executarea hotărîrei Comitetului, ca pe frontispiciul Museului să se aşeze statua Minervei, care se cuprinde şi în sigilul Asociaţiunii, a întimpinat greutăţi. Anume dl architect Schuschnig, după ce a aflat despre această hotărîre, s’a simţit dator a atrage atenţiunea Presidiului asupra împrejurării: a) că faţada Museului e proiectată în stil baroc, cu care nu s’ar potrivi o figură din mitologia clasică; b) că locul deasupra insalitului unde ar fi să se aşeze statua Minervei, este cu mult prea larg pentru o singură figură. In vederea acestora dl Schuschnig propune, că la cas dacă Comitetul central ar insista pentru abandonarea grupei alegorice proiectate conform planului aprobat, să se renunţe mai bine cu totul la decorarea frontispiciului cu figuri plastice. Prin aceasta cel puţin nu se va conturba armonia faţadei şi se va pute face şi o economie însemnată. In vederea acestei opiniuni prim-secretarul propune, ca Comitetul central să revină asupra hotărîrii luate şi să rămână pe lângă proiectul original. Propunerea se primeste. Pe frontispiciul Museului se va aşeza conform planului original şi modelului presentat, o grupă de 8 figuri, representând geniul culturei la mijloc, o figură de bărbat cu acarete agronomice şi industriale deoparte şi o figură de femeie ţirnând un foliant (instrucţiunea), de altă parte. 6. (1160—1903). Secretarul I raportează, că Vice-comitele comitatului Sibiiu prin hotărîrea sa Nr. 12.066/1903 IV. a acordat Asociațiunii pe timp de 3 luni autorizarea cerută de a face prin Comitetul seu central colecte de bani și obiecte pentru Museul proiectat. Se ia act. 7. (94—1904). Secretarul I raportează, că institutul de credit „Haţegana“ în Haţeg a înaintat la 23 ianuarie a. c. taxa de fondator al Museului istoric şi etnografic în sumă de 2000— votată de către Adunarea generală a numitului institut încă în anul 1898. Se ia act cu deosebită plăcere. Institutul „Hațiegana“ se înscrie în lista fundatorilor Museului.