Tribuna, iulie 1906 (Anul 10, nr. 124-144)
1906-07-22 / nr. 139
Pag. 2. Situația. Supt titlul acesta »Pester Lloyd« publică un interview avut cu un membru al partitului andrassist. — M’aţi întrebat asupra felului cum judec întâmplările zilelor din urmă. Am sensaţia avută adesea şi pe timpul obstrucţiei trecute, sensaţia unei furtune apropiate. In faţa publicului toate se petrec neted, dar după culise şefii păţesc multe neajunsuri. Cauza lor este partidul kossuthist. Unii membrii ai acestui partid caută să-şi păstreze neatârnarea şi libertatea de acţiune. Se ştie, că în luna de miere a ministrului Kossuth a avut multe neplăceri cu partidul său pentru votarea budgetului comun. Partidul acesta sufere de un conflict al sentimentelor sale. In afară el ar dori să se înfăţişeze alegătorilor ca partidul de opoziţie şi membrii lui mai tineri se plâng că îşi pierd popularitatea din cauza politicei de 67 ce sunt siliţi să facă. Ei se întorc din colegiile lor electorale şi ne povestesc despre desamăgirea alegătorilor. Aceştia sporesc apoi numărul de nemulţămiţi din sinul partidului.Nemulţumiţii încă nu au un centru în jurul căruia să se adune dar prezenţa lor produce un sentiment de neplăcere continuă. Ei ar dori să păstreze favoarea alegătorilor. Singurul mijloc al guvernului de a pune o stavilă nemulţumirilor este de a împrăştia cu mână darnică favoruri. Dar numărul demnităţilor şi funcţiilor vacante este mic şi trebue împărţit cu celelalte partide. Mijlocul celalalt în contra nemulţumirilor, disciplina lipseşte. Dovadă cazul cu tramvaiul electric Pressburg—Viena. Alegerile din Arad şi circumscripţia VII din capitală iar confirmă nemulţămirea alegătorilor. Din toate simptomele acestea, cei drept, nu urmează dizolvarea coaliţiei, dar hotărât se pregăteşte o desbinare în sânul partidului independenţii. S’a auzit deja strigătul venit din stânga extremă, adresat miniştrilor kossuthişti. Dă-ţi demisia. Situaţia lui Kossuth şi Apponyi faţă cu un partid kossuthist radical ar fi penibilă. Va putea Kossuth să oprească pe cei mai mulţi din partidul său de a trece în opoziţie faţă cu un astfel de partid ? Aceste nermilţămiri vor izbucni probabil când tratativele pentru indirsa compromisului nu vor avea rezultatul dorit. Atunci furtuna se va deslănţui. Budgetul de stat pe anul 1906. In foaia oficioasă se publică articolul de lege al IX-lea despre budgetul de stat pe anul 1906.* Camera advocaţilor din Budapesta — împotriva ministrului de justiţie. Din incidentul cunoscutelor ordinaţiuni a ministrului de justiţie Po- Iónyi, prin care a reactivat, — pentm infrînirea stresei — instituţiunea procurorului de noapte,, o parte mare a opiniei publice maghiare s’a revoltat contra acestei măsuri reacţionare a unui ministru din «marele guvern naţional». Presa, cea a opoziţiei, cu multă hotărire, cealaltă cam cu jumătate de’gură, a osândit întreagă atentatul acesta la libertatea ei, din partea unui ministru,, care tocmai prin presă, prin ceea ce cualificăi dânsul, azi abus de presă, s’a ridicat la demnitatea de ministru. Se ştie că Polonyi, de pe banca de acuzaţi, aşa zicând, unde a fost tras pentru alesa maiestate, a ajuns în fotoliul ministerial. La iniţiativa mai multor advocaţi, a fost contracată şi camera advocaţilor din Budapesta pentru a lua atitudine în chestiunea ominoasei ordinaţiuni. Mercuri şi-a ţinut aceasta cameră şedinţa, care în mijlocul unor furtuni s’a terminat cu osândirea ministrului Polónyi, primindu-se o moţiune a advocatului Vázsonyi, prin care ordinaţiunea lui Polónyi se declară de reacţionară şi primejdioasă pentru libertăţile publice. Şedinţa tamerii a fost foarte furtunoasă. Adicţii lui Polónyi, s’au adunat şi dânşii ca să-l apere Toţi diurniştii din cancelaria sa advocaţială au venit, ca dacă nu altceva, să facă scandal. Au fost însă devotaţi şi Polónyi, care mai ieri alaltăieri, era atotputernic în Cameră, acum ca ministru a fost osândit şi blamat de Cameră. Noi nu ne prea emoţionăm nici de campionii ce-şi dau aere a apăra libertatea presei. Ei înşişi, merg în privinţa aceasta numai pân’acolo, că protestează în contra confiscărei preventive a ziarelor, dar nu cer deodată libertate absolută pentru presă şi nu cer mai ales sistarea anomaliei, ca presa naţionalităţilor, singură care este în mod barbar călcată în picioare, să nu mai fie trasă înaintea astor fel de curţi cu juraţi, cari judecă în causa lor proprie. Ruşinea aceasta şi infamia aceasta, ei nu cer să i se pună capăt natural pentru că ea loveşte în naţionalităţi. D’acea primim cu cuvenita rezervă şi pe aşa numiţii campioni ai libertăţii de presă. * Alegerea de la Nagy-Körös. La alegerea de deputat întâmplată Join Nagy-Körös a fost ales cu unanimitate Barabás Béla. * Fispani noi. Cu prilegiul audienţei ministrului de interne Andrássy la Ischl s’a făcut propunerea pentru absolvarea din postul lor a foştilor fişpani credincioşi lui Tisza şi Fejérváry. Aceştia sunt: cei din Făgăraş, Braşov, Caraş-Severin şi Arva. Ministrul a mai propus fişpani noi pentru comitate, aşa pentru comitatul Ciongrad va fi numit deputatul Kelemen Béla, Borsod; Kubik Béla, Făgăraş; Gyarmaty Zsigmond. Cu prilegiul acestei audienţe ministrul a mai făcut două propuneri, despre lărgirea autonomiei comitatelor şi despre restrângerea drepturilor regelui cu privire la amânarea sau disolvarea dietei. Bineînţeles despre aceasta din urmă regele n’a putut decât să-şi esprime mirarea. * Guvernul şi greva secerătorilor. Ministrul de intere Andrássy luând în considerare rapoartele primite de la autorităţile civille, în urma cărora grevele secerătorilor sunt pe sfârşite mai în toate părţile, a dat ordin ca jandarmii să fie retrimiși la posturile lor.* Afacerea Jekelfalussy a ajuns înaintea judecătoriei, care va și pertracta în aceasta afacere deja Luni.* Contra limbei ungurești. Foile ungurești scriu cu înverşunare contra artistiei comunale din Brezova, deoarece nu voieşte, ca protocoalele şedinţelor să fie scrise în limba ungurească, ci în cea slovacă. In sat curat slovac,, să cade să se dea atâta cinste limbei slovace. Ministerul instrucţiunei publice a numit o comisiune, compusă din domni: N. Lăcusteanu, I. Petrescu, Teodorian, V. Maniu, maior Chiriţescu şi D. Ionescu spre a alcătui nouile orarii ale liceelor şi gimnazilor în vederea întroducerei exerciţiilor militare obligatorii. * D-na Irina Ghica, fiica dlui Gh. Gr. Cantacuzino, prim-ministru, se află foarte grav bolnavă la Floreşti în urma unei faceri grele. Medicul care a îngrijit-o la început a fost dl dr. Cosma din Ploeşti, apoi dl dr. Cantacuzino, ale cărui prescripţiuni nefiind însă urmate cu rigurositate, boala s’a agravat. Specialistul vienez chemat de urgenţă n’a putut de cât numai să regrete că nu s’au executat dispoziţiunile dlui dr. Cantacuzino. Primul ministru a chemat azi grabnic pe dl dr. Leonte, care a şi plecat la Floreşti cu un tren special.* Ieri s’au făcut noui perchiziţiuni domiciliare la câţiva greci din Galaţi confiscându-se numeroase corespondenţe.* Comitetul central de pace, cu sediul în Berna (Elveţia) a conferit titlul de membru de onoare dlui N. Fleva, ministrul ţării la Roma. * Comercianţii din Galaţi, cu delegaţii din Ploeşti, în urma unor consfătuiri ţinute ori, s’au constituit în grup de iniţiativă spre a pregăti şi a convocă pe toţi comercianţii la întruniri de consfătuire cu privire la solidarizarea tuturor comercianţilor, industriaşilor şi producătorilor. * Se zvoneşte în cercurile guvernamentale că conflictul greco-român care înn ultimul timp devenise foarte acut prin mijloacele de represalii luate de guvernul român în corrtră grecilor şi în contra mărfurilor greceşti, este pe cale de a se aplana. Grecia a fost silită să primească toate condiţiunile impuse de România cu privire la Macedonia. Această întorsătură a lucrurilor, s-r zice, că se datoreşte în special Angliei care văzând că cererile şi pretenziunile guvernului român surat drepte a luat parte României în acest conflict * «TRIBUNA» Din România. M. S. Regele a semnat decretul pentru înfiinţarea unei nnei medalii numită: Răsplata muncei pentru biserici. Medalia, va avea trei clase şi se va da tuturor cari au contribuit la propăşirea cultului creştin ortodox* în România.* Dl dir. Buzaţi, care este de trei săptămâni oaspete M. M. L L. la Castelul Peleş, continuă să dea îngrijirile sale luminate M. S. Regelui, care putem anunţă, se află foarte bine. Masajul urmat neîntrerupt, a dat excelente rezultate. Regele are o mină foarte bună şi pare reîntineriri Nr. 139. Marea grevă dis Galaţi. Greva muncitorilor de la discurile din Galaţi a luat proporţii îngrijitoare. Peste 1500 au fost puşi la dispoziţia încărcătorilor de cherestele, dar ei neavând în cîs deprinderea de a ridică deodată mai multe scânduri şi a le încărca la vapoare, — antreprenorii, toţi străini, îi bruschează şi-i brutalizează. Până acum La soldaţi au căzut de pe schele, dintre cari unul au murit, doare se află pe moarte şi ceialalţi sunt mai mult sau mai puţin grav răniţi.* Ministrul de interne în conţelegere cu cel de finance şi de externe au luat dispoziţiunea ca grecii şi străinii cari se vor declară lăpădăţi de protecţiunea grecească, după cercetările făcute de prefectul judeţului respectiv să fie scutiţi de plata taxelor de represalii impuse supuşilor greci din ţară. Greva factorilor poştali continui şi desorganizarea în serviciul poştelor merge crescând. Pagubele pricinuite, mai ales comercianţilor, sunt foarte însemnate. Nici chiar abonaţii la cutiuţele poştei nu-şi primesc regulat corespondenţa. Eu de dimineaţă, factorii au făcut o excursiune la Ciurel. Poliţia luase măsuri de pază la poştă temându-se de dizordini. Atitudinea factorilor a fost însă demnă şi liniştită. SEGEDINUL E ORAŞ VESTIT«^ Acolo se pot căpăta cele mai ieftine oroloage și bijuterii, mai ieftine decât oriunde. Nu-i de lipsă să ne dăm bani în mâni străine. Cine vrea să se convingă despre toate acestea, să ceară un catalog mare ilustrat, ce se trimite gratuit, de la Scheiner- Sam fi juvaergiu în Szeged. Acolo se capătă un orologiu de argint dela 5 floreni începând, inel de aur, cu 14 carat dela 2 îl. 10 Cr în sus cercei de aur dela 1 îl. 50 în sus, lanț (colier) aur 4 îl. 50 cr. un orologiu de nivel dela 2 îl. 50, cr. în sus, un 5 ’ vecker dela 1 îl. 50 în sus.