Tribuna, iunie 1905 (Anul 9, nr. 102-121)

1905-06-01 / nr. 102

Pag. 2. derea fratelui Seu, profund mişcat s’a es­primat cam în termenii următori : »Ultima legătură care Mă mai ţinea de Casa părintească s a rupt prin moartea iubitului Meu frate. Acum casa mea este aci şi familia Mea este numai poporul ro­mân« !* Dl Dim. Sturdza şi top fruntaşi partidului naţional-liberal s’au dus la Palat spre a es­­prima sentimentele lor de condolenţă M. S. Regelui. In tot timpul zilei a fost la Palat un nesfârşit pelerinaj de persoanele care s’au dus să se în­scrie în registre.* Drapelul dela Palat a fost coborât la jumă­tate, în semn de doliu. In toată Capitala s’au arborat drapele na­ţionale cu zăbranic negru. * Senatul şi Camera au ridicat Sâmbătă şedinţa în semn de doliu. Senatul, prin preşedintele său, a trimis următoarele telegrame: A. S. R. Principesei Antonia de Hohenzollern, Sigmaringen.* „Senatul român, prin glasul meu, aduce A. V. Regale expresiunea respectuoaselor şi profundelor sale condoleanţe pentru cruda pier­dere pe care aţi suferit-o prin moartea Augu­stului vostru soţ. „România se asociază la doliul A. V. Re­gale şi resimte, ca şi dânsa, golul imens din Familia Regală ale cărei destine sunt nedes­părţite de Augusta Si familie. * A S. R. Principelui Wilhem de Hohenzollern. Berlin. „Senatul român mi-a dat trista însărcinare de a exprima A. Voastre sentimentele de adînca durere cu ocazia ireparabilei pierderi pe care a­ţî încercat“. * A. S. R. Prerpelul Ferdinand al României. „Senatul român, adine mişcat de dureroa şi pierdere a Augustului Vostru părinte, prezintă A. V. Regale expresiunea sentimentelor sale de res­­pectoase condolenţe. „întreaga Românie, cuprinsă de jale, împăr­tăşeşte toate durerile Augustei Famil de care sunt legate destinele sale“. .★ D. Anton Carp, in numele consiliului general al Băncei Naţionale a României, a trimis următoarele două telegrame: A. S. R. Principelui Wilhelm von Hohenzollem Berlin. Luând o parte vină la marea şi dureroasa per­dere ce A. F. R. şi Augusta Sa Familie a încercat, Consiliul general al Bancei Naţionale a României roagă pe A. S. R. sa binevoiased a primi r­espectuoasele sale condolenţe. A. S. R. Principele Leopold ne-a fost în­doit de scump prin legăturile care ’L uneau cu Augustul nostru Suveran şi cu A. S. R. Princi­pele României. A. S. R. a fost şi un mare amic al Ţarei noastre Suntem siguri că, în acelaşi timp cu noi, toţi Românii, dureroşi afectaţi, vor împărtăşi cu A. V. R. şi cu Augusta sa Familie această mare nenorocire. p. guvernator Ant. Carp. * A. S. R. Principelui Ferdinand al României. Berlin. Consiliul general al băncei Naţionale aflând cu durere marea perdere, ce A. V. R. şi Augusta Sa Familie a încercat, roagă pe A. V. R să bi­­ne­voiască a primi, în această tristă împrejurare, expresiunea profundului­­devotament şi a respec­­tuaselor sale condolenţe. Legăturile atât de strânse şi atât de puter­nice, cari legau pe A. S. R. Principele Leopold cu ţeara noastră, vor face din cruda pierdere a A. V. R. şi a Augustei Sale Familii un doliu na­ţional. p. guvernator, Ant. Carp. Membrii Academiei Române s’au în­trunit Vineri la ora­­ d. a. în şedinţă or-1 î dinarâ. Domnul Preşedinte Ion Kalinderu a comunicat încetarea din viaţă a A. S. R. Principelui Leopold de Hohenzollern, fra­tele mai mare al M. S. Regelui şi tatăl A. S. R. Principelui Ferdinand al României. In cuvintele călduroase, D-sa a arătat înaltele calităţi ale Augustului defunct care avea o cultură întinsă şi variată, cum şi interesul deosebit ce purta ţărei noastre, cu ale cărei fapte şi manifestaţiuni era tot­­deuna în curent. A mai adăugat că este în sentimentul tuturor membrilor Acade­miei ca să ia o parte vie la durerile ca şi la bucuriile Familiei Regale, când cere ca biroul să esprime Maiestăţilor Lor şi Al­teţelor Lor Regale profundă compătimire pentru marea durere de care au fost lo­viţi. In urmă a ridicat şedinţa in semn de doliu.* D. G. Gr. Cantacuzino, prim-ministru şi ministru de interne, a făcut de nou Sâm­bătă seara la orele 5, vizită M. 3. Regelui. Funeraliile A. S. R. Principelui Leo­pold vor avea loc la Sigmaringen Joaia viitoare. Regimentul 12 Dâmboviţa, al cărui şef era principele Leopold, va trimite o de­­legaţiune la funeralii. Din causa doliului familiei regale toate spectacolele publice au fost contramandate aseară, în nici un local public nu a cântat muzica. * Expoziţia naţională. Comisia pentru organizarea expoziţiei naţionale s-a întrunit Vineri seara, sub preşedenţia d-lui Dr. Istrati şi a luat mai multe dispoziţiuni. Sunt mulţi care cred că terenul cel mai nemerit pentru expoziţie, e câmpul Proco­­peia de la Cotroceni, situat lângă facultatea de medicină, dar nu câmpul Filaretului. Obiecţiile sunt, că în timpul ce la Fi­laret lipseşte şi lumina electrică, şi apa şi canalele, la Cotroceni, toate acestea sunt la îndemână. Afară de acestea terenul de la Cotroceni e al ministerului de domenii, şi nu e nevoie a se face cheltueli pentru exproprieri. Se zice că se va numi o comisie care să studieze din nou, chestia alegerei tere­nului pe care se va ţine expoziţia, şi să se pronunţe definitiv asupra acestei chestii. „T­RIBUN­A“ O broşură interesantă. Zilele, acestea a apărut în tipografia Ziarului nostru o broşură de mare interes întitulată *Die Bedeutung des Ro­­mănischen Elementes im: Volker­­concerte Europas« von Einem Wahren Patrioten. Autorul tratează, dintrun punct de ve­dere înalt, militar şi politic, poziţia neamu­lui românesc în conc­rtul popoarelor în mij­locul cărora trăim. Broşura, se­ înţelege, este scrisă pentru străinătate. Clar şi concis, se face o repri­­vire istorică asupra evenimentelor prin cari am trecut şi se scot în evidenţă îndeosebi Nr. 102 calităţile militare ale neamului românesc, ceea­ ce-i dă broşurei caracter actual, căci tocmai acum cercurile înalte militare din mo­­­narchia noastră e preocupată de chestiile pri­vitoare la armată. Broşura aceasta, elegant tipărită, scrisă cu deosebită competenţă, respândită în stră­inătate, va face un real serviciu neamului românesc. Obiectivitatea cu care-l scri­d şi adevărurile ce cuprinde e de natură a câş­tiga simpatia străinătăţii pe seama nea­mului românesc. Fejérváry la M. Sa. — Despre situaţia politică. — Eun, la orele 11 baronul Fejérváry a fost primit în audienţă de M. Sa. Se asigură că el a dus cu sine lista nouilor miniştri. După audienţă baronul Fejérváry s’a dus îndată la cancelaria de cabinet unde, după cum se dă cu socoteală, s’a hotârît programul : când să meargă nouil miniştri la Viena, când vor depune jurământul şi când vor fi primiţi în audienţă. Tisza probabil că la 15 c. va fi chemat la Viena să contrasemneze numirile nouilor miniştri. Ministrul de finanţe Lukács este şi el în Viena. Se crede că pentru a raporta a­­supra sumelor de bani ce se găsesc în vis­tieria ţârii. Se crede că până Sâmbătă se vor şi face nouile numiri, aşa că pe atunci va fi convocată şi Dieta. In acest caz deputaţii români vor tre­bui să meargă şi ei pe Sâmbătă la Buda­pesta. Comisarii şi esamenele. Ni­ se scrie: Ven. Consistor aradan a iniţiat ideia aceasta, încă de vre­o câţi­va ani. eară Vener. Consistor din Oradea-Mare, anul trecut a iniţiat, numind 6 comisari dintre învăţători. Aceasta ideie ar fi foarte salutară, dacă şi prin părţile noastre (în Bihor) i­ s’ar da mai mare atenţie, ca şi la fraţii de sub consistorul aradan. 1. Comisarii să se concheme la o conferinţă prealabilă pentru consultarea agendelor relativ la progresul învăţământului, şi alte chestii ce se ţin de această sferă. 2. Examenele să se ţină cu comisarii la un timp anumit, şi nu de loc să se înceapă în tract, ci cel puţin­ după trei zile, ca comisarii să aibă timp pentru regularea afacerilor sale. 3. Comisarii să fie prevăzuţi şi cu diurne, pentru­ că îşi negligă în timpul acela afacerile economice, din care cau să au daune. 4. Examenul să fie cât se poate de sărbă­toresc. Inspectorul se provoace pe preşedintele comitetului parochial, ca se unzuiasca în înţele­gere cu învăţătorul, ca atât comit, parochial, pă­rinţii, cât şi oaspeţi cât de mulţi să ia parte la examen, că numai aşa îşi are niveul la culme. Exemplu de imitat în privinţa aceasta ca şi în altele după cum am observat este tractul Ţinea, condus cu multă diliginţă de vrednicul protopop tractual. 5. Examenul să se înceapă cu fiecare clasă separat. Să nu răspundă copiii unul din o clasă, unul din alta, prin ce se face o confusiune va­­vilonică, neputându-se constata resultatul în­văţământului. 6. După finea examenului să se ţină con­ferinţă în meritul causei, ca conform principiilor didactice să se îndrepteze ce este de îndreptat. Un comisar. Cunoscând solicitudinea P. C. Sale vica­rului V. Mangra pentru şcoală, suntem si­guri câ se vor şi face toate câte sunt me­nite sâ ridice nivelul şcoalelor noastre con­fesionale.

Next