Tribuna, iunie 1905 (Anul 9, nr. 102-121)
1905-06-01 / nr. 102
Pag. 2. derea fratelui Seu, profund mişcat s’a esprimat cam în termenii următori : »Ultima legătură care Mă mai ţinea de Casa părintească s a rupt prin moartea iubitului Meu frate. Acum casa mea este aci şi familia Mea este numai poporul român« !* Dl Dim. Sturdza şi top fruntaşi partidului naţional-liberal s’au dus la Palat spre a esprima sentimentele lor de condolenţă M. S. Regelui. In tot timpul zilei a fost la Palat un nesfârşit pelerinaj de persoanele care s’au dus să se înscrie în registre.* Drapelul dela Palat a fost coborât la jumătate, în semn de doliu. In toată Capitala s’au arborat drapele naţionale cu zăbranic negru. * Senatul şi Camera au ridicat Sâmbătă şedinţa în semn de doliu. Senatul, prin preşedintele său, a trimis următoarele telegrame: A. S. R. Principesei Antonia de Hohenzollern, Sigmaringen.* „Senatul român, prin glasul meu, aduce A. V. Regale expresiunea respectuoaselor şi profundelor sale condoleanţe pentru cruda pierdere pe care aţi suferit-o prin moartea Augustului vostru soţ. „România se asociază la doliul A. V. Regale şi resimte, ca şi dânsa, golul imens din Familia Regală ale cărei destine sunt nedespărţite de Augusta Si familie. * A S. R. Principelui Wilhem de Hohenzollern. Berlin. „Senatul român mi-a dat trista însărcinare de a exprima A. Voastre sentimentele de adînca durere cu ocazia ireparabilei pierderi pe care aţî încercat“. * A. S. R. Prerpelul Ferdinand al României. „Senatul român, adine mişcat de dureroa şi pierdere a Augustului Vostru părinte, prezintă A. V. Regale expresiunea sentimentelor sale de respectoase condolenţe. „întreaga Românie, cuprinsă de jale, împărtăşeşte toate durerile Augustei Famil de care sunt legate destinele sale“. .★ D. Anton Carp, in numele consiliului general al Băncei Naţionale a României, a trimis următoarele două telegrame: A. S. R. Principelui Wilhelm von Hohenzollem Berlin. Luând o parte vină la marea şi dureroasa perdere ce A. F. R. şi Augusta Sa Familie a încercat, Consiliul general al Bancei Naţionale a României roagă pe A. S. R. sa binevoiased a primi respectuoasele sale condolenţe. A. S. R. Principele Leopold ne-a fost îndoit de scump prin legăturile care ’L uneau cu Augustul nostru Suveran şi cu A. S. R. Principele României. A. S. R. a fost şi un mare amic al Ţarei noastre Suntem siguri că, în acelaşi timp cu noi, toţi Românii, dureroşi afectaţi, vor împărtăşi cu A. V. R. şi cu Augusta sa Familie această mare nenorocire. p. guvernator Ant. Carp. * A. S. R. Principelui Ferdinand al României. Berlin. Consiliul general al băncei Naţionale aflând cu durere marea perdere, ce A. V. R. şi Augusta Sa Familie a încercat, roagă pe A. V. R să binevoiască a primi, în această tristă împrejurare, expresiunea profunduluidevotament şi a respectuaselor sale condolenţe. Legăturile atât de strânse şi atât de puternice, cari legau pe A. S. R. Principele Leopold cu ţeara noastră, vor face din cruda pierdere a A. V. R. şi a Augustei Sale Familii un doliu naţional. p. guvernator, Ant. Carp. Membrii Academiei Române s’au întrunit Vineri la ora d. a. în şedinţă or-1 î dinarâ. Domnul Preşedinte Ion Kalinderu a comunicat încetarea din viaţă a A. S. R. Principelui Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al M. S. Regelui şi tatăl A. S. R. Principelui Ferdinand al României. In cuvintele călduroase, D-sa a arătat înaltele calităţi ale Augustului defunct care avea o cultură întinsă şi variată, cum şi interesul deosebit ce purta ţărei noastre, cu ale cărei fapte şi manifestaţiuni era totdeuna în curent. A mai adăugat că este în sentimentul tuturor membrilor Academiei ca să ia o parte vie la durerile ca şi la bucuriile Familiei Regale, când cere ca biroul să esprime Maiestăţilor Lor şi Alteţelor Lor Regale profundă compătimire pentru marea durere de care au fost loviţi. In urmă a ridicat şedinţa in semn de doliu.* D. G. Gr. Cantacuzino, prim-ministru şi ministru de interne, a făcut de nou Sâmbătă seara la orele 5, vizită M. 3. Regelui. Funeraliile A. S. R. Principelui Leopold vor avea loc la Sigmaringen Joaia viitoare. Regimentul 12 Dâmboviţa, al cărui şef era principele Leopold, va trimite o delegaţiune la funeralii. Din causa doliului familiei regale toate spectacolele publice au fost contramandate aseară, în nici un local public nu a cântat muzica. * Expoziţia naţională. Comisia pentru organizarea expoziţiei naţionale s-a întrunit Vineri seara, sub preşedenţia d-lui Dr. Istrati şi a luat mai multe dispoziţiuni. Sunt mulţi care cred că terenul cel mai nemerit pentru expoziţie, e câmpul Procopeia de la Cotroceni, situat lângă facultatea de medicină, dar nu câmpul Filaretului. Obiecţiile sunt, că în timpul ce la Filaret lipseşte şi lumina electrică, şi apa şi canalele, la Cotroceni, toate acestea sunt la îndemână. Afară de acestea terenul de la Cotroceni e al ministerului de domenii, şi nu e nevoie a se face cheltueli pentru exproprieri. Se zice că se va numi o comisie care să studieze din nou, chestia alegerei terenului pe care se va ţine expoziţia, şi să se pronunţe definitiv asupra acestei chestii. „TRIBUNA“ O broşură interesantă. Zilele, acestea a apărut în tipografia Ziarului nostru o broşură de mare interes întitulată *Die Bedeutung des Romănischen Elementes im: Volkerconcerte Europas« von Einem Wahren Patrioten. Autorul tratează, dintrun punct de vedere înalt, militar şi politic, poziţia neamului românesc în concrtul popoarelor în mijlocul cărora trăim. Broşura, se înţelege, este scrisă pentru străinătate. Clar şi concis, se face o reprivire istorică asupra evenimentelor prin cari am trecut şi se scot în evidenţă îndeosebi Nr. 102 calităţile militare ale neamului românesc, ceea ce-i dă broşurei caracter actual, căci tocmai acum cercurile înalte militare din monarchia noastră e preocupată de chestiile privitoare la armată. Broşura aceasta, elegant tipărită, scrisă cu deosebită competenţă, respândită în străinătate, va face un real serviciu neamului românesc. Obiectivitatea cu care-l scrid şi adevărurile ce cuprinde e de natură a câştiga simpatia străinătăţii pe seama neamului românesc. Fejérváry la M. Sa. — Despre situaţia politică. — Eun, la orele 11 baronul Fejérváry a fost primit în audienţă de M. Sa. Se asigură că el a dus cu sine lista nouilor miniştri. După audienţă baronul Fejérváry s’a dus îndată la cancelaria de cabinet unde, după cum se dă cu socoteală, s’a hotârît programul : când să meargă nouil miniştri la Viena, când vor depune jurământul şi când vor fi primiţi în audienţă. Tisza probabil că la 15 c. va fi chemat la Viena să contrasemneze numirile nouilor miniştri. Ministrul de finanţe Lukács este şi el în Viena. Se crede că pentru a raporta asupra sumelor de bani ce se găsesc în vistieria ţârii. Se crede că până Sâmbătă se vor şi face nouile numiri, aşa că pe atunci va fi convocată şi Dieta. In acest caz deputaţii români vor trebui să meargă şi ei pe Sâmbătă la Budapesta. Comisarii şi esamenele. Ni se scrie: Ven. Consistor aradan a iniţiat ideia aceasta, încă de vreo câţiva ani. eară Vener. Consistor din Oradea-Mare, anul trecut a iniţiat, numind 6 comisari dintre învăţători. Aceasta ideie ar fi foarte salutară, dacă şi prin părţile noastre (în Bihor) i s’ar da mai mare atenţie, ca şi la fraţii de sub consistorul aradan. 1. Comisarii să se concheme la o conferinţă prealabilă pentru consultarea agendelor relativ la progresul învăţământului, şi alte chestii ce se ţin de această sferă. 2. Examenele să se ţină cu comisarii la un timp anumit, şi nu de loc să se înceapă în tract, ci cel puţin după trei zile, ca comisarii să aibă timp pentru regularea afacerilor sale. 3. Comisarii să fie prevăzuţi şi cu diurne, pentru că îşi negligă în timpul acela afacerile economice, din care cau să au daune. 4. Examenul să fie cât se poate de sărbătoresc. Inspectorul se provoace pe preşedintele comitetului parochial, ca se unzuiasca în înţelegere cu învăţătorul, ca atât comit, parochial, părinţii, cât şi oaspeţi cât de mulţi să ia parte la examen, că numai aşa îşi are niveul la culme. Exemplu de imitat în privinţa aceasta ca şi în altele după cum am observat este tractul Ţinea, condus cu multă diliginţă de vrednicul protopop tractual. 5. Examenul să se înceapă cu fiecare clasă separat. Să nu răspundă copiii unul din o clasă, unul din alta, prin ce se face o confusiune vavilonică, neputându-se constata resultatul învăţământului. 6. După finea examenului să se ţină conferinţă în meritul causei, ca conform principiilor didactice să se îndrepteze ce este de îndreptat. Un comisar. Cunoscând solicitudinea P. C. Sale vicarului V. Mangra pentru şcoală, suntem siguri câ se vor şi face toate câte sunt menite sâ ridice nivelul şcoalelor noastre confesionale.