Tribuna, octombrie 1907 (Anul 11, nr. 216-240)

1907-10-14 / nr. 227

Pag. 2 comitatul Aradului n’a ajuns la conştiinţă naţională, nici la conştiinţă politică. Mas­­sele mari nu ştiu ce fac atunci, când îşi dau votul lor pentru un deputat dietat, ori un reprezentant comitatens. Mulţimea săte­nilor români îşi vede numai năcazurile sale zilnice şi nu are aţintită privirea sa asupra chestiunii celei mari a naţiunei româneşti, ea vede în deputat pe omul, care îi poate face plânsuri, care îi exoperează scutirea de la cătănie, ori tratament mai bun din partea notarului ori a fibirăului, iar în re­prezentantul comitatens vede pe prietenul domnilor, cari pentru bani grei îi dau pă­şune, pământ în arândă, lemne ori bani pe camătă mare şi îi dă muncă grea pen­tru plată puţină. Nu s’a întărit încă în po­porul nostru acea convingere politică, că îmbunătăţirea radicală a forţei mizere, în care se află, nu se poate face, decât atunci când poporul românesc însuş va ajunge stăpân peste soartea sa, peste interesele sale materiale şi culturale. — Poporul ro­mânesc n’a ajuns încă să ştie, că nu se poate mântui de robia, în care a ajuns p­­ână când va suferi, ca toate treburile ei să fie date în grija străinilor. Sunt multe sate, în cari nu întră nici o foaie românescă. Abia dacă 20 la sută din­tre români ştiu scrie şi ceti. Economia raţională le este necunoscută. In grădini creşte polemidă. Fărădelegile usucă poporul. Alcoolismul înfricoşat în­cepe să secere victimele sale. Mai ales pe valea Murăşului sporesc prin şcoli elevii diformaţi, surzi şi tâmpiţi, feţii părinţilor alcoolişti. Iată ce bine ni a făcut stăpânirea, căreia ne-am dat şi ne dăm voturile noa­stre, iar preoţim­ea şi învăţători­mea n’a fă­cut nici măcar cea mai mică încercare, ca să oprească puvoiul acesta de răutăţi ce a dat asupra nefericitului nostru popor. Acestea sunt cauzele zilei dela 24 Octom­­vrie. * * Am făcut aci diagnoza. Poate că nu este de tot complectă. La tot cazul însă cu­prinde indiciile răului. Rămâne acum în FOIŢA ORIGINALA A «TRIBUNEI«. C­UGETĂRI. Culese de Hortense B. In dragoste învingerea este totdeauna a aceluia, care iubeşte mai pufin; el învinge pe acela, care iubeşte mai mult. * Căsătoria trebue să se bazeze pe un contract atât de conştiu, încât să eschidă orice pericol. * A înţelege pe oameni e a ierta mulţimea pă­catelor.* Când omul are să ascunză ceva şi însuşi de sine, atunci judecăţile ce le aduce, sunt departe de adevăr.* In inima oamenilor pentru credinţă este foc destul, convingerea însă abia are teren. M. Gorki. * Se poate oare hotărî, că adecă omul, în care punct al vieţii să-şi oprească fericirea? * Visarea are două cărări, una duce la extrem şi nefericire, ceealaltă te înalţă şi mângâie. br. Eötvös. * Simpatia poate există fără reciprocitate, prie­­tinia însă niciodată, acest sentiment e bazat pe schimb şi se poate lua drept contract bilateral, se înţelege cel mai măreţ contract. ♦ Numai pentru acele năcazuri compătimim pe alţii, contra cărora nici noi nu suntem asiguraţi. * Mila ce o simţim văzând suferinţele altora, o modifică nu mulţimea lor, ci acel sentiment, care după propunerea noastră zguduie sufletul celui ce sufere. Rousseau. * Câtă vreme omul trăieşte, nu-şi cuprinde pro­pria existenţă. E ca un sunet ce-l auzi din de­părtare, pe care numai după o vreme îl înţelegi. Turgenieff. Femeia la casa ei să fie umbră curată şi uu simplu echou. Umbra are numai forma pe care corpul i-o dă, echoul nu zice nimic altceva de­cât ce să cere dela el. Pan Hwei Pan.* * *) Una dintre cele mai mari scriitoare ale chinezilor. A trăit pe la a. 90 d. Hr. (Nota trad.) Viaţa corpului e un rău şi o minciună. Pen­tru aceia e un bine delăturarea ei, un bine pe care trebue să-l dorim. Socrates. * Vieaţa e un ce, ce n’ar trebui să fie, e un rău, şi trecerea în moarte e singurul bine în vieaţă. Schopenhauer.* Toate în lume: nebunie, înţelepciune, bogăţie, mizerie, bucurie, durere, toate sunt nimic. Omul moare şi ce rămâne în urma lui ? Nimic. Solomon. . * E imposibil a trăi cu deplina conştiinţă, că su­ferinţele, slăbiciunile, moartea, nu le putem în­vinge. Trebue deci să ne eliberăm de vieaţă, de toate posibilităţile vieţii. Buddha. * Credinţa este nu numai convingerea despre esistenţa celor nevăzute, nu este nici relaţiunea omului cătră Dumnezeu, nu, — trebue definită credinţa şi după aceea definit pe Dumnezeu, nu însă definită credinţa prin Dumnezeu, — cre­dinţa nici nu este numai o simplă învoială a o­­mului, că adecă să crează numai tot aceea ce i­ se spune. Credinţa este cunoştinţa despre însemnă­tatea vieţii, o cunoştinţă care face posibilă ca omul să nu-şi ia singur vieaţa, ci să trăiască. Cine sufere? De stomac, de constipaţie, de lipsă de poftă de mâncare? Acolo să fura experienţa cu apa amară naturală HORGONY recomandată de mai multe sute de media, înainte de dejun dacă se ia o jumătate de pahar din apa amară HORGONY după una până în face efectul dorit, şi revine pofta de mâncare şi starea bună generală. — Apa naturală HOR­­. .T.TM are gust rău nu provoacă nici un gust neplăcut Se poate căpăta în toate prăvăliile cu ape mi­nerale, in băcănii şi farmaci. La târguială să se ceară lămurit apa amară naturală HORGONY. Proprietari Loser János, Budapest, »TRIBUNA* 27 Oct îl 1907. datorinţa celor chemaţi să se adune la sfat şi să chibzuiască asupra medica­mentelor, cari pot să fie potrivite pentru vindecarea bolnavului. Din cameră. Şedinţa de ieri a camerei s-a început la 12 ore. La ordinea zilei au fost ra­poartele comisiilor. Proxima şedinţă va avea loc Marţi, când se va începe discuţia asupra proiec­tului de îndemnizare. Chestia băncii naţionale. Ziarul »Magyarország« de azi aduce ştirea, că partidul independist ar fi căzut de acord cu guvernul în chestia băncii naţionale şi a transacţiunei peste tot. »Magyarország« speră, că la 1910 se va înfiinţa neapărat banca naţională maghiară. * Conferinţa episcopilor catolici, care a avut loc în portul din Buda al primatelui Vaszary, s’a terminat ieri. Obiectul principal dela ordinea de zi a fost, precum am amintit, chestia con­­gruei. S-a enunţat, că nu se va face deosebire între preoţii romano şi greco catolici cu privire la distribuirea congruei. * Comisia a patra cenzurătoare a camerei fine azi la 11 ore şedinţă, ca să aleagă referent în chestia mandatului părintelui dr. Vasilie Lu­caciu. Boala Majestät» Sale. Se vesteşte din Schönbrunn. Fiindcă din cauza convalescenţei M. Sale medicii nu mai dau buletine de aici înainte, nici aici nu se vor mai afişa buletine. Din Viena nu­ se vesteşte. Din Schönbrunn a sosit azi o ştire foarte îmbucurătoare. M. Sa se apropie de vinde­care. Acest fapt îl ilustrează ştirea simplă, care s’a dat azi în locul buletinului medical, care e următoarea: Fiindcă reconvalescenţa M. Sale e în progres, nu mai e nevoe de constatări medicale, vor înceta şi buletinele. M. Sa a avut o noapte bună, deşi somnul nu i-a fost aşa de profund ca în noaptea precedentă. Azi noapte s’au ivit câteva ata­curi mai uşoare de tuse, cari însă au durat numai câteva minute şi după ele a urmat un somn liniştit. Azi dimineaţă M. Sa s’a sculat viciu şi 'n putere. Lueger despre transacţie. Vineri s’a început cetirea proiectului com­promisului austro-ungar. Dintre vorbirile rostite mai însemnată e a lui dr. Carl Lueger. Din discursul său reiese, că dacă se vor face concesii partidului creştin-so­­cial, nu vor face greutăţi guvernului, — ceeace probabil se va întâmplă, căci pănă acum s’au ţinut multe sfătuiri între ministrul preşedinte Beck şi cap­­ partidului creştin­­social, care de altfel e primul ca număr în parlament, deci­ şi cu mai multe pretenţiuni. Dăm mai la vale acest discurs, mai ales pentru că Lueger a mai accentuat încă odată, din forul cel mai înalt, simpatia pen­tru noi naţionalităţile şi în special pentru noi românii de aici, ca şi din România. Lueger recunoaşte, că proiectele transacţiunei conţin număroase favoruri pentru Austria, au însă multe părţi, cari trebuesc lămurite. Partidul socialist creştin va lua poziţie faţă cu transacţiu­­nea numai după ce se vor da aceste lămuriri şi după ce proiectele se vor desbate în comisiuni. Cu atât mai mult se văd nevoiţi să purceadă astfel, cu cât vorbirile miniştrilor Kossuth şi Wekerle sunt în unele părţi diametral opuse cu vorbirile miniştrilor austriaci. Noi vrem să ştim, cari miniştri au spus adevărul. (Ilaritate) O altă împrejurare, care aruncă bănuială asupra tran­­sacţiunei, este aceea, că politicianii maghiari ori mai bine zis iudeo-maghiari, au rămas pe lângă vechea lor politică de spoliare. Oratorul se pro­voacă la tratamentul de necrezut faţă cu depu­taţii naţionalităţilor nemaghiare, pe cari îi îm­piedică cu forţa în împlinirea activităţii lor de deputaţi. Se provoacă de asemenea şi la garan­ţiile constituţionale, pe cari Austria le dă ma­ghiarilor ca preţ pentru a primi transacţiunea, înaintea noastră, a austriacitor, zice Lueger, nu poate fi indiferent, dacă regele apostolic din mila lui D zeu se va face rege din mila lui Kossuth. Nu ne poate fi irelevant, dacă puterea regelui trece în mâna guvernului unguresc. Partidul oratorului e nedumirit şi în chestiile

Next