Tribuna, august 1904 (Anul 8, nr. 145-165)
1904-08-01 / nr. 145
Anul VIII. Arad, Duminecă 114 August 1904. Nr 145. REDACȚIA Arad, Deák Ferencz u.Nr.20. abonamentul pentru Austro-Ungaria: pe un an............................. 20 cor. ce la an ...................... ... 10 cor. pe un an ...................... ... 5 cor. pe o lună............................. 2 cor. Nrl de Dumineci pe an 4 cor. Pentru România și străinitate pe m 40 franci. Manuscript« ■■ sa Inapoiazi. ADMINISTRAȚIA Arad, Deak Feraneza. Mr. 30. INSERTIUWLE: de un sir garmoad : infots datt 14 tani; a doua oart 12 hasi; a lr*l pari I b. de decar« pabtfcafbu* Atttabooamentete. cit ti taporti. ■ ■De nat a ac pliti maiata ta Arad, Telefon pentra ora#ţi «saMta t 0 PAGINĂ DIN ISTORIA PRESEI MAGHIARE. Din vremuri îndepărtate deja fiecare aristocrat maghiar își avea Ovreiul său de casă. Acesta era însărcinat cu aranjarea daraverilor — de multe ori murdare. Tot aşa, cancelarii şi alţi înalţi dignitari ai ţării aveau şi el Ovreii lor, de cari se foloseau în diferite treburi. Obiceiul acesta a rămas până în zilele noastre. Dintre miniştrii cel care s’a folosit şi de trei Ovrei d’odată, a fost Széll Kálmán. Adorján dela organul său semioficios venea sa-l scoale şi să-i aducă noutăţile dimineţii (pe ale nopţii le afla excelenţa nainte de a se culca); la dejun îl ţinea de urât Vészi, (alois Weiss), marele cronicar al tuturor cancanurilor politice, prin condeiul căruia Széll îşi plasa părerile pentru cari nu-i venea la socoteală să ia răspunderea , dar la câte un club restaurant întâlnea, din întâmplare, pe Fenyő Sándor, jurnalistul de opoziţie de care se slugia. Dintre toţi aceşti stimaţi israeliţi cel mai cu trecere era însă Fenyő Sándor. El îşi făcuse stagiul de abil »jurnalist« la un ziar guvernamental : »Magyar Hirlap«, şi când a trecut proprietar la »Egyetértés«,desigur că nu s’a desbrăcat nici de vechile simpatii nici de apucăturile cari se vede că îi erau a doua natură, ca să nu zicem nărav din fire. . . Vorba e că pentru partidul kossuthist noua achiziţiune fu fatală. Kossuth Franczi fu silit să părăsească de mai multe ori ziarul la care figurase ca »politikai vezér« ; îşi părăsi acest post — bine retribuit de altfel! — şi Eötvös Károly. Scurt: se face în partid o învălmăşeală, din care se născu o sciziune ş’un al doilea ziar kossuthist : »Független Magyarország«, unde preponderanţa o au — creştinii. Intr'astea peste »Egyetértés« mai dete cu buclucul cu Dienes Márton, alt onorabil israelit, pe care-1 bănuiseră mulți că era Ovreiul de casă al prim-ministrului Héderváry, ori că voia s'ajungă, lăcomia i-a stricat insă omenia. Pap Zoltán a depus, adică la biuroul Camerii ridicula sumă cu care Ovreiul Dienes credea că o să-l cumpere, pe el, deputat get-beget Ungur... Destul cu toate aceste au produs în partidul kossuthist multe încurcături și vulpoiul de Széli își putea rîde în barbă de festa ce li-a jucat, prin evreii séi, nu numai adversarilor săi kossuthiști, dar chiar și succesorului său — Héderváry. Mândru de atâta putere și ispravă ce face prin ziarul său, Fenyő s’a dat tot mai mult pasiunel »nobile« (credea el!) de a introduce în misterele »vieţii de capitală, tinerele vlăstare, fetiţe eleve la şcoală, îndeosebi sub Széli orgiile sale ajunseră secret public. Poliţia cunoştea nenumărate caşuri, fiecare o crimă abominabilă, dar care nu se putea urmări din oficiu. Şi chiar dacă victimile făceau vreo arătare, Fenyő găsia mijloace de a determina retragerea denunţărilor... Procurorii nu îndrăzneau nici el să facă greutăţi »jurnalistului« cu atâta trecere pe lângă toate escelenţele... Fenyő brava lumea, îşi bătea joc de bunele moravuri şi poza pe Catone al vieţii publice din ţeară. Cine dintre Români nu ştie, de pildă, cum el se amestecase în vieaţa noastră bisericească, deschizând coloanele ziarului sau câtorva nemernici Români, cari neputând stăpâni situaţia bisericească în virtutea încrederii şi votului obştesc, socoteau s’o forţeze prin intrigă meschină şi prin mizerabile denunţări... Cine nu ştie campania ce a dus-o «Egyetértés» împotriva alesului Diecesei Aradului, cine nu- şi poate închipui cam ce motive sunătoare hotărau în acţiunile sale pe Fenyő, care trăia de altfel ca un prinţ ?... Nemeşa însă l’a ajuns. Mai săptămânile trecute, dupâ ce la urît bătut în stradă, prins fiind in flagranti, zadarnic bătu la uşa primului ministru Tisza, pe semne pentru a se desculpa, a cere protecţie în schimbul de miri a ce promisiune, zadarnic mai brava lumea, plimbându-se ostentativ şi luând parte la mesele comune ale deputaţilor kossuthişti. Laţul se strângea în jurul gâtului seu şi când simţi primejdia, fuga! pe urma lui Dienes!.. Nu isbuti să ajungă însă în America, ci fu prins în Elveţia, adus cu escorta şi pus la răcoare. Dar zilele acestea puturăm citi, la ştirile mărunte de pe la tribunale, că onorabilul redactor-şef a fost condamnat la 9 luni temniţă. Atâta, nimic mai mult. Abea doar «Magyar Szo» a comentat mai pe larg chestia şi a lăudat pe juzil cari, cu toată presiunea externă ce s’a făcut de unii şi de alţii în favorul lui Fenyő, au osândit pe păcătos... Ian’ închipuiţi-ve ce vuiet s’ar fi făcut în presa maghiară dacă unui ziarist d’al naţionalităţilor i s’ar fi întâmplat asemenea ruşine !... Câţi articoli şi în ce ton s’ar fi scris ?!.. Cum s ar fi aruncat umbră asupra întregei prese române ? Şi ce capital nu s’ar fi făcut, zicându-se : iată conducătorii naţionalităţilor, iată ce fel de oameni combat politica maghiară!... Aşa însă, că e vorba de un Schreib Moritz, presa jidoviţă tace. Abea cel de la »Alkotmány« şi »Magyar Szó«, catolicii şi protestanţii, au avut curajul să-şi exprime bucuria că în fine a fost osândit un jurnalist ovreiu, care de mult și pe vreme îndelungată ar fi trebuit scos din societatea oamenilor onorabili. Ce însemnează asta? însemnează, ceea ce de altfel e notorie de mult, că presa întreagă din Ungaria e în mâna ovreilor. Dar solidaritatea de rassă este atât de mare între fii lui Israil, încât de sigur el unanim ar osândi şi excomunica dintre dânşii pe nesocotitul care şi-ar permite, împins de vreun motiv subiectiv (obiectiv nu se găseşte intre el!), sa jubileze când unul dintre ei ajunge demascat şi condamnat. Şi mai însemnează ca presa asta, condusă de ovrei, a viciat până la aşa grad opinia publică maghiară, încât, aceasta a devenit imposibilă şi incapabilă de reacţiune când ar trebui sa se producă furtuni sociale şi sa măture nu numai pe criminal, dar pe toţi câţi se fac luntre şi punte pentru a-l scuza, a-l apăra şi — dacă se poate — chiar a-1 scăpa. Unde se va ajunge cu astfel de presă, nu este greu de prevăzut. . . Bani având, Fenyő şi-a permis toate. Făcând guvernului servicii oneroase, i s’au iertat multe. Bani să aibă cineva şi servicii politice să facă, şi va putea în Ţeara Ungurească să braveze morala publică... Graţie, toate acestea, presei maghiare jidovite. Cercurile electorale din comitatul Arad. Cetitorii noştri işî vor aduce încă aminte de o hotărîre a congregaţiei comitatului nostru adusă pe furiş într’o şedinţă, hotărîre care tindea la o nouă arondare a cercurilor electorale din comitat. Am dovedit atunci cu legea în mâni, ce revoltătoare nedreptate ni se face nouă Românilor prin aceasta împărţire şi spiritele erau în grad suprem iritate asupra celor dela cârma comitatului, cari se pretează şi la astfel de apucături. Noi Românii am recurs împotriva concluziilur comitatului la ministerul de interne, iar deputatul naţional Dr. Aurel Vlad a adresat în aceasta afacere în 9 ianuar 1904 şi o interpelare. Din ianuar, abea acum vine contele Tisza, ca ministru Cei mai excelenţi profesori şi medici îl recomandă ca remediu cu efect contra morburilor de plumânî, afecţiunilor organelor de respiraţie, precum: bronchită cronică, tuşă convulsivă, şi mai ales este recomandat Convalescenţilor după influenza. — Sirolinul promovează apetitul şi face să crească greutatea corpului, depărtează tusa şi flegma și tace să Inceteaze asudarea de noapte.— Din causa mirosului şi gustului său plăcut este luat cu plăcere și de copii. In farmacii să capătă In sticle de 4 cor. Să fim atenți, ca flecare sticlă să fie prevăzută cu Urma de mai jos 277 F. Hoffmann-La Roche & Go. fabrică chimică Basel (Svitera).